StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept administrativ
Trimite articolul prin email Concluzii privind recursul administrativ de drept comun : Drept administrativ Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Concluzii privind recursul administrativ de drept comun



Concluzii privind recursul administrativ de drept comun

Recursul administrativ de drept comun este o realitate ce nu poate fi negata, deoarece nimic nu impiedica particularii sa se adreseze cu recurs gratios sau recurs ierarhic autoritatilor competente, in cazul in care se considera nedreptati de vreo masura a acestora (art. 1 alin. (1) si art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004).

Recursul administrativ prezinta cateva trasaturi caracteristice

constituie exercitiul unui drept al particularilor de a cere administratiei modificarea, anularea sau inlocuirea unui act administrativ vatamator de drepturi, sau adoptarea unei a 212e44c numite atitudini.

presupune existenta prealabila a unui act administrativ sau a unui fapt administrativ asimilat actului administrativ. Astfel, simpla cerere adresata administratiei pentru eliberarea, spre exemplu, a unei autorizatii nu poate fi considerata recurs administrativ. Doar in cazul refuzului de eliberare a autorizatiei sau a lipsei unui raspuns la cerere in termenul legal, atitudinea administratiei da nastere unei contestatii care poate forma obiectul unui recurs administrativ.

lezarea unui drept sau cel putin a unui interes al reclamantului prin actul administrativ . Numai in aceasta situatie este vorba de un veritabil recurs, si nu de un denunt pe care il poate face orice individ. Diferenta dintre simplul denunt si recursul administrativ consta in obligatia administratiei de a raspunde acestuia din urma. De multe ori, insa, aceasta obligatie de a raspunde nu este indeplinita sau este realizata cu intarziere mare si in mod superficial

recursul administrativ pune in discutie atat legalitatea, cat si oportunitatea actelor si operatiunilor administrative.

actul sau decizia emisa de administratie in urma solutionarii recursului administrativ nu este o decizie jurisdictionala, ci administrativa

se intenteaza independent de existenta unor forme sau termene.

Pentru solutionarea recursurilor administrative de drept comun in bune conditii, O. G. nr. 27/2002 prevede anumite masuri:

solutionarea recursului administrativ se va face dupa efectuarea unei cercetari administrative;

recursul administrativ, pentru a fi valabil, trebuie sa fie semnat de petitionar si sa contina datele de identificare a acestuia, precizare a carei nerespectare este sanctionata cu clasarea petitiei. Nu se precizeaza insa ce se intampla in cazul petitiilor verbale, ale persoanelor bolnave sau cu handicap.

termenul de solutionare a recursurilor administrative este de 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, din dispozitia conducatorului autoritatii publice, cu cel mult 15 zile, daca sunt necesare cercetari mai amanuntite. Autoritatea publica este obligata de a comunica petitionarului faptul prelungirii termenului de raspuns.

recursurile gresit indreptate trebuie trimise de compartimentul de relatii cu publicul autoritatii publice competente, pentru care curge un nou termen de solutionare. Este necesara informarea petentului despre luarea acestei masuri.

petitiile multiple vizand aceeasi problema se conexeaza, petentul primind un singur raspuns care sa faca referire la toate, iar petitia ulterioara cu acelasi obiect se claseaza alaturi de petitia deja solutionata facandu-se mentiune ca s-a raspuns.


Recursul de drept comun poate fi intalnit in toate cele trei forme tipice ale sale: recursul gratios, recursul ierarhic si recursul de tutela.

Recursul administrativ poate lua si forma recursului de tutela, in situatiile in care autoritatea emitenta se bucura de autonomie, neavand superior ierarhic.

Sarcina de a exercita principalul contro de tip ,,tutela administrativa” in Romania ii revine, conform Constitutiei, prefectului. Tutela se exercita in principiu din oficiu, insa nimic nu impiedica particularii sa sesizeze prefectul in legatura cu ilegalitatea unui act administrativ emis de o autoritate locala autonoma. Chiar primarul are obligatia, conform Legii administratiei publice locale, nr. 141/2004, sa sesizeze prefectul atunci cand constata ca o hotarare a consiliului local, pe care el trebuie sa o duca la indeplinire, este ilegala.




Intrebarea care se pune este aceea daca aceasta sesizare are utilitate practica si efecte juridice, dat fiind faptul ca prefectului i se inainteaza intr-un termen de 3 zile de la adoptare orice act al autoritatilor autonome ( art. 49 din Legea nr. 141/2004). Prefectul este, insa, obligat, in temeiul O. G. nr. 27/2002, sa ofere un raspuns petitionarului, in termen de 30 de zile de la primirea reclamatiei, indiferent de faptul ca raspunsul este negativ sau pozitiv. Astfel, Recursul de tutela, desi posibil, nu are insemnatatea practica pe care o au celelalte doua forma de recurs administrativ.

Recursul administrativ reprezinta o importanta deosebita in economia reglementarilor referitoare la apararea drepturilor administratilor in raporturile lor cu administratia; el reprezinta o cale facila de obtinere a repararii dreptului sau interesului legitim vatamat.

Acest recurs si-a dovedit utilitatea practica, astfel incat face de multe ori inutil recursul jurisdictional. Increderea in administratie este insa de cele mai multe ori mai redusa decat in corpul judecatoresc, prin urmare acestora le este data deplina competenta de a solutiona litigiile administrative, si activitatea acestora beneficiaza de o reglementare mai minutioasa.

Recursul administrativ este ,,garantia principala a repararii insuficientelor si eroilor administratiei, controlul judecatoresc fiind doar o garantie subsidiara, ce intervine in cazul in care garantia principala nu a fost suficienta pentru satisfacerea celui vatamat in cazul in care garantia principala nu a fost suficienta pentru satisfacerea celui vatamat.”






C-tin G. Rarincescu, op. cit., p. 106-108

A. Teodorescu, ,,Tratat de drept administrativ”, vol I, Institutul de Arte Grafice, ,,Eminescu”, S. A., 1929,p.387

D. C. Dragos, op. cit.,p.69

Ibidem, p. 69

C. L. Popescu, ,,Autonomia locala si integrarea europeana, Edit All Beck, Bucuresti, 1999, p.2000

D.C. Dragos, op. cit., p. 75

Ibidem, p.171

Ibidem, p. 171

M. Lepadatescu, ,, Judecarea de catre tribunale a cererilor celor vatamati in drepturile lor prin acte administrative ilegale – o noua garantie juridica a exercitarii depline a drepturilor cetatenilor” , in ,,Revista romana de drept”, nr. 8/1967, p.19






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact