Efectele actului juridic

Efectele actului juridic

Notiune

Prin efectele actului juridic intelegem drepturile subiective si obligatiile civile nascute, modificate sau stinse prin actul respectiv.

Intre continutul raportului juridic civil si efectele actului juridic civil exista identitate, in sensul ca efectele actului juridic se suprapun continutului raportului juridic civil.

drepturile si obliga 414b12e tiile civile in scopul realizarii carora s-a incheiat actul juridic reprezinta continutul conceptului  de « efecte « ale actului juridic.

actul juridic are drept scop sa creeze, sa modifice, sa stinga raporturi juridice, adica in final de a creea, a modifica, a stinge drepturi subiective si obligatii corelative concrete.

Pentru a cunoaste efectele actului juridic, trebuie sa examinam continutul raportului juridic, respectiv drepturile si obliga 414b12e tiile partilor din acel raport, create, modificate, sau stinse prin manifestarea de vointa a acestora.

Reglementare

Codul civil reglementeaza in art. 969-985 efectele conventiilor sau contractelor in general din care se desprind regulile si principiile care guverneaza actul juridic.

Codul civil cuprinde reglementarile cu privire la efectele diferitelor contracte (ex.- art. 800 - 855 - contractul de donatie, art. 1294-1404- contractul de vanzare cumparare, art. 1405- 1409 - contractul de schimb, art. 1410- 1490 - contractul de locatiune, art. 1491-1531- contractul de societate, art. 1532-1559 - contractul de mandat, etc.)

Stabilirea, determinarea efectelor si interpretarea actului juridic civil

Operatia de stabilire a efectelor actului juridic civil, adica a cunoasterii drepturilor si obligatiilor de el generate, modificate ori stinse se realizeaza astfel:

determinarea existentei si dovedirea actului juridic (negotium iuris) cu ajutorul mijloacelor de proba; cu acest prilej se pot stabili drepturile si obliga 414b12e tiile si daca sunt clar exprimate.

determinarea efectelor prin interpretarea clauzelor actului juridic. Aceasta etapa presupune:

calificarea actului juridic, ca act numit sau nenumit;

aflarea continutului clauzelor cu ajutorul regulilor de interpretare.

Reguli de interpretare:

Actul juridic se interpreteaza tinand cont de vointa reala a partilor, si nu de sensul literal al termenilor (art. 977 C. civ.)

Conventiile "obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea dau obligatiei, dupa natura sa" (art. 970. Alin. 2 C. civ.);

"Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu‑se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg" (art. 982 C. civ.);

"Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului" (art.979 C. civ.);

"Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, iar nu in acela ce n‑ar putea produce nici unul" (art.978 C. civ.);

"Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga", in dubio pro debitore/reo (art. 983 C. civ.);

"Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si‑au propus a contracta, oricat de generali ar fi termenii cu care s‑a incheiat" (art. 984 C. civ.);

"Cand intr‑un contract s‑a pus anume un caz pentru a se explica obligatia, nu se poate sustine ca prin aceasta s‑a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de drept in cazurile neexprese" (art.985 C.civ.).

Precizari

q           Calificarea  actului juridic este o operatiune importanta si necesara stiut fiind, ca fiecare specie de contract este supusa unor reguli speciale, in sensul ca unui act juridic numit ii vor fi aplicabile regulile special instituite de Codul civil sau alt act normativ pentru acel tip de contract, in timp ce unui act juridic nenumit i se vor aplica regulile generale privind obligatiile civile si nu regulile care reglementeaza actul juridic cel mai apropiat (genul proxim), facandu-se aplicarea principiului specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant. De ex. Codul civil in art. 1639-1651 reglementeaza contractul de renta viagera, dar legislatia noastra nu reglementeaza nicaieri contractul de intretinere, destul de des intalnit in practica si adeseori confundat cu cel de renta viagera datorita apropierii dintre efectele acestor contracte. Cu toate acestea contractului de renta viagera i se vor aplica regulile special instituite de Codul Civil, in timp ce contractului de intretinere i se vor aplica regulile generale privind obligatiile civile.

Vocabular

actus interpretadus est potius ut valeat quam ut pereat - expresie latina ce semnifica regula ca actul trebuie interpretat in sensul in care se poate produce un efect, iar nu in sensul in care nu ar produce nici unul (regula cuprinsa in art.978 c. civ.).

actus non debet operari ultra intentionem agetium - expresie latina insemnand ca - actele nu trebuie sa fie operate dincolo de intentia celor care actioneaza (regula  cuprinsa in art. 984 c. civ.).

in dubio pro debitore sau in dubio pro reo - expresie latina insemnand ca in situatia indoielnica deciziile se iau in favoarea debitorului, respectiv a paratului.

Intrebari, exercitii, aplicatii

Ce intelegeti prin notiunea: " efectele actului juridic"?

Ce intelegeti prin " determinarea efectelor actului juridic civil"? Care sunt efectele determinarii efectelor actului juridic civil?

Enumerati cinci reguli de interpretare a actului juridic civil.

Din punct de vedere logic, ce operatiune juridica o considerati anterioara celeilalte: interpretarea actului juridic sau proba lui?

In ipoteza in care s-a folosit un exemplu pentru explicarea intelesului unor clauze, intinderea efectelor actului juridic trebuie redusa la efectele din exemplul dat?

Studiati si comparati regimul juridic al contractului de renta viagera si al contractului de intretinere.

Speta

1. X a fost obligat printr-o hotarare judecatoreasca sa-i dea lui Y fie un cal, o caruta si un ham, fie cinci milioane lei. Y a vandut creanta sa lui Z. Acesta din urma ii cere lui X sa-i dea un cal, o caruta si un ham, X se opune la aceasta cerere, oferindu-se sa-i plateasca suma de cinci milioane lei, sub pretext ca altfel obligatia (de a preda un cal, o caruta si un ham) ar fi, valoric, mult mai mare.

Cerinte:

a)      Atunci cand exista indoiala in favoarea carei parti se va interpreta conventia?

b)      Cum vor fi argumentate cererile lui X si Z in fata judecatorului?

c)      Aplicand regulile de interpretare ale contractului, careia dintre parti ii veti da castig de cauza? 

Rezolvati urmatoarele teste grila

1. Intr-un contract, clauzele indoielnice se interpreteaza:

a)      in favoarea creditorului;

b)      in favoarea debitorului;

c)      in favoarea partilor acelui contract.

2. Un act juridic se interpreteaza tinand cont de:

a)      vointa reala a partilor;

b)      sensul literar al termenilor;

c)      intelesul ce rezulta din fiecare clauza.

3. Intr-un contract, clauzele primitoare de doua intelesuri se interpreteaza:

a)       in sensul de a nu produce efecte juridice;

b)      in sensul care reiese din natura contractului;

c)       in sensul de a produce efecte juridice.

4. Dispozitiile indoielnice cuprinse intr-un act juridic se interpreteaza:

a)      dupa obiceiul locului in care s-a perfectat actul juridic;

b)      in sensul care reiese din natura contractului;

c)      in favoarea debitorului.

Bibliografie

Ø      I.R. Urs            - op. cit., p. 271-275;

Ø      I.R.Urs             - op.cit., p. 148-150;

S. Angheni

Ø      Gh. Beleiu       - op.cit., p. 178-181;

Ø      G. Boroi           - op.cit., p. 206-209;

Ø      V.D. Zlatescu   - op.cit., p. 124-144;

Ø      I. Dogaru         - op.cit., p. 268-273

Ø      Speta a fost preluata din Buletinul Curtii de Casatii nr. 883 /1892 in T.R. Popescu op. cit., p. 277.