StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept administrativ
Trimite articolul prin email Notiunea si evolutia administratiei publice in romania : Drept administrativ Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Notiunea si evolutia administratiei publice in romania



NOTIUNEA SI EVOLUTIA ADMINISTRATIEI PUBLICE IN ROMANIA



Dupa ce veti citi acest capitol puteti sa

definiti corect administratia publica




faceti distinctia intre administratia particulara si administratia publica

cunoasteti continutul administratiei publice

stiti evolutia principiilor 343c28d de functionare ale administratiei


Sectiunea I - Notiunea, obiectul si continutul administratiei publice


Etimologia

Dreptul administrativ, nu poate fi studiat si aplicat in afara relatiilor sociale carora li se adreseaza si pe care le reglementeaza. Identificarea obiectului specific de reglementare presupune inainte de toate, fundamentarea notiunii centrale din sfera de cuprindere a acestui drept.

In dreptul administrativ, valoarea de notiune centrala este reprezentata de sintagma 'administratie publica'. Intelegerea notiunii administratiei publice este posibila daca se porneste de la notiunea generala de administratie, pentru ca in functie de aceasta sa se desemneze ceea ce este specific administratiei publice.

Etimologic, cuvantul administratie provine din limba latina si este format din prepozitia ad=la, catre si minister=servitor, supus mai mic. De aici cuvantul administer, care apare intr-o semnificatie directa: ajutor al cuiva, slujitor, executant.

Plecandu-se de la sensul etimologic, cuvantul administratie a ajuns cu timpul sa desemneze orice fel de activitate care este indeplinita la ordinele cuiva.

Administratia poate fi particulara sau publica. Ceea ce ne poate fi de folos in aceasta privinta este notiunea de fapt administrativ.

Faptul administrativ este un fapt social, ceea ce inseamna ca, acesta nu poate exista decat in cadrul unei grupari sociale stabile. Trasaturile sale caracteristice subliniaza deosebirile esentiale dintre cele doua tipuri de administratie.

Daca gruparea sociala are caracter particular si urmareste realizarea unor interese particulare, administratia respectiva este o administratie particulara.

Daca gruparea sociala se constituie dupa criterii politice urmarind realizarea unui interes general, administratia va avea un caracter public, iar functionarii vor fi publici.

Notiunea de administratie publica

Notiunea de administratie publica, este categorie distincta fata de categoria administratiilor particulare. Aceasta notiune trebuie definita atat ca activitate, cat si ca sistem de organizare.

In sensul de activitate, notiunea administratiei publice este fixata de Legea nr.37 din 1990, cu privire la organizarea si functionarea guvernului, care arata in art.1 ca 'guvernul exercita administratia publica pe intreg teritoriu tarii'. In cadrul aceleiasi legi, art.14, se arata ca, guvernului ii revine atributia 'de a asigura executarea de catre administratia publica, a legilor si a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora'. Analiza acestui text evidentiaza faptul ca, administratia publica este alcatuita dintr-un sistem de organe care au menirea de a organiza executarea legii si a executa legea.


Obiectul administratiei publice

Scopul si ratiunea administratiei publice este servirea interesului colectiv. Interesul colectiv este altceva decat interesul general al societatii organizate in stat.

Administratia publica realizeaza interesul general, care este exprimat prin

lege, printr-o activitate de organizare si executare a legii.

Administratia publica are ca obiect realizarea valorilor care exprima interesele generale ale societatii organizate in stat, dar si ale unor colectivitati distincte, necunoscute ca atare de stat, valori care sunt formulate prin legi de organele puterii legiuitoare. In sinteza, obiectul administratiei publice il reprezinta actiunea de organizare si executare a legii.

Continutul administratiei publice

Din punct de vedere al continutului administratiei publice, se disting doua mari categorii de activitati:

activitati cu caracter de dispozitie;

activitati cu caracter de prestatie.

a)    Activitati cu caracter de dispozitie.

Activitatea de organizare si de executare a legii presupune, stabilirea comportamentului pe care trebuie sa-l urmeze subiectii de drept (persoane fizice si juridice). Administratia publica ca autoritate, pe baza si-n executarea legii, solicita persoanelor fizice sau juridice sa urmeze o anumita conduita, care presupune o actiune permisiva sau o interdictie in comportamentul social.



Activitatea executiva cu caracter de dispozitie se realizeaza prin acte juridice si prin fapte materiale de catre organele administratiei publice, de functionarii acestora.

b)    Activitati executive cu caracter de prestatie.

Activitatea prestatoare se realizeaza in limitele legii sau la cererea persoanelor fizice si persoanelor juridice si chiar a diferitelor organe ale statului.

Organele administratiei publice si functionarii acestora sunt abilitate sa realizeze prestatii publice in cele mai diverse domenii: gospodarie comunala si locativa, ocrotirea mediului ambiant, servicii postale, transport in comun, televiziune, radio, asistenta medicala, activitati culturale, sportive, educative, etc.

Activitatile executive cu caracter de prestatie se realizeaza atat prin acte juridice, cat si prin operatii materiale.

In concluzie, administratia publica poate fi definita si caracterizata ca activitate de organizare si de executare in concret a legii, cu caracter dispozitiv si prestator, care se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice, dar si de alte organe ale statului si chiar de organizatii particulare.

Sectiunea a II-a - Privire istorica privind evolutia administratiei publice in Romania.


Sectiunea a II-a - Privire istorica privind evolutia administratiei publice in Romania


Administratia publica pana la Regulamentul Organic (1831-1832

Istoria de inceput - ca de altfel si peste timp - este strans legata de viata, moravurile, legile si dreptul poporului roman asupra destinelor sale.

Existenta si evolutia societatii omenesti nu poate fi conceputa fara asigurarea linistii si ordinii publice, fara recunoasterea si respectarea personalitatii umane, atribute fundamentale ale oricarei comunitati omenesti.

Daca avem in vedere, sensul strict etimologic al termenului de 'administratie', trebuie sa admitem ca, o anume administratie a existat si in comuna primitiva, la nivelul gintii, tribului si apoi al uniunilor de triburi. Este greu sa 'delimitam', prin prisma notiunilor contemporane, realitatile societatii prestatale, dar nici un cercetator nu se indoieste ca, in acea organizare s-au gasit germenii pentru activitatea politica, legislativa, judecatoreasca si administrativa.

Juridic si social, organele carora le era incredintata pastrarea ordinii publice, indeosebi, conducatorii obstii, aveau menirea sa oranduiasca viata comunitatii, sa-i asigure traiul cotidian, ordinea si linistea necesare.

De aici, nu trebuie inteles ca, in oranduirea gentilica - tribala a existat o administratie sub forma unui aparat specializat, ca in oranduirile social-istorice, ulterioare.

Catre sfarsitul oranduirii comunei primitive, mijloacele de munca se imbunatatesc si se perfectioneaza, conducand la transformarea produselor in marfuri, la aparitia schimbului, a banilor si a proprietatii private, elemente care au facut posibila afirmarea unor noi realitati economice si sociale.

Pe fondul acestor prefaceri si in scopul solutionarii noilor imperative ale progresului uman, apare cea mai complexa suprastructura din istoria societatii, anume statul.

In vederea conservarii unitatii si integritatii statale, au fost create institutii specializate, armata, iar pentru asigurarea linistii si ordinii fara de care nici o societate nu se poate mentine si dezvolta, sunt infiintate, politia, justitia si inchisorile.

Se poate cu usurinta intui ca, in intreg mileniul intai de dupa retragerea romana de pe pamanturile Daciei, serviciile administrative au fost asigurate de obstea valida, obicei transmis peste veacuri pana azi.

In secolele XVII-XVIII, Principatele Romanesti, Moldova si Muntenia, nu aveau o administratie propriu-zisa, asemanatoare celei moderne. Ordinea publica, siguranta persoanelor si a bunurilor erau incredintate capilor ostirii. In Moldova, capul politiei era Hatmanul, iar in Muntenia, marele Spatar. Ei aveau in subordine pe ispravnici si parcalabi, pe privighetorii ocoalelor, capitanii de oras si de frontiera, polcovnicii de potera, precum si pe seimeni, zapcii si strajeri.


Administratia publica pana la Unirea Principatelor Romane

Regulamentul Organic a fost pus in aplicare in Muntenia in iulie 1830 si in Moldova, la 4 ianuarie 1832. Este prima lege care organizeaza administrativ cele doua principate. In Regulamentul Organic gasim geneza guvernului si a ministerelor. Guvernul era numit sfatul administrativ, compus din marele vornic, marele vistier si secretarul sfatului.

presedintia Domnului care convoca sfatul administrativ ordinar.

Separarea administratiei de justitie prin crearea de judecatorii si de instante judecatoresti si interzicerea organelor administrative de a judeca, a fost concretizata in Regulamentul Organic.

In cadrul organizarii administrative a celor doua principate a fost infiintata politia in orase si judete.


Administratia publica de la Unirea Principatelor pana in perioada regimurilor autoritare


Administratia publica centrala este reprezentata de Guvern. Guvernul propriu-zis apare ca o creatie a Unirii Principatelor in urma Statutului dezvoltator al Conventiei de la Paris din 1858 care foloseste termenul de Guvern si pe acela de prim-ministru, functie in care pentru prima data a fost numit Mihail Kogalniceanu.

In conformitate cu Constitutia din 1866, considerata de drept prima Constitutie a statului roman, puterea executiva apartine domnului, care o exercita prin Guvern, cu ajutorul membrilor acestuia, care erau ministri.

Administratia locala a fost reorganizata, prin Legea Comunala din 1 aprilie 1864 si Legea privind infiintarea consiliilor judetene din 2 aprilie 1864.

In aceasta perioada istorica, legea lui Vasile Lascar din 19 decembrie 1902, unifica politia administrativa si comunala. Este prima lege organica a politiei care inalta edificiul politiei generale a statului pe o temelie unitara, conceputa pe realitati romanesti si dupa principii stiintifice moderne.



Potrivit Constitutiei din 1923, socotita a fi cea mai democratica din Europa acelor ani, guvernul exercita puterea executiva in numele regelui, iar atunci cand se intruneau, alcatuia Consiliul de Ministri, care era prezidat de acela care era insarcinat de rege cu formarea guvernului.


Administratia publica in regimurile politice totalitare


A.   Dictatura regala

In 10-11 februarie 1938, se instaureaza in Romania, un regim autoritar prin proclamarea dictaturii regale. Din punct de vedere al dezvoltarii dreptului, aceasta perioada se distinge printr-o intensa activitate de codificare si prin introducerea in dreptul nostru a unor principii si institutii noi, legate de instaurarea regimului de autoritate. Caracteristica esentiala a noului regim instaurat este restrangerea drepturilor si libertatilor democratice, renuntarea la unele principii clasice ale democratiei burgheze.

In primul rand, intra in vigoare o noua Constitutie, la 27 februarie 1938, care reprezinta un pas inapoi in ce priveste viata democratica in Romania.

B.    Dictatura militara

La 8 septembrie 1940, prin decretul Regal nr.3052, a fost suspendata Constitutia din 1938, se dizolva Parlamentul si guvernarea tarii se realizeaza fara existenta unei constitutii. La baza noului regim constitutional se gasesc decrete-legi din septembrie 1940.

C.   Dictatura comunista

Dupa 23 august 1944, dreptul a contribuit la desfasurarea proceselor postbelice asa cum au fost impuse de puterea sovietica si aduse la indeplinire de noile autoritati. Din punct de vedere al izvoarelor, dreptul acestei etape a avut ca trasatura fundamentala abrogarea legislatiei din perioada dictaturii militare.

Dupa alegerile din noiembrie 1946 si abolirea monarhiei de la 30 decembrie 1947, a fost adoptata Constitutia din 13 aprilie 1948, care prevedea ca, guvernul este organul suprem executiv si administrativ, fiind compus din: primul ministru, vicepresedinti si ministri. Termenul de 'Guvern' era echivalent cu acela de 'Consiliu de Ministri', iar termenul de 'Presedinte al Consiliului de Ministri' cu acela de 'Prim-ministru'.

Guvernul era abilitat sa organizeze si sa conduca administratia statului, coordona activitatea ministerelor, dirija si planifica economia nationala, precum si finantele publice, organiza armata si stabilea institutiile ordinii si linistii publice.

In anul 1952, este elaborata si intra in vigoare Constitutia care renunta la ambiguitatea terminologica, mentinand denumirea de Consiliu de Ministri, dar adaugand ca, in compunere intra presedintele sau, vicepresedintii si ministrii.

Constitutia din 1965, a accentuat centralizarea conducerii in toate domeniile de activitate, intarirea rolului partidului comunist, partid unic de guvernamant.

5. Administratia publica din Romania dupa prabusirea regimului

totalitar.

Dupa inlaturarea de la putere a regimului comunist si dizolvarea acestuia, au fost abrogate din Constitutie, celelalte legi ori alte acte normative referitoare la organele centrale si locale ale puterii si administratiei de stat, normele care incatusau functionarea in conditii democratice a administratiei.

Constitutia din anul 1991 revizuita in 2003 aduce importante inovatii cu privire la organizarea si functionarea Guvernului Romaniei, actele pe care acesta le emite, raporturile cu Parlamentul sau cu Presedintele.

In esenta, Constitutia prevede ca, guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice si asigura realizarea politicii interne si externe a tarii.


Cuvinte cheie:

Administratie publica – activitate de organizare si executare a legii

Autoritate publica – organe ale statului care desfasoara activitati administrative

Intrebari:

Ce este administratia publica

Care este obiectul administratiei publice

Care este continutul administratiei publice







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact