StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare īn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Principiile efectelor actului juridic



Principiile efectelor actului juridic

Principiul fortei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda)

Principiul este consacrat in art. 969 C. civ., care prevede: "Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".



Principiul consacrat in art. 969 alin. 1 C. civ. Este cunoscut prin expresia « contractul este legea partilor ». Esenta acestui principiu consta in faptul ca actul juridic este obligatoriu pentru parti si nu facultativ.

Totusi trebuie retinut ca nu se confunda legea cu contractul. Legea este un act normativ, impersonal cu aplicatie generala, contractul este si ramane opera partilor in considerarea si respectarea legii. De asemenea numai contractele legale, facute cu respectarea regulilor de drept, au putere de lege dar nu si cele care contin clauze contrare preve 727h73h derilor legale.


Ø       Exceptii de la principiul fortei obligatorii a actului juridic


De la principiul fortei obligatorii exista doua categorii de exceptii :

- de restrangere- ipoteze in care actul juridic inceteaza sa-si produca efectele inainte de

termenul prevazut de parti, vezi de ex. : la mandat art. 1552 pct.3 C.civ.; la locatiune

art. 1439 alin. 1C.civ.; la imprumutul de folosinta art. 1563 alin. 2 C. civ.; etc.

- de extindere- ipoteza in care actul civil este prorogat prin lege (prorogarea contractelor

de inchiriere- art.1din L. 17/1994 si art. 7din L.112/1995, O. G. nr.41/1999) ori efectele sunt amanate de o cauza de suspendare, inclusiv de forta majora.

Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

Irevocabilitatea este consecinta fortei obligatorii si consta in imposibilitatea revocarii unilaterale, adica una dintre partile actului juridic nu poate, prin singura sa vointa, sa desfiinteze, sa desfaca acest act juridic.

Potrivit art.969 alin.2 C. civ. conventiile - si, in general, actele juridice - pot fi revocate prin consimtamantul mutual al partilor sau datorita unor "cauze autorizate de lege".


Ø       Exceptii de la principiul irevocabilitatii conventiilor - exemple:


- contractul de donatie intre soti este revocabil (art. 937 C. civ);

- contractul de locatie fara termen (art. 1436 alin. 2 C. civ);

- contractul de societate civila (art. 1523 C. civ);

- contractul de depozit (art. 1616 C. civ);

- contractul de mandat (art. 1552 C. civ);

- contractul de inchiriere a unei suprafete locative (Legea 114/1996);

- contractul de asigurare (Legea 136/1995);

- contractul de editare a unei opere viitoare (Legea 8/1996);

contractul de concesiune (Legea 219/1998);


Ø       Exceptii de la principiul irevocabilitatii actelor juridice unila­terale - exemple:


- testamentul este revocabil (art. 922C. civ);

- retractarea renuntarii la mostenire (art. 701 C. civ);

oferta de a contracta poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar, deoarece pana la acest moment nu poate fi cunoscuta, etc.

Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

Actul juridic produce efecte juridice numai intre partile de la care emana, el nu produce efecte fata de terti (persoane straine de actul juridic). Prin urmare, efectele actului juridic sunt relative "Conventiile n-au efecte decat intre partile contractante" dispune art. 973 C. civ.

In afara de parti (persoanele care incheie actul juridic) si in afara de terti (persoanele straine de actul juridic - penitus-extranei), in viata juridica apar persoane care, desi nu participa la incheierea actului juridic, totusi prin relatiile pe care le au cu partile, sunt asimilate cu acestea cat priveste efectele actului juridic. Aceste persoane se numesc avanzi - cauza.

In dreptul civil exista trei categorii de avanzi - cauza:

a) succesorii universali si cu titlu universal;

b) succesorii particulari;

c) creditorii chirografari.


Ø       Exceptii de la principiul relativitatii actelor juridice.


Sunt doua categorii de exceptii: exceptii reale si exceptii aparente.

Exceptia reala - stipulatia pentru altul

Stipulatia pentru altul sau contractul in folosul unei terte persoane este un contract prin care o parte (stipulantul) convine cu cealalta parte (promitentul) ca acesta din urma sa execute o prestatie in favoarea unui tert (beneficiar) care este strain de incheierea actului juridic (vezi art. 1642 C. civ.- renta viagera, donatia cu sarcini - 828 C. civ; contractul de asigurare - Legea 47/1991; etc.)


Exceptii aparente

- Promisiunea faptei altuia (conventia de porte‑fort).

- Reprezentarea care este de trei feluri:

o       reprezentarea conventionala, izvorata din conventia partilor;

o       reprezentarea legala, care isi are izvorul in lege;

o       reprezentarea judiciara, care isi are izvorul in imputernicirea data de instanta judecatoreasca (sechestrul judiciar).

Reprezentarea constituie o exceptie aparenta de la principiul relativi­tatii efectelor actului juridic, deoarece, in cazul reprezentarii conventionale, reprezentantul este parte in contractul incheiat, in cazul reprezentarii legale, puterile lui deriva din lege, iar in cazul reprezentarii judiciare, imputernicirea este data de instanta de judecata.


- Simulatia este operatia juridica prin care, printr‑un act aparent public, ostensibil, dar neadevarat, se creeaza o situatie juridica diferita de cea adevarata, care este cuprinsa in actul secret (ascuns). Actul public este nereal, iar actul secret este cel adevarat, real. Simulatia poate avea trei forme:

o       actul juridic poate fi fictiv;



o       actul juridic poate fi deghizat

o       interpunerea de persoane (prete‑nom).

Simulatia produce efecte diferite:

intre parti, actul secret (contrainscrisul) produce efecte juridice;

fata de terti sunt opozabile efectele ce rezulta din actul public (aparent), desi acesta nu corespunde realitatii.

Art. 1175 C. civ. prevede: "Actul secret, care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane".

Simulatia este o exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor actului juridic, deoarece dreptul tertilor de a se prevala de actul public (aparent), ori de a opta intre actul public si cel secret deriva de la lege, nu din conventia partilor actului simulat.


Avanzi - cauza

Producerea efectelor fata de avanzi‑cauza este tot o exceptie aparenta de la principiul relativitatii, deoarece succesorii universali ori cu titlu universal sunt continuatori firesti ai partilor; succesorii cu titlu particular devin parti cu acordul lor, iar creditorii chirografari au dreptul de a deschide actiuni contra debitorului de la lege, iar nu din vointa unor parti.

Actiunile directe in justitie date de lege tertilor

Reprezentare grafica


4.1. Categorii de subiecte de drept in raport cu actul juridic civil.



Parti






Avanzii - causa







Terti Nu participa nici direct, nici prin reprezentare la incheierea actului

juridic







Succesori universali

Succesori cu titlu universal

Succesori cu titlu particular

Creditori chirografari



4.2. Principiile efectelor actului juridic civil. Prezentare comparativa



Principiul fortei obligatorii

(pacta sunt servanda)

Principiul irevocabilitatii

Principiul relativitatii

S. M

Art. 969 alin 1 C. civ.

Art. 969 alin 2 C. civ.

Art. 973  C. civ.

Notiune

Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante

- Actului bilateral nu i se poate pune capat numai prin vointa uneia dintre parti.

- Actului unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa in sens contrar din partea autorului sau.

Actul juridic produce efecte numai intre partile de la care emana, el nu produce efecte fata de terti.

Res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest

Exceptii

cazuri de restrangere

cazuri de extindere

- atunci cand efectele actului nu se produc asa cum au prevazut partile contractante

de la categoria actelor bilaterale

- cazuri in care o singura parte prin vointa ei, poate pune capat actului bilateral

de la categoria actelor unilaterale



- atunci cand acestea sunt revocate prin vointa autorilor lor

reale 

- stipulatia pentru altul

aparente

- reprezentarea

- simulatia

- avanzi-cauza

- actiunile directe in justitie date de lege tertilor

Precizari

q           Simulatia - in special simulatia pretului, este folosita pentru evitarea aplicarii integrale a taxelor fiscale. Astfel, desi in contrainscris este indicat pretul real, in actul public este indicat un pret mai mic pentru ca taxarea sa se faca la acesta din urma. Consecintele sunt atat de ordin fiscal cat si de ordin penal.

Din punct de vedere fiscal, pana in anul 1998, partile erau obligate nu numai la plata taxelor calculate la pretul real dar, ca sanctiune, si la plata unor majorari. Odata cu aparitia O.G. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, in cazul contractelor autentice de vanzare cumparare si de inchiriere de imobile (nu si alte contracte), simularea pretului respectiv a chitantei pentru fraudarea fiscului se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului- atat a actului secret cat si a actului public autentic.

Din punct de vedere penal, o astfel de fapta intra sub incidenta dispozitiilor art. 292 C. penal, constituind infractiunea de fals in declaratii.


q           O problema analoga relativitatii efectelor actelor juridice o constituie relativitatea hotararilor judecatoresti.

Hotararile instantelor de judecata nesusceptibile de a fi atacate cu apel si recurs, sunt definitive si irevocabile, in sensul ca un litigiu solutionat nu mai poate fi readus in dezbatere in fata justitiei - hotararea devine astfel conforma cu adevarul. Acest efect in temeiul caruia hotararea este prezumata a exprima adevarul se numeste autoritate de lucru judecat.

Aceasta autoritate este relativa, producand efecte numai fata de partile din litigiu si de succesorii lor. Lucrul judecat nu are autoritate fata de tertii care nu au participat la proces. Aceasta regula constituie principiul relativitatii judecatilor, astfel o hotarare, intocmai ca si un act juridic, nu poate avea efect nici impotriva, nici in favoarea tertilor : res judicato inter alios aliis neque nocere neque prodesse potest.

Vocabular

actiuni directe in justitie - actiuni conferite de lege unui tert, prin care acesta cheama in judecata pe una din partile unui contract, pe care il invoca in favoarea sa, desi nu a participat la incheierea lui;

avanzii causa - categorie intermediara intre parti si terti, care nu participa la incheierea actului, dar in patrimoniul careia actul isi produce efectele;

legatar - persoana care dobandeste prin mostenire un legat.

legat - dispozitii din cuprinsul unui testament prin care testatorul desemneaza una sau mai  multe persoane, care la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu, o fractiune sau bunuri determinate.

mostenitor legal      - persoana chemata prin lege la succesiunea defunctului. Exista doua categorii:a) rudele apropiate ale defunctului impartite in clase de mostenitori; b) sotul supravietuitor al defunctului.

mutuus consensus - expresie latina folosita pentru a desemna acordul de vointa al partilor (consimtamantul) la incheierea unui act juridic.

mutuus disensus - expresie latina folosita pentru a desemna acordul de vointa al partilor contractante la desfiintarea actului juridic.

pacta sunt servanda - locutiune latina folosita pentru a exprima regula potrivit careia acordul de vointa al partilor produce efecte juridice prin el insusi, fiind suficient pentru incheierea valabila a unui act juridic, indiferent de forma in care ar fi exprimat.

parti - persoane care direct sau prin reprezentant incheie un act juridic, si in patrimoniul carora actul isi produce efectele.

penitus extranei - expresie latina folosita pentru a desemna persoanele care nu au participat la incheierea unui act juridic

res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest - expresie latina care exprima principiul relativitatii efectelor contractului - lucrul convenit intre unii nu poate fi nici vatamator nici de folos altora.

succesor - persoana care in temeiul legii ori a unui act juridic dobandeste de la alta persoana (autor, predecesor) un bun sau o masa de bunuri, implicit drepturi si obligatii. Succesorii universali dobandesc totalitatea drepturilor si obligatiilor considerate ca o universalitate juridica. Succesorii cu titlu universal dobandesc o fractiune din totalitatea drepturilor si obligatiilor. Succesorii cu titlu particular dobandesc unul sau mai multe bunuri determinate.

terti - persoane care nu participa nici direct, nici prin reprezentant la incheierea actului juridic, si in patrimoniul carora actul nu isi produce efectele.

universalitate de bunuri (universitatis bonorum) - masa juridica de bunuri in care lucrurile sunt legate intre ele astfel incat sa constituie elemente ale unui ansamblu.

Intrebari, exercitii, aplicatii

Ce principiu reiese din interpretarea art. 969 C. civ. alin. 1 C. civ.? Comentati acest principiu.

Care este continutul principiului irevocabilitatii actului juridic civil? Se aplica acest principiu si actelor juridice unilaterale?

Enumerati trei exceptii de la principiul irevocabilitatii actelor juridice unilaterale.

Ce principiu de drept civil este reglementat de art. 973 C.civ.? Care este justificarea acestui principiu?

Ce considerati ca este mai favorabil pentru terti, principiul relativitatii efectelor actului juridic sau inopozabilitatea actului?

Care sunt exceptiile aparute de la principiul reglementat de art. 973 c.civ.?

Comparati stipulatia pentru altul si promisiunea faptei altuia.

Ce este simulatia fata de art. 973 C.civ? Cate forme poate imbraca?

Explicati deosebirea dintre succesorii universali si succesorii cu titlu universal.

Ce sunt creditorii chirografari? Considerati ca in raport cu creditorii cu garantii reale (ipotecari si gajisti) acestia au o pozitie mai avantajoasa?

In ce situatie creditorii chirografari devin terti? Cum se pot apara acestia fata de actele frauduloase sau secrete ale debitorului lor?

X si Y, mostenitorii legali ai defunctului Z, sunt in raport cu actele juridice incheiate de Z :

a)      parti, pentru ca preiau drepturile si obligatiile asumate de Z;

b)      terti, pentru ca nu au participat la incheierea actelor juridice in discutie;

c)      avanzi-causa, deoarece sunt continuatori ai personalitatii lui Z in raporturile cu tertii.




Spete

1. A si B au incheiat in 1990 un contract de donatie prin care A ii doneaza lui B o casa de vacanta, ramanand in continuare proprietar pe terenul aferent acesteia.

In anul 1995, B ii vinde constructia lui C, obligandu-se fata de acesta ca il va determina pe A sa-i vanda si portiunea de teren aferent. Intrucat B nu si-a respectat promisiunea de a-l determina pe A sa incheie un astfel de contract, C il cheama in judecata solicitandu-i despagubiri.

Intr-o actiune separata intentata impotriva lui B, A cere instantei sa anuleze contractul de donatie incheiat cu cinci ani in urma. B s-a aparat, sustinand ca art. 969 alin 2 C. civ. nu-i permite sa revoce un act bilateral numai prin vointa sa.

Cerinte:

a)      Enumerati principiile efectelor actului juridic civil.

b)      Care dintre ele sunt incidente in speta?

c)      Ce acte s-au incheiat intre B si C? Este acest act o exceptie de la dispozitiile art. 973 C. civ.?

d)      Solutionati ambele actiuni in speta.


2. X a intentat o actiune in justitie impotriva surorii sale Y, cerand desfiintarea contractului prin care el ii vanduse un teren, dar pentru care cumparatoarea nu-i platise pretul.

In timpul procesului, X a vandut imobilul lui Z. In acelasi timp Y, vinde si ea, acelasi imobil, lui V.

Instanta, intemeindu-se pe faptul ca actul dintre frate si sora a fost simulat, dupa cum insasi cumparatoarea Y recunoaste printr-un contrainscris dat fratelui ei, a hotarat ca actul respectiv este inexistent si in consecinta atrage desfiintarea contractului prin care Y vanduse terenul lui V, mentionand ca Y nu putea transmite un drept pe care nu-l avea.

Cerinte:

a)      Ce presupune simulatia? Care dintre acte va produce efecte intre parti- actul aparent sau contrainscrisul?

b)      Care este sanctiunea specifica simulatiei?

c)      Considerati solutia instantei corecta? Motivati raspunsul.


3. X incheie un contract de imprumut cu Y, garantand restituirea sumei de bani prin constituirea unei ipoteci asupra apartamentului in care locuia. Ulterior, X incheie un al doilea contract de imprumut cu Z, de data aceasta fara a mai constitui o garantie reala.

Cerinte:

a)      Ce fel de creditor este Y?

b)      Ce fel de creditor este Z?

c)      Daca la scadenta, X nu restituie sumele de bani imprumutate, cine isi va recupera creanta cu prioritate Y sau Z?


Rezolvati urmatoarele teste grila

1. Constituie un principiu al efectelor actului juridic civil:

a)      pacta sunt servanda;

b)      restitutio in integrum;

c)      nemo auditur propriam turpitudinem.

2. Conform principiului res inter alios acta..., un act juridic produce efecte:

a)      numai fata de terti nu si fata de parti;

b)      numai intre parti nu si fata de terti;

c)      atat fata de parti cat si fata de terti.

3. Desi nu au participat la incheierea actului juridic, efectele acestuia se produc si

fata de:

a)      terti;

b)      reprezentantii partilor;

c)      avanzii- cauza.

4. Constituie o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic:

a)      simulatia;

b)      promisiunea faptei altuia;

c)      stipulatia pentru altul.

5. Stipulatia pentru altul constituie:

a)      o exceptie de la principiul irevocabilitatii efectelor actului juridic;

b)      o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic;

c)      o exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor actului juridic.

6. Presupune incheierea a doua acte juridice unul public, dar mincinos si un act secret,

dar adevarat:

a)      stipulatia;

b)      simulatia;

c)      promisiunea faptei altuia.

7. Persoanele care dobandesc o fractiune dintr-un patrimoniu sunt:

a)      succesorii universali;

b)      succesorii cu titlu universal;

c)      succesorii cu titlu particular.

Bibliografie

Ø      I.R. Urs                 - op. cit., p. 275-302;

Ø      I.R.Urs                  - op. cit., p. 150-158;

S. Angheni

Ø      Gh. Beleiu            - op. cit., p. 181-189;

Ø      G. Boroi                - op. cit., p. 209-226;

Ø      V.D. Zlatescu       - op. cit., p. 145-166;

Ø      I. Dogaru              - op. cit., p. 273-292







Politica de confidentialitate



}); Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact