147. Notiunea de
obiect al dreptului subiectiv civil. Notiunea
de obiect al dreptului subiectiv a starnit vii dezbateri. Excesiv de
relationista, teoria socialis 353d35d ta a dreptului, urmata si astazi de multi
teoreticieni, a tratat, in general, obiectul raportului juridic si nu al
dreptului subiectiv. Acest obiect este constituit din actiunea sau abtinerea pe
care subiectul activ (titularul dreptului) o poate pretinde subiectului pasiv.
In aceasta conceptie bunurile sunt fie obiect derivat al raportului juridic, fie nu sunt considerate ca atare.
Cum aratam si cu un alt prilej , credem ca lucrurile constituie obiect derivat al
raportului juridic civil pentru ca actiunea, abstentiunea se refera la ele,
deci tocmai pentru ca ele constituie obiect al obiectului raportului juridic
civil. Cu alte cuvinte, conduita subiectului dreptului in raport vizeaza
valoarea care formeaza substanta dreptului subiectiv. Obiectul dreptului
subiectiv nu este totuna cu obiectul relatiei juridice. Actiunea la care este
indrituit subiectul activ si de care este tinut subiectul pasiv tine deja de
relatia juridica dintre ei si nu ca atare de dreptul subiectiv, in timp ce
obiectul dreptului subiectiv trebuie sa fie inerent acestuia ca atare. Acest
obiect il reprezinta valoarea care formeaza miza dreptului . Nu este vorba propriu-zis de lucruri in sens material, ci
de «bunuri», adica de valori deja sociale.
148. Valorile care
pot forma obiectul dreptului subiectiv. Acest obiect poate sa fie corporal, dar nu trebuie sa ne
facem despre el o reprezentare pur materiala. Obiectul poate fi un bun
incorporal la fel de bine ca un bun corporal. Dar, valoarea care formeaza
obiectul dreptului poate fi de ordin intelectual, moral sau pur si simplu
umana:
valori inerente persoanei umane: drepturi ale
personalitatii (viata, libertate, onoare) sau relatiilor cu alte persoane
(relatii de casatorie, relatii de familie);
bunuri corporale, mobile sau imobile;
bunuri necorporale, creatii intelectuale cum ar fi o opera
literara sau o inventie;
prestatii ale altei persoane, pozitive sau negative,
pecuniare sau extrapatrimoniale: prestatii in bani, in munca; o obligatie de
neconcurenta; executarea unei opere de arta; prestarea serviciilor medicale;
statute si functii apartinand vietii civile sau comerciale
ori vietii publice: statutul de tutore, functia administratorului unei
societati comerciale, functia publica etc.
