StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Cazuri de nulitate absoluta a casatoriei

CAZURI DE NULITATE ABSOLUTA A CASATORIEI


Generalitati


Nulitatea intervine ca o sanctiune a nerespectarii unora dintre cerintele prevazute de lege prin incheierea casatoriei.

Cauzele care determina nulitatea constau in nerespectarea unor conditii impuse de lege anterior sau concomitent incheierii ei spre deosebire de cauzele care duc la divort, ce sunt efecte de viitor.



In afara de cazurile de nulitate prevazute de lege exista si nulitati virtuale admise de literatura de specialitate.

"Codul familiei prevede cazurile de nulitate a casatoriei in art.19 si 21, tot astfel art.134, Codul civil, si art.47 din Decretul nr.32/31.01.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei.

In ceea ce priveste, nulitatea virtuala, implicata in materia casatoriei deosebim doua nulitati admise de litaratura juridica: in cazul unei casatorii fictive si in cazul casatoriei intre doua persoane de acelasi sex.

"S-a decis ca incheierea casatoriei mai inainte de implinirea termenului de opt zile ( in prezent zece zile) prevazut de lege nu duce la nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni impotriva delegatului de stare civila" .

Ca si in dreptul comun, nulitatea casatoriei poate fi absoluta si relativa, cu unele exceptii. "Astfel in unele cazuri, in interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata chiar d 242d37c aca este vorba de nulitate absoluta.

De asemenea, in cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in privinta sotului de buna-credinta" .

Nulitatea absoluta se sanctioneaza in cazul nerespectarii dispozitiilor legale privind incheierea casatoriei ( Potrivit art. 1 Decretul nr.32 din 1954, validarea casatoriei incheiate inainte de punerea in aplicare a Codului familiei se stabileste conform cu dispozitiile legii in vigoare la data incheierii.

Insa, in privinta nulitatii, trebuie sa se tina seama de prevederile Codului familiei, dupa distinctiile facute de art. 1 Dectrecul nr.32 din 1954 ).


Incheierea casatoriei fara respectarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (art.19 si art. 4 Codul familiei).


Desi aceasta nulitate este absoluta, ea poate fi, totusi, acoperita in urmatoarele situatii (art.20 Codul familiei):

F   Daca sotul care nu avea varsta legala pentru casatorie a implinit-o intre timp pana la constatarea nulitatii.

F   Daca sotia a dat nastere unui copil. Nasterea acestui copil demonstrand ca sotii au implinit varsta pubertatii; copilul urmand sa fie crescut si educat in cadrul familiei.

F   Daca sotia a ramas insarcinata.

Casatoria a fost incheiata de catre o persoana care era deja casatorita (art.19 si art. 5 Codul familiei)


Aici avem un caz aparte si anume principiul monogamiei (art.19 si 5 Codul familiei).

"Nulitatea nu se acopera prin incetarea cauzei, ei, dupa incheierea casatoriei, ceea ce inseamna ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate chiar daca prima casatorie a fost desfacuta prin divort sau a incetat dupa data incheierii celei de-a doua, pana la constatarea nulitatii ei ".

In cazul declararii mortii prin hotarare judecatoreasca cea de-a doua casatorie e valabila daca a fost incheiata in intervalul de timp de la data fixata prin hotarare ca fiind aceea a mortii si data ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte.

O alta situatie este aceea la care se refera art.22, Codul familiei, si anume, cand sotul celui declarat mort se recasatoreste, iar ulterior se reintoarce cel declarat mort, se impune a sti care dintre cele doua casatorii este valabila. "Art. 22, Codul familiei dispune ca in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa-aceasta hotararea declarativa de moarte este anulat, atunci casatoria cea noua ramane valabila, iar prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii" .

Aceasta situatie nu se aplica in cazul in care sotul celui ce fusese declarat mort este de rea-credinta, astfel in cazul in care se realizeaza o casatorie bazata pe astfel de mijloace aceasta va fi declarata nula.

De asemenea si pentru bigamie, casatoria incheiata de sotul celui declarat disparut prin hotarare judecatoreasca este lovita de nulitate.


Casatoria intre persoane care sunt rude in gradul prohibit de lege (art.19 si art. 6 Codul familiei)

Rudenia de sange este cel mai vechi impediment la casatorie si se intemeiaza pe urmatoarele ratiuni: de ordin biologic, medical, caci uniunile dintre rude apropiate pot da nastere unor descendenti nesanatosi si de ordin moral deoarece astfel de relatii intre rudele apropiate ar influenta negativ familia. Astfel, sunt considerate incestuoase, fiind reprobate de morala si [5]pedepsite de legea penala, atat relatiile sexuale intre rudele in linie dreapta (indiferent de gradul de rudenie), cat si cele intre frati si surori, rude colaterale de gradul II (art.203 C. pen.).

Articolul 6 din Codul familiei opreste casatoria intre rudele firesti in linie dreapta indiferent de grad, ceea ce inseamna ca nu se pot casatori tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul etc., dar si intre rudele in linie colaterala pana la gradul al IV-lea inclusiv, adica intre frate si sora (fara deosebire dupa cum ei sunt frati buni, ori numai consangvini sau uterini), unchi si nepoata, matusa si nepot si intre verisorii primari. Pentru motive temeinice se poate incuviinta casatoria intre rudele colaterale de gradul IV, dispensa de rudenie fiind acordata de catre primarul general al municipiului Bucuresti sau de presedintele consiliului judetean in a carei raza teritoriala domiciliaza cel ce solicita incuviintarea. [6]

Impedimentul provenit din rudenia de sange se refera atat la rudenia din casatorie cat si la rudenia din afara casatoriei stabilita potrivit legii. Cat priveste rudenia din afara casatoriei nestabilita, in literatura juridica privitoare la dreptul anterior Codului familiei s-a sustinut opinia ca inrudirea din afara casatoriei nu constituie o impiedicare la casatorie decat atunci cand este legalmente stabilita[7]. Desi se poate afirma ca, asa cum filiatia copilului din afara casatoriei nestabilita produce efecte juridice, tot astfel, nici rudenia din afara casatoriei nestabilita produce efecte juridice, deci nu constituie un impediment la incheierea casatoriei, totusi, opinia dominanta este aceea ca, rudenia din afara casatoriei, chiar nelegal constatata, dar care este de notorietate publica si se reflecta intr-o posesiune de stare civila evidenta constituie o piedica legala la incheierea casatoriei. De altfel, este inadmisibil a se ingadui tatalui si fiicei sa se casatoreasca numai pentru ca nu a existat o recunoastere de filiatie din partea tatalui, sau nu s-a intentat o actiune in justitie din partea fiicei in vederea stabilirii filiatiei.

Daca delegatul de stare civila refuza incheierea unei casatorii pe motiv ca viitorii soti sunt rude din afara casatoriei, rudenia nefiind legal constatata, iar acestia pretind ca intre ei nu exista o asemenea rudenie, atunci se poate sesiza instanta judecatoreasca, potrivit art.10 si 30 din Legea nr.119/1996, pentru a decide.[9]

Si in cazul adoptiei, chiar daca inceteaza legaturile de rudenie dintre adoptat si parintii lui firesti casatoria intre acestia este oprita.


Poate fi lovita de nulitate absoluta si casatoria efectuata intre adoptat si rudele sale firesti in acelasi grad prohibit de lege, intre rudele de linie dreapta si colaterala pana la gradul patru inclusiv (art.19,art.6,art.75 alin.3 din Codul familiei).


Casatoria incheiata intre persoane legate prin adoptie


Aceasta se realizeaza intre cel care adopta si ascendentii lui pe de o parte, si cel adoptat ori descendentii lui pe de alta parte (art.19 si art.7, lit. C, Codul familiei).

"In trecut, nulitatea intervenea in acest caz, fie ca era vorba de adoptia cu efecte restrans, fie de adoptia cu efecte depline ".


Alienatia si debilitatea mintala (art. 19 si art. 9 Codul familiei)


Acest tip de casatorie este interzisa pentru motive de ordin biologic si pentru faptul ca ei nu isi pot exprima consimtamantul in mod constient. Persoanele lipsite temporal de facultatile mintale nu se pot casatori in timpul in care discernamantul le lipseste, consimtamantul exprimat poate sau nu poate fi valabil.

Trebuie sa facem distinctie intre:

. alienatul si debilul mintal care nu se pot casatori atat in cazul in care nu se gasesc in stare de luciditate, cat si atunci cand se gasesc in stare de luciditate pasagera si,

. cel care este lipsit vremelnic de facultatile sale mintale care nu se poate casatori doar atat timp cat nu are discernamantul faptelor sale.


Lipsa de solemnitate


Casatoria va fi lovita de nulitate in situatia in care lipseste numai un element al solemnitatii cat si atunci cand solemnitatea lipseste integral. Casatoria are un caracter solemn dat de prezenta viitorilor soti in fata ofiterului de stare civila, impreuna cu doi martori, la data stabilita, la sediul autoritatii competente, exprimarea simultana, personal si in mod public a consimtamantului la casatorie, din declararea incheierii casatoriei de catre ofiterul de stare civila, dupa ce constata indeplinirea tuturor conditiilor pentru incheierea acesteia ( art.3, 16, 17 C. fam. si art. 37 din Legea 119/1997). Aceste masuri trebuie respectate chiar si atunci cand, in mod exceptional, casatoria se incheie in afara serviciului de stare civila.

Solemnitatea celebrarii casatoriei scoate in evidenta importanta sociala pe care legea o da acestei institutii fundamentale a societatii si marcheaza deosebirea pe care o face fata de relatiile rezultate din concubinaj ca uniune liber nerecunoscuta de lege si lipsita de efecte juridice.[11]

Lipsa totala de solemnitate la incheierea casatoriei sau lipsa numai a unuia dintre elementele solemnitatii, atrage nulitatea absoluta a casatoriei


Lipsa de publicitate


Publicitatea - Oficierea casatoriei la o anumita data dinainte stabilita, la serviciul de stare civila, pret. acestei cerinte fiind ca orice persoana interesata sa poata asista la ceremonia casatoriei. Daca impiedicam accesul publicului se poate dispune nulitatea casatoriei pentru clandestinitate. Casatoria se poate desfiinta pentru clandestinitate doar daca s-a incercat prin aceasta ascunderea unor deficiente sau conditii de valabilitate de fond. Se poate accepta, pentru motive intemeiate, oficierea casatoriei in alt loc decat cel normal (Starea civila). Publicitatea casatoriei presupune posibilitatea participarii publicului la celebrarea casatoriei. Aceasta cerinta este realizata chiar si atunci cand la celebrarea casatoriei nu a fost prezent publicul insa accesul sau a fost permis[12].

Publicitatea casatoriei este asigurata prin:

incheierea casatoriei in fata delegatului de stare civila din localitatea in care unul dintre viitorii soti are domiciliul sau resedinta. Prin aceasta masura se creeaza posibilitatea ca persoanele din respectiva localitate sa aduca la cunostinta delegatului de stare civila eventualele impedimente la casatorie;

incheierea casatoriei de regula la serviciul de stare civila. Chiar si
in cazurile exceptionale cand casatoria se incheie in afara serviciului de stare
civila, publicitatea trebuie asigurata;

incheierea casatoriei numai dupa trecerea unui termen de 8 zile
libere de la data depunerii declaratiilor de casatorie, termen in care, orice
persoana poate face opozitie la casatorie daca ar constata existenta unui
impediment la casatorie sau neindeplinirea unei conditii de fond pentru
incheierea valabila a casatoriei;

prezenta martorilor la incheierea casatoriei.


Casatoria incheiata fara publicitate, adica la care accesul publicului n-a fost ingaduit, este o casatorie clandestina, lovita de nulitate absoluta, chiar daca a fost celebrata cu solemnitatea prevazuta de lege. intr-adevar, desi solemnitatea si publicitatea fac parte din celebrarea casatoriei, totusi, ele trebuie privite ca cerinte de forma distincte la casatorie, intrucat lipsa oricareia dintre ele atrage nulitatea absoluta a casatoriei.[13]



Lipsa materiala a consimtamantului legate la casatorie


Casatoria incheiata fara respectarea prevederilor art.16 din Codul familiei.

In acest caz nulitatea intervine cand lipseste consimtamantul viitorilor soti. Prin aceasta urmarindu-se, realizandu-se si incalcandu-se unele conditii de fond cerute de lege.

Acest consimtamant lipseste la incheierea casatoriei nu numai in cazurile patologice si conditiile aratate anterior , ci si "atunci cand casatoria s-a incheiat, desi la intrebarea pusa de catre ofiterul de stare civila viitorul sot nu a raspuns sau a raspuns negativ ". Faptul ca incheierea casatoriei are loc in prezenta delegatului de stare civila, deci consimtamintele viitorilor soti se exprima in fata acestuia, face ca, in mod practic, cazurile de lipsa materiala a consimtamantului la casatorie sa se intalneasca rar.

Despre lipsa materiala a consimtamantului la casatorie se poate vorbi in situatia in care ofiterul de stare civila ar oficia casatoria, cu toate ca, la intrebarea sa daca vor sa se casatoreasca impreuna, unul sau ambii viitori soti ar fi raspuns nu in loc de da, ori daca n-ar fi raspuns, deoarece, la actul juridic al casatoriei tacerea nu valoreaza consimtamant[15], sau in cazul in care in locul unuia dintre viitorii soti s-a prezentat o alta persoana la celebrarea casatoriei, fara a avea relevanta faptul ca celalalt sot a cunoscut si a acceptat aceasta substituire . In cazul in care o asemenea inlocuire ar fi avut loc fara stirea viitorului sot si fara ca el sa fi observat inlocuirea, sanctiunea nu ar fi nulitatea ci anulabilitatea casatoriei pentru eroare asupra identitatii fizice a celuilalt sot (art.21 C. fam.).



Incompetenta delegatului de stare civila


Acest fel de nulitate se refera la cazurile in care aceasta calitate nu s-a desfasurat pe teritoriul unde functionarul respectiv isi are competenta ( rationae materiae), si in cazul in care casatoria nu se incheie intre persoanele expres prevazute de lege ( erro communis facit ius). In conformitate cu prevederile art.3 C. fam. numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila da nastere la drepturi si obligatii de soti (produce efecte juridice). Asadar competent sa incheie casatoria este ofiterul de stare civila. Competenta acestuia trebuie analizata din trei puncte de vedere: cu privire la calitatea sa (competenta materiala), cu privire la teritoriul pe care poate instrumenta (competenta teritoriala) si cu privire la persoanele a caror casatorie o poate incheia (competenta personala).


Competenta materiala (rationae materiae).


Aceasta competenta este determinata de calitatea pe care o are cel care instrumenteaza si de atributiile ce i-au fost conferite: casatoria se incheie in fata delegatului de stare civila; numai astfel ea da nastere "drepturilor si obligatiilor de soti" si se bucura de protectia legii, in cazul in care persoana care a instrumentat incheierea casatoriei in calitate de delegat de stare civila nu a avut aceasta calitate, casatoria este lovita de nulitate absoluta. Prin exceptie, daca inregistrarile au fost facute in registrul de stare civila de o persoana necompetenta, care a exercitat in mod public atributia de ofiter de stare civila, creand o stare de eroare comuna invincibila, casatoria este valabila (art. 7 din legea nr.119/1996), aplicandu-se principiul aparentei in drept exprimat in adagiul error communis facit jus. Daca sotii au cunoscut acest fapt ei nu vor mai putea fi considerati in eroare, chiar daca toate celelalte persoane prezente au fost in eroare.


Competenta teritoriala (rationae loci)


Aceasta competenta este determinata de limitele teritoriului in care functioneaza ofiterul de stare civila, in cazul in care acesta incheie o casatorie pe alt teritoriu, unde nu functioneaza oficial, deci unde nu este competent, inseamna ca a incheiat casatoria fara calitate si prin urmare aceasta va fi nula absolut[17].


Competenta personala (rationae personae).


Aceasta competenta este determinata de domiciliul sau resedinta viitorilor soti. Delegatul de stare civila este competent sa incheie casatoria daca cel putin unul dintre viitorii soti isi are domiciliul sau resedinta pe teritoriul localitatii in care el exercita atributiile sale (art.11 C. fam.). Faptul ca delegatul de stare civila incheie casatoria desi nici unul dintre viitorii soti nu avea domiciliul sau resedinta unde ei era competent teritorial, nu atrage nulitatea acelei casatorii. Aceasta deoarece, desi dispozitiile art. 11 C. fam. au menirea de a usura atat partilor cat si serviciilor de stare civila operatiile administrative de intocmire a actelor de casatorie, totusi, daca alt delegat de stare civila decat cel de la domiciliul sau resedinta unuia dintre viitorii soti le-a luat consimtamantul, el a avut calitatea de a instrumenta, intrucat intocmirea unui act de casatorie constituie una dintre atributiile sale legale. Pe de alta parte domiciliul sau resedinta nu sunt esenta casatoriei.

La data stabilita pentru incheierea casatoriei ofiterul de stare civila exercita urmatoarele atributii:

identifica viitorii soti pe baza actelor de identitate si constata nu exista
opozitii la incheierea casatoriei;

verifica prezenta celor doi martori;

ia consimtamantul viitorilor soti si constata ca sunt indeplinite conditiile
pentru incheierea casatoriei;

declara incheiata casatoria;

intocmeste actul de casatorie in registrul de stare civila si il semneaza
impreuna cu cei doi soti si cu cei doi martori;

- face mentiunea pe actul de identitate cu privire la sotul care si-a
schimbat numele;

- elibereaza sotilor certificatul de casatorie.[18]



Lipsa diferentei de sex


Casatoria intre persoane de acelasi sex( art.1,4,5,25,47-52,53-60, Codul familiei).

Acesta este un exemplu de nulitate virtuala si odata stabilit ca aceasta diferentiere nu exista, casatoria nu se poate incheia, asa cum a stabilit practica judiciara (ex. T.S., dec. Civ. Nr. 1196/1972 - daca o malformatie genitala reprezinta o nediferentiere de sex, solutia care se impune este nuiltatea absoluta a casatoriei ; - de asemenea, intervine nulitatea absoluta in cazul hermafroditismului / constituie o anomalie genitala definitiva, care impiedica posibilitatea de procreare si a raporturilor normale intre soti ).

Actiunea in declararea nulitatii absolute poate fi introdusa de orice persoana interesata, ca de exemplu : sotii - in cazul bigamiei - , rudele sotilor sau creditorii lor etc..

De asemenea si procurorul poate introduce actiune in nulitate absoluta ( art. 47, Decretul nr.32/1954, art. 45 Codul de procedura civila), dar numai in timpul vietii sotilor, deoarece dupa moartea unuia din ei interesul pe care il are de aparat nu mai exista ( C.S.J., S. Civ., dec. Civ. Nr.1602/1990).

Actiunea de nulitate absoluta nu se poate prescrie.


Casatoria fictiva


Casatoria este fictiva in diferite situatii :

In primul rand , casatoria sa nu se fi incheiat in scopul de a intemeia o familie, adica de a avea relatiile personale si patrimoniale pe care casatoria le implica, ceea ce inseamna ca ea s-a incheiat numai de forma, fara a corespunde realitatii, adica adevaratelor raporturi care exista intre cei in cauza. "De exemplu cazul, in care sotul nu a intentionat sa incheie o casatorie reala , ci doar sa scape de pedeapsa pentru infractiunea de viol savarsita asupra femeii care i-a devenit apoi sotie, situatie care echivaleaza cu absenta consimtamantului producator de efecte in sensul de a incheia casatoria si care este sanctionat cu nulitatea absoluta ".

O alta situatie de casatorie fictiva este aceea in care a fost incheiata cu intentia de a se obtine unele efecte secundare actiunii, cum ar fi folosirea locuintei sau scopul de a eluda anumite dispozitii legale imperative , altele decat cele care reglementeaza casatoria* .

Sub acest aspect casatoria fictiva apare ca o frauda la lege.

Astfel casatoria fictiva se prezinta ca fiind nu act juridic cu cauza ilicita, in raport cu dispozitiile legale.

Casatoria fictiva exista numai in cazul in care acuzatia de nulitate anterioara sau concomitenta incheierii casatoriei nu a disparut prin conventia sotilor. "Daca dupa incheierea ei sotii duc o viata conjugala normala si intemeiaza o familie reala, cauzele existente la data incheierii casatoriei si pe care s-a intemeiat nulitatea au disparut, casatoria trebuie mentinuta ( art.21, Codul familiei) (I.Filipescu) ".

In cazul casatoriei pentru fictivitate, se pune problema efectelor nulitatii in privinta copiilor, cauzele de nulitate deosebindu-se de cele de divort.





Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck, p.175 ;

Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.22;

Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck, p.177;

Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.23;


Alin Gavrilescu, Dreptul Familiei(partea I),Editura Academica Brancusi, Tg-Jiu,2008

D. Alexandresco, Explicatiunea teoretica si practica a dreptului civil roman, I, partea a II-a, Iasi, Tipografia lucratorilor romani asociati, 1886, p.21.

T.R. Popescu, op.cit., p.119; C. Hamangiu, I. Rosetti Balanescu, Al. Baicoianu, Drept civil roman, vol.I, Bucuresti, Editura "Nationala" S. Ciornei, 1928, p. 316; Tr. Ionascu si col., op. cit., p.49.


Alin Gavrilescu, Dreptul Familiei(partea I),Editura Academica Brancusi, Tg-Jiu,2008

Ibidem 5, p.24.

Alin Gavrilescu, Dreptul Familiei(partea I),Editura Academica Brancusi, Tg-Jiu,2008

Trib. Suprem, dec. civ. nr.443/1978, in C.D., 1978, p.142-143.

Alin Gavrilescu, Dreptul Familiei(partea I),Editura Academica Brancusi, Tg-Jiu,2008

I. Albu, DREPTUL FAMILIEI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, p.58;

I. Albu, op.cit., p.55

Trib. Suprem, s.civ., dec.nr. 473/1985, in R.R.D., nr. 12/1985, p.66.

In acest sens T.R. Popescu, op. cit. p.328, I. Albu, op.cit., p. 226, Tr. Ionascu si colab., op. cit. p. 87; In sensul ca acea casatorie e valabila: I. P. Filipescu, op. cit. p. 30; Al. Bacaci si colab. op. cit. p.101.

Alin Gavrilescu, Dreptul Familiei(partea I),Editura Academica Brancusi, Tg-Jiu,2008

Trib. Sprem,dec.civ.nr.1196 din 27 mai 1972, in 1972, p.199;

Trib. Sprem,dec.civ.nr.974 din 26 aprilie 1972, Repertoriu 1969-1972, p. 16;

Al. Bacaci, DREPTUL FAMILIEI, Editura All, Bucuresti, 2000, p.40;

* C.S.J.,CIV.DEC.NR.1890/2002

Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.26;



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact