StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Cazurile de nulitate relativa

CAZURILE DE NULITATE RELATIVA


Eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot


Nulitatea relativa intervine in cazul viciilor de consimtamant, cum ar fi eroarea, dolul si violenta.

In ceea ce priveste eroarea, spre deosebire de dreptul comun nu duce la anularea casatoriei decat daca se refera la identitatea fizica aceluilalt sot.



Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil.

Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri :

F   eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este cea mai grava forma a erorii, falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie - error in negatio - fie asupra identitatii obiectului - error in corpore.Eroarea-viciu de consimtamant este falsa reprezentare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului - error in substantiam, fie asupra persoanei cocontractante - error in personam; Eroarea duce la anularea casatoriei numai daca poarta asupra identitatii fizice a celuilalt sot (art.21 C. fam.). Este vorba de o imprejurare aproape imposibil sa se produca in practica datorita conditiilor in care se incheie casatoria: prezenta personala a viitorilor soti in fata delegatului de stare civila, d 515i83f e regula, dupa o prealabila cunoastere si identificare a lor facuta de delegatul de stare civila.

F   In practica judiciara s-a decis ca necunoasterea de catre un sot a starii de graviditate a sotiei la data incheierii casatoriei, stare rezultata din relatiile pe care ea le-a avut cu un alt barbat si pe care a ascuns-o fata de sotul sau inainte de casatorie nu constituie o eroare asupra identitatii fizice a sotiei intrucat cu aceasta a dorit sa se casatoreasca si nu cu o alta femeie[1], insa o asemenea ascundere dolosiva a starii de graviditate poate constitui un motiv legal de anulare a casatoriei pentru dol reticent

F   eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi valabilitatea actului.

Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, se disting doua feluri de erori :

F   eroarea de fapt, care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului, valoarea, cocontractantul);

F   eroarea de drept, care este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept civil.

Eroarea asupra identitatii civile, adica asupra starii civile a celuilalt viitor sot (de exemplu acesta este divortat, desi celalalt a crezut ca este celibatar; ori unul dintre viitorii soti a crezut ca celalalt apartine unei familii, iar acesta apartine alteia) nu constituie viciu de consimtamant la casatorie, dupa cum nici un fel de alta eroare, cum ar fi asupra calitatilor fizice, asupra temperamentului, pregatirii profesionale, conditiei materiale etc., nu produce efect asupra casatoriei.

Faptul ca legea nu ia in considerare decat eroarea privitoare la identitatea fizica a celuilalt sot se explica prin necesitatea de a se evita situatiile in care, invocandu-se tot felul de cazuri de eroare, s-ar lovi in stabilitatea casatoriei si s-ar eluda dispozitiile privitoare la divort prin camuflarea acestuia sub forma unei actiuni in anularea casatoriei.

In practica judiciara s-a decis ca necunoasterea de catre un sot a starii de graviditate a sotiei la data incheierii casatoriei, stare rezultata din relatiile pe care ea le-a avut cu un alt barbat si pe care a ascuns-o fata de sotul sau inainte de casatorie nu constituie o eroare asupra identitatii fizice a sotiei intrucat cu aceasta a dorit sa se casatoreasca si nu cu o alta femeie[3], insa o asemenea ascundere dolosiva a starii de graviditate poate constitui un motiv legal de anulare a casatoriei pentru dol reticent


Dolul


Dolul, aceasta eroare provenita prin viclenie, duce la anulare casatoriei chiar daca nu priveste asupra calitatii esentiale ale sotului care a provocat-o daca aceasta imprejurare a determinat consimtamantul celuilalt sot. "De asemenea este dol cu reticenta daca, la incheierea casatoriei, unul dintre soti a ascuns celuilalt, cu buna stiinta, boala de care suferea ori numai amploarea si manifestarile concrete ala acesteia (C.S.J., S. Civ. Dec. nr.324/1990; dec.nr.935/2003 )."

Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a determina sa incheie un act juridic. In esenta, deci, dolul este o eroare provocata (iar nu spontana, ca eroarea propriu-zisa).

Avand originea in dreptul privat roman - unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) - dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, se distinge intre :

F   dolul principal (dolus dans causam contractui), care este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si

F   dolul incident (dolus incidens), numit si incidental ori secundar, care este dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic, neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere, insa, o reducere a prestatiei, daca e cazul).

Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente :

F   un element obiectiv, material, constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni, siretenii, manopere dolosive) pentru a induce in eroare;

F   un element subiectiv, intentional, constand in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil.

Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca, cumulativ, conditiile :

F   sa fie determinat pentru incheierea actului juridic;

F   sa provina de la cealalta parte.

Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple.


Violenta


In cazul violentei se declanseaza nulitatea relativa cand consimtamantul unuia dintre soti este viciat prin violenta ori prin constrangerea exercitata de parintii unuia dintre viitorii soti si de asemenea trebuie anticipata violenta raportata la starea psihica a sotului respectiv.

In cazurile amintite anterior, casatoria va fi declarata nula daca actiunea a fost introdusa in termen. "Actiunea de nulitate relativa poate fi introdusa de catre sotul al carui consimtamant a fost viciat, in termen de sase luni de la incetarea violentei, ori de la descoperirea erorii sau dolului, nu si de cel vinovat, deoarece nemo auditur propriam turpitudiem allegans. "

Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

Dupa natura raului cu care se ameninta, se distinge intre :

F   violenta fizica - vis - existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei;

F   violenta morala - metus - existenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.

Dupa caracterul amenintarii, se deosebeste intre :

F   amenintarea legitima, justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant (spre exemplu, creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si

F   amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau; numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o asemenea amenintare.

Ca si dolul, violenta - viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente :

F   un element obiectiv, exterior, care consta in amenintarea cu un rau;

F   un element subiectiv, constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintata; ceea ce altereaza consimtamantul, in cazul violentei, este tocmai aceasta temere insuflata victimei violentei.


Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca, cumulativ, urmatoarele doua conditii :

F   sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil;

F   sa fie injusta (nelegitima, ilicita). Violenta viciaza consimtamantul viitorului sot prin teama ce i-a fost provocata ca urmare a constrangerii fizice (cum ar fi loviturile) sau morale (prin amenintarea persoanei respective cu producerea unui rau iminent). Violenta cuprinde un element obiectiv, constrangerea, si un element subiectiv, teama insuflata, care determina lipsa de libertate a consimtamantului viitorului sot[6].

Violentele exercitate asupra sotului al carui consimtamant a fost viciat trebuie sa aiba o anumita gravitate si intensitate, punandu-l pe acesta in situatia obiectiva de a nu se opune casatoriei[7]. Violentele trebuie apreciate in raport de starea psihica a sotului respectiv .

Nu se considera viciu de consimtamant (violenta) asa-numita "temere reverentioasa", adica aceea datorata sentimentului de respect pe care copiii il au in mod firesc fata de parinti sau alti ascendenti si fata de sfaturile si indemnurile normale ale acestora. In practica s-a decis ca presiunile morale exercitate de parintii sotiei pentru a o determina sa se casatoreasca nu pot fi incadrate in notiunea violentei morale, ele fiind susceptibile sa inspire cel mult o simpla temere reverentioasa.[9]




Trib jud. Timis, dec.civ. nr.37/1970, in R.R.D., nr. 6/1971, p. 150.

Alin Gavrilescu, Dreptul Familiei(partea I),Editura Academica Brancusi, Tg-Jiu,2008

Trib jud. Timis, dec.civ. nr.37/1970, in R.R.D., nr. 6/1971, p. 150.

Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.27;

T. R. Popescu, DREPTUL FAMILIEI. Tratat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965, p.66;

Trib. pop. Sighisoara, sent. nr. 373/1961, L.P. nr.12/1961, p.103.

Trib. Suprem, s. civ., nr. 1119/1974, in I.G. Mihuta, Repertoriu, 1969-1975, p.17.

Trib. Suprem, s. civ., dec. 1005/1974, in C.D.1974, p.166-167.

Alin Gavrilescu, Dreptul Familiei(partea I),Editura Academica Brancusi, Tg-Jiu,2008



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact