Proiectul de convergenta fasb - iasb privind cadrul conceptual

Proiectul de convergenta FASB - IASB privind cadrul conceptual

1. Divergente intre abordarile conceptuale ale FASB si IASB

a) Obiectivul situatiilor financiare

Cadrul contabil conceptual  international: Situatiile financiare trebuie sa furnizeze informatii privind pozitia financiara, performantele si modificarea pozitiei financiare aferente unei intreprinderi in vederea fundamentarii deciziilor unor categorii largi de utilizatori.

Cadrul contabil conceptual american: Situatiile financiare trebuie sa furnizeze informatii privind pozitia financiara, performantele si modificarea pozitiei financiare aferente unei intreprinderi in vederea fundamentarii deciziilor de investire.

b) Utilizatorii informatiei contabile

Cadrul contabil international numeste urmatoarele categorii de utilizatori:

• investitorii actuali si potentiali;
• creditori financiari;
• parteneri comerciali (clenti, furnizori);
• salariatii;
• managerii;
• statul;
• publicul.

Cadrul contabil conceptual american: numeste doar doua categorii de utilizatori:

• investitorii actuali si potentiali; si
• creditorii financiari.

c) Caracteristici calitative ale informatiei contabile

Conform cadrului contabil conceptual emis de IASB, o informatie este utila in luarea deciziilor daca indeplineste urmatoarele caracteristici calitative:

1) Inteligibilitatea (understandability, engl): informatiile furnizate de situatiile financiare trebuie sa fie intelese 414d39e cu usurinta de catre utilizatori. Insa, pentru aceasta se presupune ca utilizatorii de informatii contabile sa aibe cunostinte care sa le permita sa inteleaga activitatea intreprinderii, cat si cunostinte de contabilitate si doresc sa studieze informatiile prezentate cu "atentia cuvenita". In doctrina IASB, o informatie nu poate fi exclusa din situatiile financiare pe motivul ca ar fi putea fi prea dificil de inteles de anumiti utilizatori.

2) Relevanta sau pertinenta (relevance, engl.): o informatie este relevanta daca ea este de natura sa influenteze deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare sau sa confirme ori sa corecteze evaluarile lor anterioare. Relevanta unei informatii este data de importanta ei. Astfel, o informatie este semnificativa (material, engl) daca omisiunea sau prezentarea ei eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor situatiilor financiare.

3) Credibilitatea sau fiabilitatea (reliability, engl.): o informatie este credibila atunci cand nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, in mod rezobil, sa reprezinte. Conform cadrului contabil conceptual al IASB, pentru a fi credibila o informatie trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici suplimentare:

sa prezinte o imagine fidela a tranzactiilor si alte evenimente pe care le reprezinta: reprezentare fidela (faithful representation, engl.)

sa traduca realitatea economica a tranzactiilor si nu doar forma lor juridica: prioritatea realitatii economice in fata formei juridice (substance over form, engl.)

sa fie neutra, adica lipsita de influente: neutralitate (neutrality, engl.)

exercitarea prudentei, adica includerea unui grad de precautie in rationamentele profesionale necesare estimarilor cerute in conditii de incertitudine: prudenta (prudence, engl.)

sa fie completa; o omisiune poate cauza informatia sa fie falsa sau inselatoare si, astfel, nefiabila: completitudine (completeness, engl.)

4) Comparabilitatea (comparability, engl.): utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati de la o perioada la alta cat si situatiile financiare ale diferitelor entitati. Astfel, norma IAS 1 prescrie ca o entitate trebuie sa prezinte  informatiile comparative in ceea ce priveste perioada precedenta, pentru toate sumele raportate in situatiile financiare. Pentru informatiile narative si descriptive se vor prezenta informatii comparative atunci cand acest lucru este relevant pentru intelegerea situatiilor financiare ale perioadei curente. Atunci cand o entitate modifica prezentarea sau clasificarea elementelor din situatiile financiare, trebuie sa reclasifice sumele comparative, exceptand cazul cand acest lucru este imposibil, pentru asigurarea comparabilitatii cu exercitiul si sa prezinte natura, suma si motivul oricarei reclasificari. In schimb, daca reclasificarea sumelor comparative este imposibila, entitatea trebuie sa prezinte motivul nereclasificarii sumelor si natura modificarilor care ar fi fost facute daca valorile ar fi fost reclasificate.

Constrangeri cu privire la relevanta si credibilitatea informatiei contabile:

• Oportunitatea (timeliness, engl.): o intarziere exagerata in raportarea informatiei poate duce la pierderea relevantei ei.
• Raportul cost-beneficiu (costs and benefits, engl.): este mai degraba o constrangere generala decat o caracteristica calitativa. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii acesteia.

Cadrul contabil conceptual american face o ierarhe a caracteristicilor calitative pe care le grupeaza in:

Caracteristici specifice utilizatorilor: inteligibilitatea si utilitatea pentru decizii; si

Caracteristici specifice procesului decizional: in cadrul carora defineste caracteristici principale: relevanta, credibilitatea cu componentele lor si caracteristici secundare: comparabilitatea si consecventa metodelor.

Raportul cost beneficiu si pragul de semnificatie sunt definite ca o constrangere, respectiv punctul de plecare in producerea informatiei contabile.

1) Relevanta (relevance, engl.):

• informatia contabila relevanta este capabila sa influenteze decizia ajutand utilizatorii sa efectueze predictii asupra rezultatelor trecute, prezente si viitoare sau sa confirme sau sa corecteze asteptari anterioare: influentarea deciziei
• Pentru a fi relevanta informatia trebuie sa fie oportuna, adica informatia contabila trebuie sa fie disponibila pentru utilizatori pana sa isi piarda capacitatea de a influenta deciziile. Daca informatia nu este disponibila la momentul oportun, nu mai are valoare pentru actiuni viitoare, si, deci, nu mai este relevanta sau utila. Oportunitatea nu poate face o informatie relevanta, in schimb lipsa oportunitatii poate face o informatie irelevanta: oportunitatea (timeliness, engl.)

2) Credibilitatea (reliability, engl.):

• Credibilitatea unei masurarii se bazeaza pe fidelitatea cu care aceasta reprezinta ceea ce isi propune sa reprezinte, cuplata cu asigurarea utilizatorilor ca informatia contabila are aceasta calitate de reprezentare: reprezentare fidela (representationally faithful, engl.)
• Verificabilitatea (verifiability, engl.) este o calitate care poate fi demonstrata prin asigurarea unui grad inalt de consens intre masurari independente folosind aceleasi metode de masurare.
• Neutralitatea (neutrality, engl.): in formularea si implementarea standardelor, grija principala trebuie acordata relevantei si credibilitatii informatiei si nu a efectului pe care noua regula o poate avea asupra unui interes particular.

3) Comparabilitatea (comparability, engl.) si permanenta metodelor (consistency, engl.)

Informatiile asupra unei entitati particulare castiga in utilitate daca poate fi comparata cu informatii similare despre aceeasi entitate pentru perioade din trecut sau cu informatii despre alte entitati.

4) Pragul de semnificatie (materiality, engl.): o informatie este semnificativa daca omisiunea sau prezentarea ei eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor situatiilor financiare.

5) Raportul cost-beneficii (costs and benefists, engl.): beneficiile raportarii unei informatii trebuie sa depaseasca costurile producerii ei.

Fig. nr. 2 Ierarhia caracteristicilor calitative in cadrul conceptual american

Sursa: CON 2 "Qualitative characteristics of accounting informations", FASB Pronouncements, www.fasb.org/st

d Elementele situatiilor financiare

Cadrul contabil conceptual international defineste cinci elemente ale situatiilor financiare:

Active (assets, engl.): resurse controlate de intreprindere, provenite din tranzactii sau evenimente trecute si de la care se asteapta beneficii economice viitoare;

Datorii (liabilities, engl.): obligatii prezente ale intreprinderii provenite din tranzactii sau evenimente trecute si de la care se asteapta iesiri de beneficii economice viitoare;

Capitaluri proprii (owner s equity, engl.): interesul rezidual al proprietarilor in activele firmei dupa deducerea datoriilor;

Venituri (revenues, engl.): cresteri de beneficii economice viitoare sub forma de cresteri de active sau diminuari de datorii, care au ca rezultat o crestere a capitalurilor proprii diferita de cea legata de contributiile proprietarilor;

Cheltuieli (expenses, engl.): diminuari de beneficii economice viitoare sub forma de micsorari de active sau cresteri de datorii, care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii diferita de cea legata de distribuirile in favoarea proprietarilor.

Cadrul contabil conceptual american defineste zece elemente ale situatiilor financiare:

1. Active (assets, engl.): avantaje economice viitoare probabile, controlate de intreprindere in urma unor tranzactii sau evenimente trecute;
2. Datorii (liabilities, engl.): diminuari probabile de beneficii economice viitoare ce rezulta din obligatiile firmei de a transfera active sau de a presta servicii catre alte entitati, ca urmare a unor tranzactii sau evenimente trecute;
3. Capitaluri proprii sau activul net (owner's equity, engl.): interesul rezidual al proprietarilor in activele firmei dupa deducerea datoriilor;
4. Investitiile proprietarilor (investments by owners, engl.): cresterea activului net al unei intreprinderii, ce rezulta din aporturile efectuate de entitati sau de indivizi in vederea obtinerii sau cresterii unei participatii in intreprindere;
5. Distribuirile in favoarea proprietarilor (distributions to owners, engl.): diminuari ale activului net al unei intreprinderi, ce rezulta din distribuirea de bunuri sau servicii in favoarea proprietarilor sau din datorii contractate catre acestia;
6. Veniturile (revenues, engl.): fie intrari sau cresteri ale activelor unei entitati, fie diminuari ale datoriilor sale, fie o combinatie a celor doua categorii de operatiuni survenite in cursul perioadei si generate de livrarea de bunuri, de prestari de servicii sau de alte activitati, care decurg din exploatarea normala sau principala;
7. Castigurile (gains, engl.): cresteri de capitaluri proprii, provenite din operatii accesorii sau neobisnuite si din orice alta activitate, circumstanta sau eveniment care are efect asupra entitatii in cursul perioadei, cu exceptia operatiilor ce se refera la venituri sau la investitiile efectuate de proprietari;
8. Cheltuielile (expenses, engl.): fie iesiri sau diminuari ale activelor unei entitati, fie cresteri ale datoriilor sale, fie o combinatie a celor doua categorii de operatiuni survenite in cursul perioadei si generate de livrarea de bunuri, de prestari de servicii sau de alte activitati, care decurg din exploatarea normala sau principala;
9. Pierderile (losses, engl.): diminuari de capitaluri proprii, provenite din operatii accesorii sau neobisnuite si din orice alta activitate, circumstanta sau eveniment care are efect asupra entitatii in cursul perioadei, cu exceptia operatiilor ce se refera la cheltuieli sau la distribuirile in favoarea proprietarilor.
10. Rezultatul economic sau global (comprehensive income, engl.): variatia capitalurilor proprii ale intreprinderii in cursul exercitiului ce provine din alte operatii, evenimente si circumstante decat cele legate de operatiile cu actionarii (investitiile proprietarilor si distribuirile in favoarea proprietarilor);

d) Criterii de recunoastere a elementelor situatiilor financiare

Cadrul contabil conceptual international cere ca doua criterii sa fie indeplininite pentru a putea recunoaste un element in situatiile financiare:

1. Probabilitate mare de generare/diminuare de beneficiilor economice viitoare;
2. Modalitate fiabila (credibila) de evaluare.

Cadrul contabil conceptual american cere explicit ca urmatoarele criterii sa fie indeplininite pentru a putea recunoaste un element in situatiile financiare:

1. Definitia: elementul trebuie sa corespunda definitiei;
2. Evaluarea: elementul trebuie sa poata fi evaluat de o maniera fiabila;
3. Pertinenta: prezentarea elementului trebuie sa fie utila pentru luarea deciziilor;
4. Fiabilitatea: informatia referitoare la element  trebuie sa fie sincera, verificabila si neutra;

Proiectul comun de convergenta privind cadrul conceptual

3.1. Obiectivul proiectului

Obiectivul proiectului este de a dezvolta un cadru conceptual comun care sa furnizeze o fundatie solida pentru a dezvolta standarde contabile viitoare. Noul cadru conceptual va fi dezvoltat pornind de la cadrele conceptale emise de FASB si IASB.

3.2. Fazele proiectului

FASB si IASB dezvolta acest proiect in 8 faze. Fiecare din primele 7 faze vizeaza discutii pe marginea aspectelelor deja existente in cele doua cadre conceptuale, in timp ce ultima faza va aborda orice alta problema netratata anterior. Fazele proiectului sunt urmatoarele:

In cadrul fazei A, pe 6 iulie 2006, a fost emis un proiect de discutie (discussion paper, engl.) comun FASB-IASB: IASB Discussion Paper/FASB Preliminary Views, Preliminary Views on an Improved Conceptual Framework for Financial Reporting: Objective of Financial Reporting and Qualitative Characteristics of Decision-Useful Financial Reporting Information.