StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Notiunea de revocare

Notiunea de revocare


388. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil. Irevocabilitatea actului juridic civil presupune faptul ca actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia dintre parti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, din partea autorului acestuia

Principiul irevocabilitatii actului juridic civil este o consecinta si, in acelasi timp, o garantie a principiului fortei obligatorii a actului juridic, principiu consac 858h73i rat prin art. 969 alin. (2) C.civ.: "Ele (conventiile) se pot revoca prin consimtamant mutual sau din cauze autorizate de lege".

Principiul irevocabilitatii comporta insa si exceptii, si anume cazuri in care actului juridic bilateral i se poate pune capat numai prin vointa uneia dintre parti, actului juridic multilateral i se poate pune capat prin vointa a doua sau mai multe parti (dar nu toate partile actului), iar actului juridic unilateral i se poate pune capat prin vointa autorului lui.


389. Acceptiunile termenului de "revocare". Termenul de "revocare" este foarte des utilizat in literatura si practica judiciara pentru desemnarea unor concepte diferite.

Astfel, se intalneste termenul de "revocare" in materia ofertei sau a acceptarii ofertei, cu sensul de retragere a manifestarii de vointa savarsita de policitant sau acceptant in vederea formarii unui contract. Revocarea actului juridic civil se deosebeste insa de revocarea ofertei si de revocarea acceptarii ofertei deoarece acestea nu se refera la un act juridic deja format, ci la o manifestare de vointa premergatoare formarii unui contract.

De asemenea, revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii (art. 830 C.civ.) se deosebeste de revocarea propriu-zisa deoarece, in aceasta situatie, desfacerea donatiei este consecinta rezolutiunii.

Nu trebuie confundata revocarea propriu-zisa nici cu revocarea pauliana, care nu este un act juridic, ci o actiune in inopozabilitate deschisa creditorilor prejudiciati printr-un act incheiat de debitor in frauda drepturilor lor (art. 975 C.civ.).

In sfarsit, stricto sensu, revocarea este "actul juridic, unilateral sau conventional, prin care se retracteaza de catre parte ori parti un act juridic valid"


390. Natura juridica si conditiile revocarii actului juridic civil. Revocarea este, in primul rand, un act juridic care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si de forma prevazute de lege.

In principiu, revocarea are caracter conventional, numai in mod exceptional putand fi unilaterala (cazul revocarii mandatului). Articolul 969 alin. (2) C.civ. prevede posibilitatea revocarii conventiilor numai "prin consimtamant mutual sau din cauze autorizate de lege". Revocarea actelor unilaterale nu poate avea, prin forta lucrurilor, decat caracter de act juridic unilateral.

Cu privire la revocarea conventionala si natura acesteia, in literatura de specialitate a fost contestat caracterul sanctionator al acesteia deoarece "Nu vedem in principiu cum o parte in culpa, susceptibila de a fi sanctionata, ar cadea de acord cu cealalta parte pentru ca, prin vointa lor comuna - prin revocare - sa se aplice o sanctiune. Am ajunge la ideea de autosanctionare"

In ceea ce priveste revocarea unilaterala a unei conventii, aceasta nu este posibila decat daca este prevazuta facultatea unei denuntari unilaterale din partea unei anumite parti sau a oricareia dintre parti prin lege sau printr-o clauza de dezicere inserata in contract. Prin urmare, aceasta clauza de dezicere unilaterala este tot rezultatul vointei partilor, caz in care revocarea dobandeste caracter sanctionator: "Daca in contract s-a convenit ca numai o parte - prin singura ei vointa - sa poata desfiinta contractul - produsul mai multor vointe - fara ca cealalta parte sa-si mai poata exprima vointa este tocmai pentru ca s-a inteles sa se dea revocarii unilaterale (si) caracter de sanctiune, lipsindu-se partea in culpa de a se mai pronunta asupra unui contract incheiat de ea, fiind deci constransa sa accepte fara replica vointa partii in drept de a revoca"



Revocarea nu se aplica decat actelor juridice incheiate in mod valabil. Atunci cand partile convin sa suprime un act juridic lovit de nulitate, este vorba de o nulitate amiabila, nu de revocarea actului.

Revocarea intervine numai in cazul unui act juridic neexecutat inca. Atunci cand actul juridic a fost partial sau total executat si intervine o neeexecutare culpabila din partea uneia dintre parti, sanctiunea va fi rezolutiunea sau rezilierea.

Uneori, sferele de aplicare a notiunilor de revocare si de reziliere se pot intretaia sau suprapune. Astfel, in cazul in care, dupa incheierea unui contract de vanzare-cumparare, partile convin sa restabileasca situatia anterioara, actul juridic pe care il savarsesc poate fi calificat deopotriva si ca revocare, si ca reziliere. Cu exceptia acestor situatii, cele doua notiuni au insa caractere si domenii de aplicare distincte. Revocarea este intotdeauna un act juridic, efect al vointei unei parti sau a partilor actului juridic revocat. Ea este intotdeauna voluntara, in timp ce rezilierea si rezolutiunea pot avea loc si independent de vointa partilor, in temeiul legii sau al unei hotarari judecatoresti. Revocarea nu poate fi niciodata judiciara.

In ceea ce priveste sfera de aplicare, revocarea se aplica, in principiu, oricarei categorii de contracte, pe cand rezilierea si rezolutiunea opereaza numai in cazul contractelor sinalagmatice.

Prin urmare, conditiile care trebuiesc indeplinite pentru a opera revocarea actului juridic civil sunt urmatoarele:

a) sa existe manifestarea de vointa a partii sau a partilor actului juridic respectiv de a-l retracta;

b) actul juridic revocat sa indeplineasca toate conditiile de validitate;

c) actul juridic respectiv sa nu fi fost executat inca: "Daca contractantii decid sa revina asupra unei conventii care a fost executata si care le-a dat satisfactie, este vorba, in realitate, de o conventie in sens invers, si nu de o revocare a acordului initial"




G. Boroi, Drept civil. Partea generala, Ed. All Educational, Bucuresti, 1998, p. 220.

D. Cosma, op. cit., p. 425.

S. Ionescu, op. cit., p. 157.

Ibidem, p. 158.

J. Ghestin, C. Jamin, M. Billiau, Traité de droit civil. Les effets du contrat, 3e édition, L.G.D.J., Paris, 2001, p. 707.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact