StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept administrativ
Trimite articolul prin email Actul administrativ : Drept administrativ Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Actul administrativ



ACTUL ADMINISTRATIV



Dupa ce veti citi acest capitol puteti sa:

Intelegeti semnificatia expresiei de act administrativ

Cunoasteti conditiile de forma ale actului administrativ precum si procedura de emitere a acestora




Prezentati modalitatea de punere in executare a actelor administrative


Sectiunea I-Notiunea actului administrativ


Terminologia.

In literatura juridica s-au utilizat, de-a lungul vremii, mai multe expresii pentru a evoca actele juridice ale organelor administratiei publice

Denumirea de acte administrative pune accentul pe ideea activitatii, in sensul ca evocam actele ce le realizeaza administratia publica, iar denumirea de act de drept administrativ subliniaza ideea regimului juridic aplicabil.

Definitia actului administrativ si trasaturile caracteristice.

Prin act administrativ intelegem acea forma juridica principala activitatii organelor administratiei publice care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa provenita de la organele administratiei publice, prin care se creeaza o situatie juridica noua sau se refuza o pretentie juridica referitoare la un drept recunoscut de lege, in regim de drept administrativ.

In activitatea practica se folosesc diferiti termeni pentru a desemna actul administrativ-ordin, decizie, hotarare, instructiune, regulament, diploma, autorizatie, dispozitie etc.

In literatura de specialitate nu exista unanimitate de opinii cu privire la denumirea, numarul si continutul trasaturilor actului administrativ. Cu toate acestea, unele elemente comune, chiar formulate diferit, se regasesc la toti autorii de drept administrativ dupa cum urmeaza:

a)Actul administrativ este un act juridic

Actul juridic este forma juridica principala prin care organele administratiei publice isi realizeaza competenta si sarcinile.

Aceasta trasatura distinge actul administrativ de operatiunile administrative si operatiunile materiale.

Prin urmare, actul administrativ antreneaza producerea de efecte juridice facand sa ia nastere, sa se modifice sau sa se stinga drepturi si obligatii.

b) Actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa juridica

Prin aceasta trasatura, actul juridic apare ca fiind exteriorizarea vointei interne a unui organ al administratiei publice in sensul de a produce in mod direct efecte juridice si de a-l delimita de operatiunile administrative si materiale.

c) Vointa juridica unilaterala este supusa unui regim juridic

Regimul juridic aplicabil actelor administrative este cuprins in dispozitiile legii nr. 29/1990 cu modificarile aduse prin legea nr.59/1993 privitoare la contenciosul administrativ, dar nu se identifica in totalitate, existand si alte dispozitii legale care intregesc acest regim.

d) Vointa juridica unilaterala provine, de regula, de la organe ale administratiei publice.

Aceasta trasatura caracterizeaza calitatea organului care emite un act administrativ.

Actele administrative nu sunt orice manifestari individuale de vointa ale organului administratiei publice, ci ele concretizeaza numai vointa acestor organe ca subiecte in raporturile juridice ce presupun exercitiul autoritatii publice, vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii in regim de putere publica.


Sectiunea a-II-a -Clasificarea si legalitatea actelor administrative


Clasificarea actelor administrative


A. Dupa competenta materiala a organului emitent avem:

- acte administrative cu caracter general, emise de autoritatile publice cu competenta materiala generala (ordonantele si hotararile guvernului, hotararile consiliului judetean, ordinele prefectului ori deciziile primarului);

- acte administrative de specialitate emise de organele de specialitate ale administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale (ordine si instructiuni ale ministerelor, regulamente, circulare, norme emise de conducatorii organelor de specialitate din administratia publica centrala etc.).

B. Dupa competenta teritoriala a organului emitent pot exista:

- acte administrative emise de organele administratiei publice centrale;

- acte administrative emise de organele administratiei publice locale.

C. Dupa gradul de intindere a efectelor juridice, actele administrative sunt:

- acte normative care produc efecte cu caracter general si impersonal;

- acte individuale care produc efecte numai pentru o anumita persoana fizica sau juridica.

D. Dupa natura juridica, actele administrative pot fi delimitate in:

- acte administrative de autoritate emise de organele administratiei publice in baza si in executarea legii;

- acte administrative de gestiune, care sunt acte bilaterale realizate intre serviciile publice administrative si persoane fizice si juridice si privesc buna administrare a domeniului public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale;

- acte administrative jurisdictionale care se emit in mod unilateral de organele de jurisdictie administrativa si solutioneaza conflictele aparute intre autoritati publice si particulari.



Actele administrative de jurisdictie sunt acte de speta care intervin pentru a curma un conflict, un litigiu care s-au ivit prin incalcarea unei dispozitii legale.

Procedura de emitere a actelor de jurisdictie administrativa necesita participarea partilor si o elementara contradictorialitate.

Datorita specificului sau, actul administrativ de jurisdictie are o stabilitate mai mare decat actele administrative obisnuite, intrucat se bucura de autoritate de lucru judecat.

E. Dupa autoritatea administrativa care le emite, putem avea:

- acte administrative emise de Presedintele Romaniei(decrete);

- acte administrative emise de organele puterii executive(Guvern, ministere, organele centrale de specialitate, prefect);

- acte administrative emise de autoritati publice si institutii publice;

- acte administrative emise de regii autonome si societati comerciale.

F. Dupa natura efectelor juridice pe care le produc, actele administrative pot fi:

- acte administrative care constata existenta unui drept;

- acte administrative care acorda drepturi;

acte administrative care interzic sau anuleaza existenta unei situatii de fapt, considerata anterior un drept.

Legalitatea actelor administrative.

Prin legalitatea actelor administrative intelegem conformarea lor, cu actele juridice care au o forta juridica superioara.

Actele administrative sunt emise in baza si pentru executarea legii. De aceea, intre actul administrativ si lege exista un raport de subordonare, astfel ca actul administrativ trebuie sa aiba o baza legala.

Pentru ca un act administrativ sa fie legal, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) actul administrativ sa fie conform cu continutul legii in baza careia a fost emis;

b) actul administrativ sa fie emis de organele administratiei publice competente;

c) actul juridic sa respecte conditiile legate de forma sa;

d) actul administrativ sa fie conform cu scopul urmarit de lege;

e) actul administrativ sa fie oportun;

Sectiunea a-III-a†† Emiterea actelor administrative


Forma actului administrativ

Actele administrative cu caracter normativ imbraca forma scrisa deoarece legea, in primul rand Constitutia, prevede obligatia publicarii lor. Actele administrative individuale pot imbraca si forma orala, mai ales in situatii urgente, cand nu se poate permite exprimarea in scris a vointei juridice. Este vorba de anumite acte administrative (ordine si dispozitii) care se transmit frecvent prin intermediul telefonului. Totusi, se considera ca pentru a produce efecte juridice, actele administrative transmise oral, vor trebui sa fie insotite de acte administrative scrise.

Prin urmare, forma scrisa este necesara din mai multe puncte de vedere, dintre care mentionam:

- cunoasterea exacta a continutului actului;

- executarea corecta a actului de catre cei administrati;

- existenta dovezii in caz de litigiu administrativ;

- stabilirea legalitatii actului administrativ;

- realizarea rolului si scopului pentru care a fost emis.

In fine, sunt imprejurari in care organele administratiei publice pastrand tacerea intr-o anumita problema, isi manifesta vointa juridica si, prin urmare, fac acte administrative.

Procedura de emitere a actului administrativ.

A. Activitatea pregatitoare emiterii actului se caracterizeaza prin efectuarea unui complex de operatiuni, cum sunt: referate, rapoarte, informari, dari de seama, avize si acorduri prealabile etc.

Probleme deosebite ridica numai avizele si acordurile prealabile.

Primele se clasifica in trei categorii: facultative (organul care emite actul este liber sa solicite un aviz iar daca l-a cerut este liber sa se conformeze sau nu acestuia), consultative (organul emitent este obligat sa ceara avizul, dar nu este obligat sa se conformeze acestuia) si conforme (trebuie cerute de organul care emite actul), iar parerile din acestea sunt obligatorii.

Acordul este o operatiune procedurala care exprima consimtamantul altui organ administrativ dat pentru emiterea unui act de un alt organ. Poate fi prealabil, concomitent sau posterior.

B. Activitatile concomitente emiterii actului administrativ se refera la adoptarea propriu-zisa a actului administrativ.

Adoptarea actelor administrative se face in mod diferentiat, dupa cum, autoritatea este consultativa sau deliberativa.



In cadrul autoritatilor deliberative, care sunt organe colegiale, adoptarea actelor administrative se face in urma analizei in sedinta de lucru la care participa majoritatea ceruta de lege (quorumul).

Procedura emiterii actului de catre o singura persoana este mult mai simpla decat aceea a autoritatilor deliberative.

C.   Activitatile posterioare sunt: aprobarea, confirmarea, comunicarea si

publicarea, ratificarea etc.

Aceste activitati au loc dupa analizarea proiectului de act administrativ de catre autoritatea administrativa.


Sectiunea a-IV-a -Aplicarea si executarea actelor administrative


Aplicarea actelor administrative

Actele administrative se aplica de la intrarea lor in vigoare, producand efecte pentru viitor, fiind deci, active si nu retroactive.

Intrarea in vigoare a actului administrativ este considerat acel moment din care actul administrativ este susceptibil de a fi pus in executare, de a produce efecte juridice.

Momentul in care drepturile si obligatiile prevazute in actul juridic sunt definitiv formate si, deci, actul produce efecte juridice, marcheaza intrarea in vigoare a actului administrativ. Punctul de plecare al efectelor juridice ale actului administrativ este data intrarii in vigoare a acestui act.

Deci, in principiu, organele administratiei publice nu pot sa dea actelor administrative pe care le emit, efecte retroactive; sunt totusi acte care produc efecte cu caracter retroactiv, fie datorita caracterului lor (acte administrative declarative, acte administrative cu caracter jurisdictional, acte administrative date in aplicarea unei hotarari judecatoresti), fie datorita unor dispozitii exprese ale legii.

Executarea actelor administrative.

Actele juridice administrative se caracterizeaza, in ceea ce priveste regimul juridic aplicabil, prin regula executarii din oficiu (executia ex officio). Prin simpla lor existenta, actele administrative creeaza drepturi si obligatii care privesc pe cei administrati. In cazul in care obligatia ce rezulta dintr-un act, ca efect juridic al acestuia, nu este executata de bunavoie, cel indreptatit a pretinde aceasta obligatie poate cere interventia fortei de constrangere a statului direct in baza actului respectiv, fara a mai fi nevoie de investirea actului cu titlu executor.


Sectiunea a-V-a - Suspendarea, revocarea si anularea actelor

administrative


Suspendarea actului administrativ.

Suspendarea actelor administrative reprezinta intreruperea pentru o scurta perioada de timp a efectelor juridice ale acestora. Aceasta reprezinta o garantie a asigurarii legalitatii, insa o garantie de exceptie, ce intervine in cazuri limita.

Suspendarea unui act poate interveni:

a) de drept, in baza unei dispozitii exprese a legii (ex. art nr. 31 din Legea nr. 180/2002 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor stabileste ca introducerea plangerii suspenda executarea actului);

b) in baza unui act administrativ emis de organul ierarhic superior celui care a emis actul (rezultata al controlului activitatii administrative);

c) in baza unui act al altor organe ale administratiei publice care nu se afla in ierarhie cu organul care a emis actul (numai daca legea confera aceasta competenta);

d) in baza hotararii de retractare vremelnica a organului emitent (in acest caz, masura suspendarii are un caracter exceptional si exista indoieli serioase cu privire la legalitatea actului);

e) in baza unei hotarari judecatoresti.

Revocarea actelor administrative.

Revocarea este o operatiune juridica prin care organul emitent al actului administrativ sau organul ierarhic superior desfiinteaza un asemenea act. Este un principiu firesc aplicabil actelor administrative, cu atat mai mult cu cat un astfel de act nu este conceput ca ceva imuabil, fix.

Revocarea priveste actele administrative normative, cat si cele individuale, iar procedura este identica cu cea care a stat la baza emiterii actului revocat.

De la principiul revocabilitatii sunt mai multe exceptii, efect al dispozitiilor exprese ale legii, ori a naturii drepturilor si obligatiilor care s-au nascut in urma actului administrativ. Aceste exceptii privescnumai actele administrative individuale, nu si pe cele normative care sunt intotdeauna revocabile.

Avand in vedere fondul comun de idei din doctrina, dispozitiile din legislatie, precum si orientarea practicii judecatoresti, pot fi identificate urmatoarele categorii de exceptii:

a)     acte administrative cu caracter jurisdictional;

b)    acte administrative declarate irevocabile de o dispozitie expresa a legii;

c)     acte administrative de aplicare a sanctiunilor corespunzatoare formelor raspunderii din dreptul civil;



d)    actele administrative care au dat nastere la contracte civile;

e)     actele administrative care au dat nastere la drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii;

f)      actele administrative care au fost executate material;

g)     actele administrative care sunt emise ca urmare a existentei unor contracte civile;

h)    actele administrative de punere in executare a actelor procedurale penale.

Modificarea actelor administrative.

Modificarea actului administrativ priveste unul sau mai multe elemente ale acestuia. Aceasta operatiune poate fi facuta de autoritatea care a emis actul, de autoritatea ierarhic superioara celei care a emis actul sau cand legea prevede, de instanta de judecata competenta. Modificarea actului administrativ are efecte numai in viitor. In cazul actelor administrative normative, modificarea are loc printr-un act de acelasi grad si curespectarea aceleiasi tehnici legislative.

Actul administrativ individual poate fi rectificat prin urmatoarele operatii :

- corectarea greselilor existente in actul de stare civila;

- completarea actului de stare civila cu date ce corespund statutului real al unei persoane;

- suprimarea enuntului care nu trebuie inscris in actul de stare civila.

Anularea si inexistenta actelor administrative.

Anularea unui act administrativ reprezinta o operatiune juridica prin care in mod direct actul este desfiintat urmare a incalcarii dispozitiilor legii privitoare la emiterea lui.

Odata desfiintat, actul administrativ nu isi mai produce efecte juridice, fiind considerat inexistent.

Constatarea incalcarii dispozitiilor legale in emiterea actelor administrative este de competenta autoritatilor prevazute de lege, respectiv puterea judecatoreasca, organele administratiei publice si puterea legiuitoare.

Actul administrativ, lipsit de elementele sale esentiale nu mai prezinta, nici o urma de legalitate si deci materialmente nu poate fi dovedit. In aceasta situatie nu mai este necesara constatarea nulitatii acestor acte, ci sunt socotite ca inexistente.

In dreptul administrativ este admisa nulitatea actelor administrative, atat relativ, cat si absolut.

Nulitatea absoluta apare ca sanctiune in cazul actelor administrative emisecu incalcarea normelor juridice de fond si de procedura care privesc ocrotirea unui interes general. Cum, prin excelenta, administratia publica actioneaza prin actele sale in vederea satisfacerii unor interese generale, socotim ca, aplicarea acestei sanctiuni care poate fi invocata de oricine ne apare ca fiind prea exagerata.

Urmare a acestei interpretari, se admite ca in cazurile in care normele juridice, pe baza carora se emit actele administrative, sunt destinate ocrotirii intereselor unor persoane care participa la raporturile de drept administrativ, se poate invoca nulitatea relativa (ex. in procedura de ocupare a unui post prin concurs sau examen, existenta unor incalcari ale dispozitiilor menite a ocroti interesele participantilor, dar necontestate, determina ca actul sa fie lovit de o nulitate relativa).


Cuvinte cheie:

Act administrativ - forma juridica principala activitatii organelor administratiei publice care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa provenita de la organele administratiei publice, prin care se creeaza o situatie juridica noua sau se refuza o pretentie juridica referitoare la un drept recunoscut de lege, in regim de drept administrativ.

Nulitate absoluta - sanctiune ce intervine in cazul actelor administrative emisecu incalcarea normelor juridice de fond si de procedura care privesc ocrotirea unui interes general.


Intrebari:

Ce intelegeti prin act administrativ?

Enumerati trasaturile caracteristice ale actului administrativ.

Cum se clasifica actele administrative?

Care este procedura in cazul emiterii actelor administrative?

Candpoate interveni suspendarea, revocarea si anularea actelor administrative?







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact