StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Extinderea alegerii publice si necesitatea studierii mecanismului sau decizional



Raspunsul la intrebarea cat de extins este sistemul de decizii bazat pe aleŽgerea publica trebuie legat de gradul de extindere a sectorului public in sisteŽmele economico-sociale nationale. Cu cat sectorul public este mai extins cu atat acest sistem de decizii este mai raspandit, are o pondere mai mare in toŽtalul mecanismelor decizionale.
Problema eluarii expansiunii sectorului public si a sistemului sau decizionalIn cea de a doua jumatate a secolului nostru a devenit un fapt larg recuŽnoscut ca sectorul public a inregistrat o mare expansiune in toate tarile lumii si, ca urmare, deciziile bazate pe alegerea publica au capatat o larga extinŽdere si importanta. insa, din pacate, este dificil de eluat proportia adeŽrata pe care o are acest sector i


n diferitele sisteme economico-sociale natioŽnale. Faptul provine de la greutatea metodologica reala de a trasa o linie de demarcatie intre cele doua sectoare - public si prit - din diferite motive.In primul rand, exista conotatii riate ale insasi notiunii de sector public date de criteriile care se iau in considerare la definirea sa (caracteristica buŽnurilor, drepturile de proprietate etc).In al doilea rand, exista o intrepatrundere reciproca masi a elementelor celor doua sectoare economico-sociale: elemente ale sectorului public se intalŽnesc frecvent si in cel prit si, invers, elemente ale sectorului prit sunt prezente si in cel public. in primul caz ne putem referi la folosirea, in cadrul societatilor pe actiuni (corporatii), cluburilor, cooperativelor etc, a metodelor de conducere si a unor instrumente mai degraba proprii sectorului public cum sunt alegerea prin vot a consiliului de administratie, luarea unor decizii colective, prin vot majoritar al actionarilor sau al reprezentantilor acestora, in probleme privind distribuirea veniturilor, strategia de dezvoltare a unitatii s.a. in cel de al doilea caz, ne putem referi la folosirea in cadrul sectorului public a unor mecanisme sau instrumente mai degraba proprii sferei relatiiŽlor concurentiale de piata cum sunt, de exemplu: cererea si oferta de bunuri publice, interesul propriu, exprimarea preferintelor individuale etc.In al treilea rand, dificultatea trasarii liniei de demarcatie intre cele doua sectoare rezida si din faptul ca guvernul, ca organ public reprezentativ, nu isi limiteaza exercitarea functiilor sale numai la sectorul public propriu-zis. Exercitarea functiilor acestuia se extinde si la cel prit, intr-un mod specific, in legatura cu aplicarea politicilor economice si sociale cum sunt impozitele si taxele, politica veniturilor, politica monetara si lutara, aplicarea reglemenŽtarilor s.a.
O atare demarcatie nu ar satisface doar o simpla curiozitate. Daca ar fi poŽsibila, ea ar oferi oportunitatea de a elua dimensiunea reala a extinderii deciziilor bazate pe alegeri publice si, in felul acesta, ar atrage atentia atat economistilor, cat si politicienilor ca in acest domeniu nu mai trebuie acŽceptate improvizatiile si amatorismul ci o atenta studiere a lor si o fundamenŽtare stiintifica a deciziilor de politica economica.
Limite si insatisfactii in teoria politicii economice privind studiul mecanismului decizional bazat pe alegerile publice
Chiar daca trasarea unei atare linii de demarcatie, practic, este extrem de dificila, raman totusi de retinut urmatoarele doua chestiuni esentiale reiesite din obsertiile facute cu ochiul liber. In primul rand, elementele sectorului public au devenit atat de raspandite in economiile nationale moderne (deci si dincolo de sectorul public in intelesul sau clasic) incat studiul sistemului de decizie bazat pe alegeri publice nu numai ca nu mai poate fi ignorat, ci mai mult, el trebuie sa ocupe locul cuvenit in cadrul teoriei politicii economice, alaturi de studiul celorlalte sisteme de decizii. in al doilea rand, in viata reala actiunile si mecanismele decizionale din cadrul sectorului public nu sunt izoŽlate de comportamentul uman obisnuit care poarta mesaje directe pentru secŽtorul prit sau care este mai adect acestui sector. Asemenea comportamente se refera la interesele si preferintele individuale, rationalitatea actiunilor, cererea si oferta de bunuri publice s.a., comportamente care insotesc in mod implicit actiunile din sectorul public. Tocmai de aceea ele nu numai ca nu au putut fi ignorate la definirea si descrierea mecanismului decizional bazat pe alegeri publice specific acestui sector, ci ele au fost ridicate la rangul de princi



pii de catre Wicksell, Downs, Buchanan, Black, Rowley, Tullock s.a.
Din pacate, cazurile cand teoria economica nu oglindeste viata reala ori o infatiseaza in mod deformat sunt destul de frecvente. De exemplu, in teoria economica traditionala statul apare ca un decident binevoitor in exercitarea functiilor sale economice si sociale. El apare ca un agent special investit cu autoritatea necesara pentru a lua decizii care privesc interesele generale fara a lua in considerare sau fara a face vreo legatura cu interesele si preferintele individuale. Teoria economica traditionala nu este preocupata sa raspunda la intrebarile: in numele cui si in ce scop statul ia decizii economice si ce rol are individul in cadrul acestui mecanism decizional? Ea a asteptat de la stiinta politica asemenea raspunsuri. Aceasta din urma insa are alte preocupari, alta tematica si alta metodologie pentru a putea da raspunsuri la astfel de intrebari.
Modul traditional al stiintei economice de a aborda lucrurile este contrar principiilor si regulilor democratiei si chiar in total dezacord cu teoria conŽsumului si cu teoria bunastarii, unde, si intr-un caz si in altul, individul este privit ca cel ce ocupa locul central in mecanismele decizionale.
Fata de asemenea insatisfactii si limitari ubitoare, o seama de econoŽmisti, prin studiile elaborate, au pregatit terenul pentru a da raspunsuri deŽcisive problemei relatiilor dintre individ si stat in cadrul deciziilor economice guvernamentale. Dintre elementele pregatitoare care s-au adaugat treptat la formarea unui nou corpus teoretic viguros - teoria alegerii publice -, cele mai semnificative sunt contributiile aduse de Wicksell, Black, Downs, Buchanan, Tullock s.a. Dezvoltarea teoriei alegerii publice, ca un domeniu de cercetare separat, s-a facut in doua directii importante. Prima directie, inaugurata de Bergson si consolidata si accelerata de Arrow, consta in explorarea proprietatilor functiei bunastarii sociale. Cercetarile efectuate s-au concentrat asupra problemelor de agregare a preferintelor individuale pentru a maximiza o functie a bunastarii sociale sau pentru a satisface un set de criterii normative. Aceste cercetari au starnit interes real pentru studiul proprietatilor privind procedurile de agregare a preferintelor prin regulile de votare, adica prin alegerile publice'. Cea de a doua directie, care a starnit interesul pentru alegerea publica, consta in cercetarile asupra eficientei aloŽcarii resurselor in prezenta neajunsurilor functionarii pietei, precum si in prezenta extinderii sectorului public, extindere menita sa substituie neŽajunsurile pietei. Cercetarile efectuate au condus in mod direct la studierea mecanismelor de luare a deciziilor in cadrul proceselor din afara pietelor (in cadrul proceselor politice), revelandu-se astfel preferintele individuale in aceste situatii.In studiile asupra mecanismelor decizionale publice, efectuate in cadrul noii teorii, s-au luat ca principale ipoteze: a. asemanarea comportamentelor actorilor studiate de noua teorie cu cele studiate de disciplinele economice; b. analogia proceselor de revelare a preferintelor actorilor din sectorul public cu cele ale actorilor din sectorul de piata; c. punerea unor intrebari asemanaŽtoare celor traditionale din teoria preturilor cum sunt existenta echilibrului, eficienta paretiana etc.2. Problematica pusa in discutie, precum si solutiile ansate de cei mai insemnati creatori in domeniul teoriei alegerii publice sunt prezentate pe scurt in urmatorul submodul.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare