Pluralitatea de infractiuni

PLURALITATEA   DE INFRACTIUNI

CAPITOLUL 1

GENERALITATI

SECTIUNEA 1

NOTIUNE . CARACTERIZARE. SEDIUL MATERIEI.

Spre deosebire de pluralitatea de infractori ,care se refera la situatia cind la savarsirea uneia si aceleiasi infractiuni iau parte mai multe persoane, pluralitatea de infractiuni, se refera la situatia cind aceesi persoana savirseste doua sau mai multe infractiuni .

Agravarea raspunderii penale care deriva din pluralitatea de infractiuni, avind temei in periculozitatea sporita a persoanei care savirseste, cu aceeasi ocazie sau in ocazii diferite, doua sau mai multe infractiuni, are un caracter pur personal (in personam).

Fata de sistemul practicat de cele mai multe legislatii occidentale de a reglementa institutia pluralitatii de infractiuni in cadrul dispozitiilor legale privind pedeapsa, legiuitorul nostru a preferat consacrarea ei in materia infractiunii, considerand ca mai inainte de a le raporta la consecintele de natura sanctionatorie ca stari de agravare a raspunderii penale, fomele pluralitatii 343j97d de infractiuni trebuiesc corelate cu institutia infractiunii in care isi au sorgintea.

Pe cale de consecinta, atit formele pluralitatii de infractiuni cit si consecintele lor sanctionatorii au fost reglementate, in mod unitar, in capitolul 7 din Titlul II al partii generale, rezervat exclusiv institutiei fundamentale a infractiunii

SECTIUNEA 2

FORMELE PLURALTATII DE INFRACTIUNI.

Formele pluralitatii de infractiuni sunt: concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara. Noul Cod penal consacra toate cele trei forme mentionate prevazind si sisteme distincte de sanctionare pentru fiecare , din aceste zone in parte, intr-un ansanblu de dispozitii inscrise in partea generala, Titlul II , capitolul 7, (art.46-54 inclusiv).

CAPITOLUL 2

CONCURSUL DE INFRACTIUNI

SECTIUNEA 1

NOTIUNE.CARACTERIZARE . CONDITII

Potrivit teoriei dreptului penal, preluata si consacrata in Codul penal in vigoare, concursul de infractiuni reprezinta acea forma pluralitatii de infractiuni ce se caracterizeaza prin savisirea de catre una si aceeasi persoana a doua sau mai multe infractiuni distincte, mai inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Ca natura juridica, concursul de infractiuni reprezinta o stare sau o cauza legala, generala, personala si facultativa de agravare a pedepsei.

Din cuprinsul definitiei enuntate rezulta ca, de principiu, concursul de infractiuni este subordonat indeplinirii urmatoarelor condtii :

a. Savirsirea a doua sau mai multe infractiuni

b. Infractiunile sa fie savirsite de una si aceeasi persoana

c. Infractiunile sa fi fost savirsite inainte de condamnarea definitiva a faptuitorlui pentru vreuna dintre ele

d. Infractiunile savirsite - sau cel putin doua dintre ele - sa poata fi supuse judecatii, atragind raspunderea penala

SECTIUNEA 2

FORMELE CONCURSULUI DE INFRACTIUNI SI SANCTIONAREA ACESTUIA.

In sistemul legislatiei noastre, concursul de infractiuni este reglementat in doua forme diferite, in raport cu modul in care sunt savirsite infractiunile concurente, si anume, concursul real (sau material) si concursul ideal (sau formal). Aceste forme sunt prevazute de art.47 din Codul penal in aliniate distincte.

I. Concursul real de infractiuni.

a.Notiune. Sediul materiei

Concursul real de infractiuni este definit, prin dispozitia inscrisa in art.47 lit.a din noul Cod penal, astfel: "Exista concurs real de infractiuni cind doua sau mai multe infractiuni au fost savirsite de aceeasi persoana, prin doua sau mai multe actiuni sau inactiuni, inainte de a fi definitiv condamnata pentru vreuna dintre ele".

b.Conditiile specifice de existenta ale concursului real

- existenta a cel putin doua actiuni sau inactiuni distincte

- acestea sa intruneasca, fiecare in parte, continutul unor infractiuni, de asemenea, distincte

c. Modalitatile concursului real:

- concurs simplu

- concurs caracterizat sau de conexitate (concursul de conexitate etiologica - pentru savirsirea - si de conexitate consecventionala - pentru ascunderea - altei infractiuni)

- concurs omogen sau eterogen

II. Concursul ideal sau formal de infractiuni.

a. Notiune . Sediul materiei.

Concursul ideal sau formal de infractiuni este definit prin dispozitia inscrisa in art. 47 pct.2 din noul Cod penal, ca fiind acea forma a concursului care exista atunci " cind o actiune sau inactiune, savirsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractini".

b. Caracterizare. Conditii.

Conditia de baza a existentei concursului ideal se constituie pe relatia: o singura actiune sau inactiune - o pluralitate de vatamari penale, ceea ce presupune, in mod necesar, o pluralitate de dispozitii penale incriminatorii incalcate.

c. Modalitatile concursului ideal de infractiuni.

Concursul ideal se poate realiza, intr-o prima modalitate, ca rezultat al influentei imprejurarilor in care se savirseste actiunea sau inactiunea, indiferent de natura urmarilor, iar intr-o a doua modalitate, ca rezultat al urmarilor produse, indiferent de natura imprejurarilor.

III. Sanctionarea concursului de infractiuni in cazul persoanei fizice

1.Generalitati

Teoria dreptului penal si diverse legislatii straine au consacrat mai multe modele si sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni, fundamentale fiind trei: sistemul cumulului aritmetic sau al totalizarii pedepselor; sistemul absorbtiei sau al contopirii pedepselor in cea mai grava si sistemul cumulului juridic sau al absorbtiei in pedeapsa cea mai grava cu posibilitatea aplicarii unui spor .

2. Sisteme de sanctionare

Noul Cod penal prevede sisteme de sanctionare diferite pentru concursul ideal fata de cel real.

Sanctionarea concursului ideal este prevazuta de art. 47 pct. 3 C.pen.

Sanctionarea concursului real este prevazuta de art.48 C.pen.

IV. Sanctionarea concursului de infractiuni in cazul persoanelor juridice.

Potrivit prevederilor art. 54 din noul Cod penal , in caz de concurs de infractiuni savirsit de persoana juridica se aplica amenda pina la maximul ei special prevazut in art. 80 al.2 sau 3 din Codul penal pentru infractiunea cea mai grava, care poate fi majorat cu o patrime.

Prin proiectul de modificare din 9.VI.2005 a Codului penal din 1969 - inca in vigoare la acea data, s-a preconizat introducerea art. 40 ind.1 cu reglementarea: " In caz de concurs de infractiuni savirsite de persoana juridica se stabileste pedeapsa amenzii pentru fiecare in parte si se aplica pedeapsa cea mai mare , care poate fi sporita pina la maximul special prevazut de art.71 al.2 sau 3 si daca acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor pina la o treime din acel maxim", situatie ce probabil va fi preluata de noul Cod penal la data intrarii sale efective in vigoare.

Bibliografie selectiva:

George Antoniu, Reflectind asupra pluralitatii de infractiuni, Rev. de Drept Penal, anul VI, n.4 ,Bucuresti, 1999, p.15

Exemple de practica judiciara selectate dupa G.Antoniu, C.Bulai, Practica judiciara penala vol.I p.116-139

Tribunalul Suprem, s.p.d. 456 , 1971,C,D. p.231 ;s.p.d.972 , 1973, R.I.p.108

Tribunal Suprem, s.p.d.3895, 1980,R.I. p.110

V.Ramureanu si altii, Codul Penal comentat si adnotat, Partea Generala, Ed. Stiintifica, Bucuresti,1972,p.542,547

CAPITOLUL 3

RECIDIVA

SECTIUNEA I

NOTIUNE. CARACTERIZARE.

Potrivit Codului nostru penal, recidiva este consacrata ca o cauza sau o stare legala si personala de agravare facultativa a pedepsei, presupunand reiterarea comportamentului infractional intentional de o anume gravitate, dupa o condamnare definitiva indiferent daca pedeapsa anterioara a fost sau nu executata. Ea are un caracter general si temporar, fiind alcatuita din doi termeni : primul termen fiind reprezentat de condamnarea anterioara iar in al doilea termen de noua infractiune, ambii termeni fiind configurati prin intrunirea anumitor conditii obligatorii, strict si expres prevazute de lege.

Doctrinar si legislativ, s-au preconizat mai multe acceptiuni ale recidivei: generala ori speciala, permanenta sau temporara , postcondamnatorie sau postexecutorie, poate avea un caracter national (recidiva teritoriala) international (recidiva internationala) , mare sau mica

SECTIUNEA 2

MODALITATI NORMATIVE ALE RECIDIVEI

Potrivit sistemului adoptat de codul penal in vigoare (2004)

1. Recidiva postcondamnatorie ( art.50 lit. a si b)

I. Notiune. Structura. Sediu normativ.

Potrivit dispozitiei inscrise in art.50 din Codul penal, recidiva postcondamnatorie reprezinta acea modalitate care se naste atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate cuprinsa intre un an si 5 ani(art.50 (1) lit. a )sau mai mare de 5 ani (art.50 (1) lit. b), cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an .

II. Conditiile recidivei postcondamnatorii.

A.    Conditii cu privire la primul termen (condamnare anterioara)

B.     Conditii cu privire la al doilea termen (noua infractiune savarsita)

2. Recidiva postexecutorie (art.50 p.1 lit.c si d Cod penal).

I. Notiune. Structura. Sediul normativ.

Potrivit art.50 p.1 lit. c si d din Codul penal, recidiva postexecutorie reprezinta aceea modalitate care se naste prin repetarea comportamentului infractional dupa executarea pedepsei sau stingerea sa prin gratiere ori prescriptie .

In acest sens, art.50 Cod penal prevede ca exista recidiva postexecutorie "cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea - fie intre 1 an si 5 ani-potrivit variantei prevazute de lit. c, fie mai mare de 5 ani - potrivit variantei prevazute de lit. d - dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an".

II. Conditiile recidivei postexecutorii.

A.Conditii cu privire la primul termen (condamnare anterioara)

B.Conditii cu privire la al doilea termen (noua infractiune savarsita)

SECTIUNEA 3

CONDAMNARILE CARE NU ATRAG RECIDIVA

Potrivit art.53 din noul Cod penal nu pot atrage starea de recidiva hotararile de condamnare anterioare chiar daca contin pedepse privative de libertate mai mari de 1 an in urmatoarele cazuri:

Condamnarile privind infractiunile savarsite in timpul minoritatii (art.53 lit. a)

Condamnarile privind infractiunile savarsite din culpa (art.53 lit.b)

3. Condamnarile privind infractiunile amnistiate (art.53 lit. c)

4. Condamnarile privind fapte ce nu mai sunt prevazute ca infractiuni (abolitio criminis) (art.53 lit. d)

5. Condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea (art.53 alin.2 C.pen.)

6. Condamnarile in privinta carora s-a implinit termenul de reabilitare (alin.53 alin2 C.pen.).

Condamnarile mentionate au fost si ele asimilate unei cauze care impiedica constituirea recidivei, intrucat s-a considerat ca dupa trecerea termenului de reabilitare nu se mai poate vorbi de perseverenta infractionala caracteristica recidivei, consacrandu-se astfel si in legislatia noastra, statutul de recidiva temporara.

SECTIUNEA 4

SANCTIONAREA RECIDIVEI IN CAZUL PERSOANEI FIZICE

Potrivit art.51 p.1 din noul Cod penal in cazul recidivei dupa condamnare, prevazuta de art.50 lit. a (cand condamnarea anterioara este intre 1 si 5 ani) se aplica regulile concursului de infractiuni.

Potrivit art.51 p.2 in cazul variantei prevazuta de art.50 lit. b (pedeapsa anterioara mai mare de 5 ani), pedepsele se cumuleaza, fara a putea depasi maximul general al pedepsei imediat superioare.

In cazul recidivei dupa executare prevazuta de art. 51 al.1 lit. c si d se aplica o pedeapsa care poate fi sporita la 10 ani, in cadrul limitelor pedepsei imediat superioare. Cumularea este obligatorie iar sporul facultativ.

Daca insa, pedeapsa anterioara a fost executata in parte, contopirea se face intre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior.

SECTIUNEA 5

RECIDIVA IN CAZUL PERSOANEI JURIDICE

Potrivit proiectului guvernului Romanei de modificare a Codului penal 1969 din 9.VI.2005, s-a preconizat instituirea si sanctionarea recidivei si in cazul persoanei juridice, astfel:

1. Structura. Sediu normativ.

Potrivit art.40² din Codul penal anterior exista o asemenea recidiva si in cazul persoanei juridice in urmatoarele imprejurari:

a) cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare pentru o infractiune intentionala, persoana juridica savarseste din nou o infractiune de intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata;

b) cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare pentru o infractiune intentionala, persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau contestata executia.

2. Sanctionare

In primul caz - de recidiva postcondamnatorie - cele doua amenzi se contopesc, putandu-se aplica un spor pana la jumatatea maximului special, iar in al doilea caz -de recidiva postexecutorie- se aplica pedeapsa amenzii pana la jumatatea maximului ei, iar daca este nesatisfacator se poate adauga un spor pana la jumatate din maximul special.

Potrivit art.40³ daca amenda a fost executata in parte, contopirea se face intre ce a mai ramas de executat si amenda aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior. Evident ca reglementarile sus mentionate vor fi preluate si in noul Cod penal respectand sistematica normativa a acestuia.

Bibliografie selectiva:

1. Mircea Micu, Nota la dec.pen.1576/1967 a T.J. Banat-RRD nr.7/1968, p.165-166

2. G.Mateut, Propunerea(lege ferenda)privind instituirea recidivei la minori, in "Revista Dreptul" nr. 8/1995, p.55-58 si mai recent Vasile Pavel, Noi argumente pentu instituirea recidivei la minori, "Revista Dreptul" nr.4/1996, p.56,60.

CAPITOLUL 4

PLURALITATEA INTERMEDIARA

SECTIUNEA 1

NOTIUNE. SEDIUL NORMATIV. NATURA JURIDICA.

Potrivit art.52 din noul Cod penal, cand dupa condamnarea definitiva cel condamnat savarseste din nou o infractiune inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva, pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.

Ca structura, pluralitatea intermediara poate interveni in mai multe variante - simple sau combinate.

SECTIUNEA 2

SANCTIONAREA PLURALITATII INTERMEDIARE

Potrivit regimului instituit de art.52 din Codul penal, sanctionarea pluralitatii intermediare se realizeaza potrivit regulilor stabilite pentru sanctionarea concursului de infractiuni.