StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Masurile educative si pedepsele pentru minori : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Masurile educative si pedepsele pentru minori



MASURILE EDUCATIVE SI PEDEPSELE PENTRU MINORI

Consideratii generale

Combaterea criminalitatii in randul minorilor a ridicat, in cadrul legislatiei penale, unele probleme speciale, cu totul deosebite de problemele care se pun privitor la combaterea fenomenului infractional in randul adultilor.

In lupta contra infractiunilor savarsite de minori, a trebuit sa se tina seama de faptul ca in perioada de formare si dezvoltare prin care trec, ei nu poseda acelasi discernamant ca majorii si ca ei sunt mult mai receptivi la influentele ce se exercita asupra lor.



De asemenea, a trebuit sa se tina seama ca minorii au o experienta mai redusa de viata si pot cadea mai usor in greseala.

Totodata in stabilirea unui regim special de sanctionare a infractorilor minori s-a tinut cont si de faptul ca ei pot fi mai usor reeducati si redati familiei si societatii.

Privit in evolutia sa, sistemul de sanctiuni al minorilor infractori, in dreptul penal romanesc a fost in general acelasi ca si in celelalte sisteme de drept din principalele state europene occidentale.

Trasatura caracteristica a acestui sistem este data, in principal, de componenta masurilor educative, sanctiuni de drept penal cu caracter eminamente educativ. In conditiile actuale insa cadrul sanctiunilor pentru minorii infractori nu poate fi redus doar la masuri educative. Pe langa necesitatea unei reactii adecvate prin pedepse pentru minorii infractori care savarsesc infractiuni deosebit de grave, recurgerea la sanctiuni penale se impune si din ratiun 232e49c i preventive.

Pornind de la aceste considerente vom analiza in continuare sistemul actual ce se aplica minorilor infractori.

Se impune precizarea ca masurile educative se aplica numai minorilor care au savarsit infractiuni si care raspund penal.

Este vorba de infractorii minori care au implinit varsta de 14 ani (cu conditia sa aiba discernamant in momentul savarsirii faptei penale) si cei dupa 16 ani (care raspund intotdeauna din punct de vedere penal).

In art. 113 alin. 2 C. P. se prevede ca minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal „numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant”. Sensul cuvantului “discernamant” folosit in Codul penal trebuie inteles ca, intr-un caz dat, minorul are capacitatea de a intelege caracterul antisocial al faptei si a-si manifesta in mod constient vointa.

Aici trebuie sa facem observatia ca instanta, in virtutea rolului sau activ, are dreptul si indatorirea de a verifica ea insasi daca, in momentul savarsirii unei fapte penale, minorul intre 14-16 ani a actionat sau nu cu discernamant, dispunand din oficiu administrarea de probe in acest sens.

A doua etapa a minoritatii – aceea in care minorul are varsta intre 16-18 ani – se caracterizeaza prin existenta raspunderii penale a minorului care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Minorul intre 16-18 ani este prezumat, in toate cazurile, ca are posibilitatea de a intelege valoarea sociala a faptelor sale si de a-si dirigui in mod constient vointa.

Pentru infractorii minori, in Codul Penal, este instituit un regim de sanctionare mixt format, in principal, din masuri educative dar si din pedepse, cu mentiunea ca, potrivit art. 114 alin. 2, la pedeapsa se poate apela numai in masura in care se apreciaza de catre instanta ca luarea unei masuri educative este insuficienta pentru indreptarea minorului.


A. MASURILE EDUCATIVE

In art. 115 C. P., este prevazut sistemul masurilor educative care se pot lua fata de un minor care a savarsit o fapta cu caracter penal.

Aceste masuri sunt:

a) mustrarea;

b) libertatea sub supraveghere;

c) libertatea sub supraveghere severa;

d) internarea intr-un centru de reeducare;

e) internarea intr-un institut medical-educativ

Dupa cum se poate observa, aceasta clasificare este facuta de catre legiuitor in functie de natura fiecarei masuri ce se poate lua asupra unui minor infractor.


Mustrarea

Masura educativa care poate fi aplicata de catre instanta unui minor infractor este mustrarea:

a)          dojenirea sau dezaprobarea minorului pentru fapta savarsita;

b)          aratarea urmarilor socialmente periculoase ale faptei acestuia;

c)          sfatuirea minorului sa se indrepte si sa aiba in viitor o conduita buna;



d)          atragerea atentiei, ca daca in viitor va mai savarsi din nou o infractiune i se va aplica o masura educativa mai severa sau o pedeapsa penala.

Instanta aplica o asemenea masura in cazul savarsirii unor infractiuni cu un pericol social scazut. Masura educativa a mustrarii nu trebuie, sa fie aplicata decat la prima fapta penala savarsita de minor. Daca, totusi, un minor savarseste din nou o fapta, din culpa sau ca urmare a unei provocari, dar aceasta nu indica o perseverenta a sa pe calea cea rea, atunci i se poate aplica si pentru a doua oara, masura mustrarii. Cand aplica o asemenea masura, instanta va tine seama de rolul factorilor educationale (familie, scoala, prieteni, etc.) in indreptarea minorului.


Libertatea sub supraveghere

Masura educativa a libertatii, sub supraveghere, consta in lasarea minorului in libertate, pe timp de un an, sub supravegherea parintilor sai, a celui care l-a adoptat sau a tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacatoare, instanta dispune incredintarea minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de incredere, de preferinta unei rude apropiate, la cererea acesteia.

Instanta pune in vedere, celui caruia i s-a incredintat supravegherea, indatorirea de a veghea indeaproape asupra minorului, in scopul indreptarii lui. De asemenea, i se pune in vedere ca are obligatia sa instiinteze instanta, de indata, daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau daca a savarsit o noua infractiune.

Potrivit art. 117 al. 3 instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

b) sa nu intre in legatura cu anumite persoane si, daca a fost contactat de acestea, sa anunte de indata;

c) sa frecventeze cursuri scolare din invatamantul general obligatoriu;

d) sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata intre 50 si 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta.

Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale. Dupa luarea masurii libertatii sub supraveghere, instanta incunostinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta.

Daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui ori savarseste o infractiune, instanta revoca libertatea sub supraveghere si ia fata de minor fie masura libertatii sub supraveghere severa, fie masura internarii intr-un centru de reeducare sau ii aplica o pedeapsa.


Libertatea sub supraveghere severa

Masura educativa a libertatii sub supraveghere severa consta in lasarea minorului in libertate pe o perioada cuprinsa intre un an si 3 ani, sub supravegherea unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere.

Supravegherea poate consta in includerea minorului in programe de reintegrare sociala, precum si in acordarea de asistenta si consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute in art. 117 alin. (3).

Dispozitiile prevazute pentru libertatea sub supraveghere se aplica in mod corespunzator.


Internarea intr-un centru de reeducare

Masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare, prevazuta in art. 119 C. P. este o masura mai severa decat cele analizate.

Masura internarii intr-un centru de reeducare se aplica de catre instanta, fata de acei minori infractori care prezinta nu numai deficiente care fac necesare actiuni de educare sau completarea acesteia, ci si comportamente care reclama supunerea la o actiune impusa, de reeducare.

Pentru ca instanta de judecata sa aplice masura internarii unui minor infractor intr-un centru de reeducare se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:

in cauza sa fie un minor infractor;

acesta sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;



masura mustrarii sau lasarii in libertate supravegheata sa fie apreciate ca insuficiente pentru indreptarea minorului;

internarea in centrul de reeducare sa fie eficienta.

Masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare se dispune cu privire la minorul care, in raport cu gravitatea faptei savarsite si cu nevoile de reeducare, are posibilitatea de a se indrepta chiar fara a i se aplica o pedeapsa. In timpul internarii i se asigura minorului posibilitatea de a dobandi educatia necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale.

Masura se va lua pe timp nedeterminat, insa nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. In mod exceptional, masura educativa a internarii poate dura pana la implinirea varstei de 20 de ani, daca minorul a comis fapta la o data apropiata varstei de 18 ani sau daca gravitatea faptei savarsite, nevoile de reeducare a minorului si necesitatea continuitatii procesului sau de pregatire justifica aceasta.

Daca in perioada internarii intr-un centru de reeducare minorul savarseste din nou o infractiune pentru care se apreciaza ca este necesar sa i se aplice o pedeapsa privativa de libertate, instanta revoca internarea si aplica pedeapsa. In cazul cand instanta nu considera ca este necesara aplicarea pedepsei, se mentine masura internarii.


Internarea intr-un institut medical-educativ

Masura educativa a internarii intr-un institut medical-educativ se aplica de catre instanta asupra minorului care raspunde penal pentru fapta savarsita de el, dar care din cauza starii sale fizice sau psihice are nevoie de un tratament sau de ingrijiri medicale si implicit de un regim de educatie si instruire adecvat starii sale.

Instantele de judecata trebuie sa manifeste o grija deosebita pentru a face o delimitare precisa intre cazurile de minori care au actionat fara discernamant (intre 14 – 16 ani) sau care sunt iresponsabili (intre 16 – 18 ani) si cei care au savarsit fapta penala fiind intr-o stare normala de responsabilitate.

Masura internarii intr-un institut medical-educativ va putea fi aplicata de catre instanta, doar fata de minorii care prezinta anomalii fizice, infirmitati (surzi, muti, orbi etc.) sau sunt atinsi de anumite maladii grave (ftizie, paludism, epilepsie etc.).

Acesti minori care poseda discernamantul necesar raspunderii penale nu trebuie totusi sa ramana in afara actiunii de ocrotire sociala a minorilor, ocrotire care in asemenea situatii se va acorda atat sub forma medicala cat si educativa.

Masura internarii intr-un institut medical-educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.

Masura se ia pe timp nedeterminat, insa nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani.

Masura poate fi ridicata si inainte de implinirea varstei de 18 ani, daca a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Dispunand ridicarea masurii, instanta poate sa ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare.

Dispozitiile art. 119 alin. (3) (internarea intr-un centru de reeducare) se aplica in mod corespunzator.

B. PEDEPSELE PENTRU MINORI


Pedepsele care se pot aplica minorului sunt urmatoarele:

a) inchisoarea stricta de la 5 la 15 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata;

b) inchisoarea stricta de la 3 la 12 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii severe;

c) inchisoarea stricta intre limitele reduse la jumatate ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita, cand legea prevede pentru aceasta pedeapsa inchisorii stricte, fara ca minimul inchisorii stricte aplicabile minorului sa depaseasca 3 ani;

d) inchisoarea intre limitele reduse la jumatate ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita, cand legea prevede pentru aceasta pedeapsa inchisorii;

e) amenda sub forma zilelor-amenda, intre 5 si 180 de zile, fiecare zi fiind socotita intre 50.000 (5) lei si 500.000 (50) lei;

f) munca in folosul comunitatii, intre 50 si 250 de ore.

Pedepsele aplicate minorului se executa in regimul prevazut in legea pentru executarea pedepselor.

Pedepsele complementare nu se aplica minorului. Condamnarile pronuntate pentru faptele savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact