StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
contabilitate CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » CONTABILITATE » contabilitate generala

Analiza contabila a operatiunilor economico-financiare



ANALIZA CONTABILA A OPERATIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE

Analiza contabila a operatiei economice este o metoda de cercetare a operatiei economice consemnata in documente justificative, prin cercetarea amanuntita a continutului economic al acesteia in scopul determinarii tipului de modificari (cresteri, scaderi) pe care le produce asupra elementelor patrimoniale (active, pasive), a conturilor corespondente si a partii acestora (debit, credit) in care se va inregistra operatia economica.

v    Analiza contabila presupune cercetarea fiecarei operatii economico-financiare prin stabilirea elementelor componente si incadrarea lor in conturi corespondente de activ si pasiv pentru inregistrare contabila.

v    Scopul analizei contabile a fiecarei operatii economico-financiare este stabilirea formulei contabile.

v  Etapele analizei contabile sunt urmatoarele

¡  1- stabilirea naturii si continutului operatiei supuse analizei (incasare, plata, consum, vanzare);

¡  2- precizarea modificarilor ce le suporta elementele de activ si pasiv si sensul acestora (cresteri sau micsorari), continutul economic al acestora (exemplu: cresc disponibilitatile banesti);

¡  stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica;

¡  4- aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor corespondente - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata;

¡  intocmirea formulei contabile.

Formula contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economico-financiare, in conturi corespondente pe baza dublei inregistrari sub forma de egalitate valorica

Componentele formulei contabile sunt urmatoarele:

¡ denumirea contului corespondent debitor

¡ denumirea contului corespondent creditor

¡ suma care face obiectul inregistrarii.

¡ - semnul egal leaga cele doua conturi corespondente.

Articolul contabil se formeaza prin adaugarea explicatiei descriptive a operatiei in cauza, la elementele formulei contabile.

FORMULELE CONTABILE

Formulele contabile se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:

a) functie de numarul conturilor corespondente, numai doua conturi (deci modificari in doua elemente patrimoniale);

b) dupa scopul pentru care se intocmesc:

FORMULELE CONTABILE

a) functie de numarul conturilor corespondente, numai doua conturi (deci modificari in doua elemente patrimoniale);

- formule contabile simple, care cuprind multe criterii astfel:

Exemplu: - receptionarea de marfuri de la furnizori:

371 401 70.000 lei

"Marfuri" = "Furnizori"

- formule contabile compuse, care cuprind mai multe conturi (deci, sunt modificari in mai multe elemente patrimoniale);

Exemplu: - se achita furnizorii cu numerar in casa si prin contul de la banca:

401 % 100.000

"Furnizori" = 5311 50.000

"Casa in lei"

5121 50.000

"Cont curent la banca"

b) dupa scopul pentru care se intocmesc:

- formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planului de conturi, deci normale, corecte;

- formule contabile de corectare, numite si de stornare, care la randul lor pot fi:

l de stornare in negru - presupune inversarea formulei contabile eronate intocmite si repunerea celei corecte (dezavantaj: denatureaza rulajele conturilor);

l de stornare in rosu - presupune intocmirea unei noi formule eronate, dar cu sume in rosu (chenar sau semn negativ), adica sumele se scad, dupa care se repune formula corecta.

Ø    Formule contabile de corectare, numite si de stornare

Exemplu: Operatiunea privind corectarea formulei gresite la receptionarea marfurilor prin:

a) Stornare in negru

401 = 371 70.000

"Furnizori" "Marfuri"

b) Stornare in rosu:

371 = 401

"Marfuri" "Furnizori"

in rosu sau chenar sau semnul minus

CONTURI SINTETICE SI CONTURI ANALITICE

Tipuri de conturi:

Conturi sintetice

Cinturi analitice

Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii si reflecta mijloacele, procesele, sursele si rezultatele economice grupate dupa caracteristicile lor generale,

Conturile analitice fac detalierea pe feluri a elementelor patrimoniale si reflecta concomitent partile componente ale mijloacelor proceselor, surselor sau rezultatelor economice respective, dupa insusirile lor specifice.

Exemple de conturi sintetice si analitice:

- contul sintetic "Materii prime", in cadrul caruia se deschid conturile analitice pe feluri de materii prime, ca de exemplu: ciment, var, fier beton, cherestea etc.;

- contul sintetic "Debitori diversi", in cadrul caruia se deschid conturile analitice pentru intreprinderile, institutiile sau persoanele fizice de la care unitatea patrimoniala respectiva are de primit anumite sume de bani;

- contul sintetic "Furnizori", in cadrul caruia se deschid conturile analitice pe fiecare furnizor in parte.

CORELATIILE DINTRE CONTURILE MONOFUNCTIONALE SINTETICE SI ANALITICE

Corelatiile intre conturile sintetice si conturile analitice, in cazul conturilor monofunctionale, sunt urmatoarele:

1. suma soldurilor initiale ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu soldul initial al contului sintetic;

2. suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu rulajul debitor al contului sintetic;

3. suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu rulajul creditor al contului sintetic;

4. suma soldurilor finale ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu soldul final al contului sintetic.

In activitatea practica aceste corelatii se stabilesc cu ajutorul balantelor de verificare analitice, care indeplinesc si functia de legatura intre conturile analitice si cele sintetice.

In cazul conturilor bifunctionale se utilizeaza :

¡  Insumarea algebrica a soldurilor conturilor analitice (initiale sau finale) ale unui cont sintetic, iar rezultatul trebuie sa fie egal si de acelasi sens (debitor sau creditor) cu soldul (initial sau final) al contului sintetic respectiv.

Relatiile de calcul sunt:

Sis=Suma Siaj

unde:Sis - soldul initial al contului sintetic

Siaj- soldul initial al contului analitic j

Rds=Suma Rdaj

unde:Rds - rulajul debitor al contului sintetic

Rdaj - rulajul debitor al contului analitic j

3) Rcs = Suma Rcaj

unde:Rcs - rulajul creditor al contului sintetic

Rcaj - rulajul creditor al contului analitic j

4) Sfs = Sfaj

unde:Sfs - soldul final al contului sintetic

Sfaj - soldul final al contului analitic j

j = 1.....n

Clasificarea conturilor consta in sistematizarea (gruparea) lor potrivit caracteristicilor comune si specifice, prin incadrarea in clase, grupe si subgrupe de conturi in scopul realizarii unei ordini.

Conturile se pot grupa dupa mai multe criterii:

I. dupa functia contabila - care permite aplicarea corecta a regulilor de functionare a conturilor:

1. conturi de Activ

2. conturi de Pasiv

Conturile bifunctionale se includ in una din cele doua grupe functie de soldul pe care-l au la un moment dat.

CLASIFICAREA CONTURILOR

II. dupa sfera de cuprindere

1. conturi sintetice reflecta elemente patrimoniale in expresie valorica, pe grupe omogene din punct de vedere al continutului lor economic.

2. conturile analitice se folosesc pentru a reflecta parti componente ale elementelor patrimoniale fiind dezvoltatoare ale conturilor sintetice.

III. dupa continutul lor

1. Conturi de bilant care se divid in:

1.1. Conturi pentru active

1.2. Conturi pentru pasive

2.. Conturi de rezultate

2.1. Conturi de cheltuieli

2.2. Conturi de venituri

3. Conturi de gestiune

4. Conturi in afara bilantului (de ordine si evidenta)

4.1. Angajamente

4.1.1. Angajamente acordate

4.1.2. Angajamente primite

4.2. Alte conturi in afara bilantului

PLANUL DE CONTURI GENERAL

v   Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de un sector de activitate al economiei nationale (pentru organizatiile obstesti, pentru institutiile publice, pentru societatile bancare si pentru agentii economici).

Are la baza schema de clasificare in functie de continutul economic, care cuprinde urmatoarele clase:

Clasa 1 - Conturi de capital

Clasa 2 - Conturi de active imobilizate

Clasa 3 - Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Clasa 4 - Conturi de terti

Clasa 5 - Conturi de trezorerie

Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

Clasa 7 - Conturi de venituri

Clasa 8 - Conturi speciale

Clasa 9 - Conturi de gestiune interna








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact