StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finantele firmei
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Elemente de gestiune a valorilor de exploatare (stocurilor)



Elemente de gestiune a valorilor de exploatare (stocurilor)

1. Definitie si tipologie

Potrivit IAS 2 Stocuri,  elementele de stoc reprezintǎ active detinute pe termen scurt in scopul vanzǎrii pe parcursul desfǎsurǎrii normale a activitǎtii, in curs de productie in vederea vanzǎrii in aceleasi conditii sau sub formǎ de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeazǎ a fi utilizate fie in procesul de productie, fie in scopul prestǎrii de servicii. 



                         

                        In general la nivelul unei intreprinderi, stocurile de materii prime si materiale consumabile imbracǎ forma:

Ψ      stocului curent (Scrt): reprezintǎ o componentǎ esentialǎ in structura elementelor de stocuri, menitǎ sǎ asigure consumul mediu zilnic intre doua momente de aprovizionare consecutive, asigurand astfel desfǎsurarea normalǎ a procesului de productie;

Ψ      stocului de sigurantǎ (Ssg): destinat formǎrii unor rezerve pe seama cǎrora se acoperǎ nevoile curente ale ciclului de exploatare, atunci cand partenerii de afaceri isi indeplinesc cu intarziere sau nu isi indeplinesc obligatiile contractuale. Este considerat suficient la nivelul a ½ din stocul curent;

Ψ       stocului de conditionare prealabilǎ (Scd): este determinat de diferitele particularitǎti ale procesului tehnologic de fabricatie (spre exemplu: anumite materiale nu pot fi date in consum imediat ce au fost aprovizionate, decat cu riscul alterǎrii produsului finit, impunandu-se astfel operatiuni de conditionare prealabile);

Ψ      stocului pentru transporturi interne (Sti): se referǎ la anumite operatiuni de primire, predare transport si manipulare a elementelor de stocuri intre diverse locatii ale aceleasi gestiuni sau intre diverse gestiuni ale unei intreprinderi (sedii secundare);

Ψ      stocului pentru iarnǎ (Si): se referǎ la stocul constituit pentru acele tipuri de materiale care nu pot fi transportate sau exploatate in sezonul de iarnǎ.

           

Prin insumarea acestor elemente de stocuri, se poate determina nivelul stocului  maxim (Smax).

Relatie de calcul:

           

                        Pentru desfǎsurarea in conditii normale a activitǎtii la nivelul intreprinderii se impune formarea si mentinerea unui stoc minim (Smin)

            Relatie de calcul:

2. Dimensionarea stocului curent optim si a necesarului de capital pentru finantarea acestuia

           

In urma unor calcule specifice privind formarea si mentinerea unui anumit nivel al  stocurilor, literatura de specialitate ofera diverse modele de optimizare in scopul diminuarii cheltuielilor de aprovizionare, stocare sau desfacere.

Formula de calcul pentru stocul curent care se incadreaza in anumiti parametri de ges 818f51i tionare optima este urmatoarea:  

unde:

ό      ni -  reprezinta stocul curent optim pentru produsul „i”;

ό      cai – cheltuieli de aprovizionare pentru produsul „i” aferente unei singure operatiuni de aprovizionare.

Relatie de calcul:

 

unde:

Cai – cheltuieli de aprovizionare totale pentru produsul „i” la nivelul unui an de exploatare.

             r – numarul de operatiuni de aprovizionare derulate in cursul anului.

 

       

 

ό      Ni -  necesar fizic de aprovizionare pentru produsul „i” la nivelul unui ciclu de exploatare (an);

unde:

ό      pi -   pret unitar de aprovizionare pentru produsul „i”;

          Nij -  necesar fizic de aprovizionare pentru produsul „i” din sortimentul „j”;

          pij - pret unitar de aprovizionare pentru produsul „i”  din sortimentul „j”;

          j - sortimentul de produs „i”;

          Cat  - cheltuieli de aprovizionare totale pentru intreaga gestiune formata din „n” sortimente de

                 stocuri de produs „i”.

 

                                            Fractia reprezintǎ ponderea valoricǎ a aprovizionarilor din produsului „i” in

                                            intreaga gestiune formata din „n” sortimente.

                       

ό      csi – reprezinta cheltuielile de stocare cu produsul „i” pentru o singura zi de stocare si pentru o singura unitate de masura (cheltuieli de stocare unitare pentru o zi de stocare).

Relatie de calcul:

ό      T – durata anului calendaristic (360 de zile, prin conventie).

unde:

Csi – cheltuieli de stocare totale pentru produsul „i” la nivelul unui an de exploatare.


Asadar,

unde:


Cst – cheltuieli de stocare totale la nivelul unui an pentru intreaga gestiune de stocuri.

ό      d(%) – reprezinta rata dobanzii anuale de referinta in cazul contractarii unor credite pentru finantarea ciclului de productie.

In aceste conditii, necesarul de fond de rulment pentru finantarea stocului curent optim „i” se determina dupa urmatoarea relatie de calcul:

                        NFRNni = ½  x ni x pi

Pornind de la relatia existenta intre stocul curent si cel de siguranta ( Ssg = ½ x Scrt) necesarul de fond de rulment pentru finantarea stocului minim optim „i” se determina dupa urmatoarea relatie de calcul:

NFRNSmin= 1,5 x NFRNni

Aplicatie Sa se dimensioneze stocul curent optim, stocul minim precum si necesarul de fond de rulment pentru finantarea fiecarei categorii de stoc de produse, cunoscand urmatoarele elemente de calcul:

a.       cheltuieli de aprovizionare totale = 400.000 lei

b.      cheltuieli de stocare totale= 600.000 lei

c.       rata dobanzii bancare 9% pe an

Material

UM

Necesar fizic anual de aprovizionare

Pret unitar

lei/produs

Numar de aprovizionari

A

t

10,000

1.000

10

B

mc

20,000

1.200

5

C

mc

35,000

1.500

15

Rezolvare:

Nr crt

Denumire element de stoc

Necesar fizic anual

UM

Pret unitar

Valoare

Pondere valorica

Cai

r

cai

a

b

c

d

e

f =c x e

g = f/total

h= g x Cat

i

j = h/i

1

Material A

10.000,00

tone

1.000,00

10.000.000,00

11,56

4242,77

10

4.624,28

2

Material B

20.000,00

mc

1.200,00

24.000.000,00

27,75

110.982,66

5

22.196,53

3

Material C

35.000,00

mc

1.500,00

52.500.000,00

60,69

242.774,57

15

1184,97

4

TOTAL

NA

NA

NA

8500.000,00

100,00

400.000,00

NA

NA

(continuare)

Csi

csi x T

cai x Ni

pi x d

2 x cai x Ni

csi x T + pi x d

2 x cai x Ni/ csi xT + pi x d

k =g x Cst

l = k/c

m = j x c

n = e x Rdob

o = 2 x m

p = l +n

r = o / p

69.364,16

6,936416

4242.774,57

90

92.485.549,13

96,94

954.084,68

16473,99

8,323699

443.930.635,84

108

887.861.271,68

116,32

7.632.677,40

364.161,85

10,40462

56473.988,44

135

1.132.947.976,88

145,40

7.791.691,51

Rezultate:

Indicator

Valoare

UM

Indicator

Valoare

UM

stoc optim A

978

tone

stoc minim A

1.467

tone

stoc optim  B

2.763

mc

stoc minim B

4.145



mc

stoc optim C

2.791

mc

stoc minim C

4.187

mc

NFR A

489.000,00

lei

NFR min A

733.500,00

lei

NFR B

1.657.800,00

lei

NFR min B

2.48700,00

lei

NFR C

2.093.250,00

lei

NFR min C

3.139.875,00

lei

3.Dimensionarea stocului maxim

Relatie de calcul:

                        Smax = N/T x (1/2 x tcrt + tsg + tcd + tti + ti)

unde:

N - necesar fizic de aprovizionare la nivelul unui an;

T - durata anului calendaristic (360 de zile, prin conventie);

tcrt - timpul necesar constituirii stocului curent;

tsg  - timp necesar constituirii stocului de sigurantǎ. Este considerat egal cu ½ din timpul necesar constituirii stocului curent;

tcd - timp necesar constituirii stocului de conditionare prealabilǎ;

tti - timp necesar constituirii stocului de transport intern;

ti = timp necesar constituirii stocului pe timp de iarnǎ.

Pentru determinarea timpul necesar constituirii stocului curent se utilizeaza urmatoarea relatie de calcul:

                        tcrt = min (tcontract; tefectiv)

unde:

tcontract = intervalul in zile dintre 2 momente de aprovizionare conform clauzelor contractuale incheiate cu furnizorii.

tefectiv = intervalul de timp de aprovizionare efectiv pentru anul de bazǎ, determinat dupa urmatoarea relatie de calcul:

                        tefectiv =

Fractia reprezinta o medie aritmeticǎ ponderatǎ a cantitǎtilor intrate din produsul „i” si intervalul de timp scurs intre 2 momente de aprovizionare efectiv.

Aplicatie: Cu privire la reperul „X”, se cunosc urmatoarele informatii intr-o intreprindere de prelucrare a lemnului:

·         consum anual necesar pentru realizarea productiei: 364.800 mc

·         intervalul contractului de reaprovizionare in anul de referinta: 28 zile

·         durata de conditionare prealabila a lemnului: 14 zile

·         durata medie de transport interior: 3 zile

·         aprovizionarea, potrivit fisei de magazie in anul de baza s-a desfasurat astfel:

Data intrarii in magazie          Cantitatea (mc)

      12 ianuarie                          15.900

      30 ianuarie                          10.100

        4 martie                             15.300

      25 martie                             17.200

      17 aprilie                               9.500

      15 mai                                 11.600

      11 iunie                               10.700

      20 iulie                                13.900

        1 septembrie                      13.200

     29 septembrie                       15.300

       7 noiembrie                        14.600

     28 decembrie                         8.300

·         de la ultima intrare in magazie, anterioara datei de 12 ianuarie au trecut 23 zile.

Cerinta: Sa se dimensioneze stocul maxim necesar reperului „X”.

Rezolvare:

Determinarea intervalului necesar formarii stocului curent:

Data

Cantitate aprovizionata

Durata

Cantitate x Durata

12.ian

15.900

23

365.700

30.ian

10.100

18

181.800

04.mar

15.300

33

504.900

25.mar

17.200

21

361.200

17.apr

9.500

23

218.500

15.mai

11.600

28

324.800

11.iun

10.700

27

288.900

20.iul

13.900

39

542.100

01.sep

13.200

43

567.600

29.sep

15.300

28

428.400

07.nov

14.600

39

569.400

28.dec

8.300

51

423.300

TOTAL

155.600

na

4.77600

tefectiv = 31 zile; tcontract = 28 zile   => tcrt = min (tcontract; tefectiv) = 28 zile

Determinarea stocului maxim pentru reperul X

Necesar fizic anual

Durata an calendaristic

tcrt

tsg

tcd

tti

Stoc max

a

b

c

d = c x 0,5

e

f

g = a/b x (0,5 x c +d +e +f)

364.800

360

28

14

14

3

45.600

(mc)

(zile)

(zile)

(zile)

(zile)

(zile)

(mc)

4. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finantarea productiei in curs de fabricatie

                        Productia neterminatǎ (in curs de fabricatie) este acel tip de productie pentru care procesul tehnologic nu este finalizat si care se gǎseste in sectiile productive in diferite stadii de prelucrare, in curs de montare, in asteptare sau in faza interoperationalǎ.

                        In vederea dimensionǎrii necesarului de fond de rulment pentru finantarea stocului de productie in curs de executie trebuie avuti in considerare urmǎtorii factori:

Ψ      productia programatǎ a se fabrica in perioada de referintǎ exprimat in valori la costul de productie (Qc);

Ψ      durata ciclului de fabricatie exprimatǎ in zile (Di) pentru productia in curs de executie;

Ψ      valoarea coeficientului de corectie (k) – este pusǎ in corelatie cu natura procesului de fabricatie. In functie de acest criteriu, vom defini productia cu proces de fabricatie continuu acel tip de productie care presupune lansarea comenzilor in fabricatie fǎrǎ intrerupere si fǎrǎ timp de asteptare pentru finisarea comenzilor anterioare. In conditiile acestui tip de productie evolutia cheltuielilor de productie pe durata ciclului de fabricatie se poate realiza uniform sau neuniform. In functie de aceste particularitǎti, determinarea valorii coeficientului de corectie, se face astfel:

            ● dacǎ cheltuielile evolueazǎ uniform pe durata ciclului de fabricatie (cu o ratǎ constantǎ) si la intervale egale de timp:

                        k =

  unde: k - coeficientul de corectie

            Ci - cheltuiala initialǎ

            Cf - cheltuiala finalǎ

            ● dacǎ cheltuielile evolueazǎ neuniform, pentru calculul coeficientului de corectie prezintǎ importantǎ modul de evolutie a cheltuielilor, nu numǎrul fazelor de fabricatie, motiv pentru care durata totala a ciclului de fabricatie se va impǎrti in atatea faze (subintervale) incat se poate constata o evolutie uniformǎ a cheltuielilor, valoarea acestora determinandu-se drept o valoare medie pe fiecare subinterval in care s-a impǎrtit ciclul de fabricatie.

                        k =  

Aceastǎ relatie de calcul este valabilǎ in cazul in care nu se efectueazǎ livrǎri de produse finite cǎtre punctul de desfacere inainte de incheierea duratei ciclului de fabricatie. In cazul in care o parte din lotul de produse se livreazǎ cǎtre punctul de desfacere inainte de expirarea duratei ciclului de fabricatie, coeficientul de corectie ia in considerare faptul cǎ o parte din capitalul plasat in lotul respectiv de produse se recupereazǎ incepand cu momentul predǎrii la punctul de desfacere, adicǎ o parte din capitalul imobilizat incepe sǎ fie recuperatǎ inainte de finisarea comenzilor aflate in curs, coeficientul de corectie fiind influentat astfel de valoarea recuperǎrilor de capital:

k =   


ri  ( i =1, n-1) - valoarea unei livrǎri de produse finite la punctul de desfacere (capitalul care se recupereazǎ prin finisarea productiei in curs inainte de expirarea duratei ciclului de fabricatie);


ti  ( i = 1, n-1)  - intervalul de timp (exprimat in zile) din momentul recuperǎrii capitalului imobilizat sub forma livrǎrilor anticipate si panǎ la sfarsitul ciclului de fabricatie.

In aceste conditii, necesarul de fond de rulment pentru finantarea stocurilor in curs de productie se determina dupa relatia:

NFRi =  

unde:

NFRi – necesar de fond de rulment pentru finantarea stocului de produse in curs de executie „i”;

Q(c)i  - valoarea productiei la cost de productie pentru stocul de produse in curs de executie „i”;

T - durata anului calendaristic (360 zile);

 k - valoarea coeficientului de corectie;

 Di - durata ciclului de fabricatie.

Necesarul de fond de rulment pentru finantarea materialelor diverse (auxiliare) se determina dupa urmatoarea relatie de calcul:

                        NFR diverse =  

unde:

NFR diverse - necesar de fond de rulment pentru finantarea materialelor diverse;

 Q(c)diverse  - valoarea totalǎ a productiei la cost de productie a materialelor diverse;

 NFRt -  - necesar de fond de rulment total pentru finantarea produselor de bazǎ in curs de executie.

Aplicatie: O intreprindere introduce pe linia tehnologica de fabricatie, trei produse A,B,C si alte diverse materiale auxiliare. Cu privire la caracteristicile procesului de fabricatie, cunoastem:         

-lei-

Produs

Productia la cost

Fazele ciclului de fabricatie-

Durata ciclului de fabricatie

(zile)

Cheltuieli initiale

Cheltuieli/faza/zi

(zile)

A

263.000

3

4

2

3

12

240

10

15

5

20

B

370.000

2

4

3

6

15

400

20

30




8

10

C

480.000

-

-

-

-

20

100

7

Diverse

  15.000

-

-

-

-

-

-

-

Pentru produsul A, incepand cu ziua a zecea a ciclului de fabricatie se fac livrari de valoare egala catre magazia de produse finite.

Cerinta:  In aceste conditii, sa se determine necesarul de capital pentru finantarea acestor produse nominalizate, precum si a productiei de materiale diverse

Rezolvare:

Tabel 1 Determinarea coeficientului de corectie pentru produsul A

C0

240 (lei)

d1

3 (zile)

C1

270 (lei)

d2

4 (zile)

C2

330 (lei)

d3

2 (zile)

C3

340 (lei)

d4

3 (zile)

C4

400 (lei)

r1=r2=r3= C4/3

133,33 (lei)

 

 

r x (3 + 2 + 1)

800,00 (lei)

kA

0,6135

 

 

Tabel 2 Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finantarea produsului A

Qc (lei)

T an calendaristic (zile)

kA

DA (zile)

NFRA (lei)

263.000

360

0,6135

12

5.378,35

Tabel 3 Determinarea coeficientului de corectie pentru produsul B

C0

400 (lei)

d1

2 (zile)

C1

440 (lei)

d2

4 (zile)

C2

560 (lei)

d3

3 (zile)

C3

584 (lei)

d4

6 (zile)

C4

644 (lei)

kB

0,8530

Tabel 4 Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finantarea produsului B

Qc (lei)

T an calendaristic (zile)

kB

DB (zile)

NFRB (lei)

370.000

360

0,853

15

13.150,42

Tabel 5 Determinarea coeficientului de corectie pentru produsul C

C0

100 (lei)

Cf

240 (lei)

kC

0,7083

Tabel 6 Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finantarea produsului C

Qc (lei)

T an calendaristic (zile)

kC

DC(zile)

NFRC (lei)

480.000

360

0,7083

20

18.888,00

Tabel 7Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finantarea materialelor auxiliare (diverse)

 

Qc (lei)

Suma Qc(A+B+C) (lei)

Suma NFR (A+B+C) (lei)

NFR Div (lei)

15.000

1.113.000

37.416,77

504,27

            5. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finantarea stocurilor de produse finite

                       

Pentru dimensionarea acestui tip de elemente de stoc, se utilizeaza urmatoarea relatie:

NFRi =  

unde:

NFRi -  necesar de fond de rulment pentru finantarea stocului de produse finite „i”;

 Q(c)i -   valoarea productiei finite evaluata la cost de productie;

  T     - durata anului calendaristic (360 zile);

  Dti  -  durata totalǎ de stocare pentru produsul „i”

iar,

              Dti = (Dmax – Di) + Dl + Da + Ds + Df

unde:

Dti - durata totalǎ de stocare pentru produsul finit „i” ;

Dmax - durata ciclului maxim de fabricatie pentru oricare dintre produsele finite aflate in gestiune;

Di -  durata ciclului de fabricatie pentru produsul finit „i”;

Dl -  durata de formare a lotului de produse finite „i”;

Da -  durata de ambalare a produsului finit „i”;

  Ds - durata de stocare a produsului finit „i”;

  Df – durata de formalizare a livrarilor de produse finite „i”.

                                   

Aplicatia 4: Se cunosc urmatoarele informatii privind trei sortimente de produse finite fabricate la nivelul unei intreprinderi:                                                                                      

Produs finit

Productia la cost de fabricatie

(lei)

Durata ciclului de fabricatie

(zile)

Durata de formare a lotului

(zile)

Durata de ambalare

(zile)

Durata de sortare

(zile)

Durata pentru formalizarea livrarilor

(zile)

A

25.200

12

2

2

1

1

B

3000

15

2

2

1

1

C

44.000

20

2

2

1

1

Cerinta: Sa se dimensioneze capitalul necesar finantarii acestor stocuri de produse finite.

Nr crt

Produs finit

Qc (lei)

Di (zile)

Dl (zile)

Da (zile)

Ds (zile)

Df (zile)

Dt (zile)

NFRi (lei)

1

A

25.200,00

12

2

2

1

1

14

980,00

2

B

3000,00

15

2

2

1

1

11

1.100,00

3

C

44.000,00



20

2

2

1

1

6

733,33

 TOTAL NFR

2.813,33

 Metoda globala de dimensionare  a nivelului mediu al stocurilor

                        In aplicatiile precedente au fost utilizate metodele analitice de dimensionare a stocurilor si a necesarului de fond de rulment pentru finantarea acestora pe tipuri de elemente de stoc. Metoda sintetica (globala) se caracterizeaza prin determinarea stocurilor si a necesarului de finantat pe total valori de exploatare. In practica, cea mai des intalnita varianta de aplicare a metodei globale este cea care se bazeaza pe viteza de rotatie a activelor circulante. Acest indicator exprima eficienta utilizarii activelor circulante (stocuri si creante comerciale) in derularea ciclului operational, exprimandu-se sub forma:

Ψ      coeficientului vitezei de rotatie exprima numarul de rotatii/an si reflecta de cate ori „s-a rotit” capitalul imobilizat in active circulante de natura stocurilor si a creantelor comerciale, in vederea atingerii unui anumit nivel al cifrei de afaceri (CA) pentru un exercitiu financiar.

Relatii de calcul:

                                          

unde:

CA- cifra de afaceri anuala;

- nivelul mediu al stocului anual;

 - nivelul mediu al creantelor comerciale.

Mentiune: Cand coeficientul creste, viteza de rotatie devine mai accelerata. Altfel, se apreciaza ca viteza de rotatie scade (devine mai lenta).

Ψ                  duratei medii  de rotatie exprimata in zile, reflecta numarul de zile necesare pentru o rotatie a elementelor de stocuri sau creante. Prin rotatie intelegem transformarea valorilor de exploatare sau a valorilor realizabile pe termen scurt in elemente de numerar sau echivalente ale acestuia :

                            

Mentiune: Daca durata unei rotatii scade, viteza de rotatie devine mai accelerata. Altfel, se apreciaza ca viteza de rotatie scade (devine mai lenta).

Metoda globala de dimensionare a elementelor de stoc, bazata pe procedeul vitezei de rotatie  presupune parcurgerea urmatoarelor etape procedurale:

  1. Determinarea vitezei de rotatie (exprimata in zile), a valorilor de exploatare in anul de baza:                        


unde:

0- stocul mediu anual in perioada de baza;

CA 0 –  cifra de afaceri in anul de baza;

T- durata anului calendaristic (360 de zile);

Vr0 – viteza de rotatie a stocurilor in anul de baza.

  1. Corectia numarului de zile ce revin unei rotatii in functie de modificarile aparute in anul curent:

a)      corectii in sfera aprovizionarilor

                        

unde:

- variatia vitezei de rotatie datorita modificarilor in sfera aprovizionarilor;

n - necesarul valoric de aprovizionare;

N- necesarul fizic anual de aprovizionare;

p- pret unitar de aprovizionare;

t crt- timp necesar formarii stocului curent;

t sg- timp necesar formarii stocului de siguranta.

b) corectii care intervin in sfera de productie (de fabricatie):

 

unde:

d1- durata ciclului de fabricatie in perioada curenta;

d0- durata ciclului de fabricatie in perioada de baza;

 f- ponderea produsului pentru care intervin modificarile in totalul valorilor de exploatare (stocuri).

     3. Determinarea numarului de zile ce revin unei rotatii in anul curent (a vitezei de rotatie in anul curent)

  

                                              (zile)

  

unde:

n- numarul de ajustari ale vitezei de rotatie in anul de baza, ca urmare a modificarilor aparute in anul de baza.

  4. Dimensionarea nivelului mediu al stocurilor pentru anul curent

                       

unde:

1- stocul mediu anual in perioada curenta;

CA 1 –  cifra de afaceri in anul curent;

T- durata anului calendaristic (360 de zile);

Vr1 – viteza de rotatie a stocurilor in anul curent.

Aplicatie : Dispuneti de urmatoarele informatii aferente anului de referinta (de baza):

a.       cifra de afaceri in anul de baza: 195.000. lei

b.      valorile de exploatare trimestriale aferente anului de baza:

trimestrul I  :  10.000 lei 

trimestrul II :  15.000 lei

trimestrul III : 18.600 lei

trimestrul IV : 17.500 lei

  c. pentru anul curent se preconizeaza urmatoarele modificari:

ό      in sfera aprovizionarii

·         In cazul materialului A, necesarul fizic anual de aprovizionare creste de la 4.700 mc la 4.800 mc. Pretul de achizitie este de 1.400 lei/mc, iar intervalul dintre doua aprovizionari este de 10 zile;

·         In cazul materialului B, pretul de achizitie scade de la 2.690 lei/tona la 2.650 lei/tona. Necesarul fizic anual de aprovizionare este 620 tone, iar intervalul dintre doua aprovizionari este de 7 zile

·         La materialul C, necesarul fizic anual este de 35 tone, pretul unitar de achizitie 800 lei/tona iar intervalul dintre doua aprovizionari scade de la 10 la 8 zile

ό      in sfera productie

·         In cazul produsului D, se inregistreaza o reducere a duratei ciclului de fabricatie de la 15 la 11 zile, ponderea acestui produs in totalul valorilor de exploatare fiind  de 25%.

    1. cifra de afaceri estimata pentru anul curent va inregistra o crestere de 12% fata de nivelul de referinta.

Cerinte:

Sa se dimensioneze nivelul mediu al valorilor de exploatare pentru anul curent.

Sa se interpreteze indicatorul viteza de rotatie a stocurilor.

Rezolvare:

1.      Viteza de rotatie in anul de baza:

Cifra de afaceri anul de baza

195.000,00

lei

Stoc mediu anul de baza

15.275,00

lei

Viteza de rotatie anul de baza

28,20

zile/rotatie

Interpretare :  In anul de baza, durata medie a unei rotatii a stocurilor a fost de 28,20 zile/rotatie.

2.      Determinarea ajustarilor asupra indicatorului viteza de rotatie

Material A

DVr A = 7,18 zile

 

 

 

N0

N1

tc

tsg

p

n0

n1

 

4.700

4.800

10

5

1.400

182.777,78

18666,67

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Material B

DVr B = - 0,89 zile

 

 

 

p0

p1

tc

tsg

N

n0

n1

 

2.690

2.650

7

3,5

620

32.429,44

31.947,22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Material C

DVr C = -2,44 zile

 

 

 

tc0

tc1

tsg0

tsg1

N

p

n0

n1

10

8

5

4

35

800,00

611,11

5.288,89

 

 

 

 

 

 

 

 

Material D

DVr D = -1,00 zile

 

 

 

d0

d1

f

 

 

 

 

 

15

11

0,25

 

 

 

 

 

Interpretari:

Ψ      Pentru materialul A viteza de rotatie a inregistrat o scadere, ca urmare a cresterii duratei medii a unei rotatii cu 7,18 zile/rotatie, cauzata de cresterea necesarului fizic anual de aprovizionare;

Ψ      Pentru materialul B viteza de rotatie a inregistrat o crestere, ca urmare a scaderii duratei medii a unei rotatii cu 0,89 zile/rotatie, cauzata de scaderea pretului de achizitie;

Ψ      Pentru materialul C viteza de rotatie a inregistrat o crestere, ca urmare a scaderii duratei medii a unei rotatii cu 2,44 zile/rotatie, cauzata de scaderea intervalului dintre doua aprovizionari;

Ψ      Pentru materialul D viteza de rotatie a inregistrat o crestere, ca urmare a scaderii duratei medii a unei rotatii cu 1,00 zile/rotatie, cauzata de reducerea duratei ciclului de fabricatie.

Suma ajustarilor vitezei de rotatie a stocurilor = 2,82 zile/rotatie

3.  Viteza de rotatie in anul curent:

Vr1 =  28,20 + 2,82 = 31,05 zile/rotatie

Interpretare :  In anul curent, se estimeaza ca durata medie a unei rotatii a stocurilor va fi  de 31,05 zile/rotatie, luand in considerare modificarile care se preconizeaza si implicit ajustarile indicatorului viteza de rotatie.

4. Determinarea stocului mediu in anul curent:

Cifra de afaceri anul curent (estimata)

218.400,00

lei

Viteza de rotatie anul curent (estimata)

31,05

zile/rotatie

Stoc mediu anul de baza

18.835,91

lei







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantele firmei









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics