StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Mijloace de ocrotire a persoanei fizice

MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE



SECTIUNEA I

TUTELA


Mijloacele de ocrotire a minorului sunt ocrotirea parinteasca, tutela si masurile speciale de protectie a copilului. Dintre acestea vom prezenta tutela, urmand ca ocrotirea parinteasca si masurile speciale de protectie a copilului sa fie prezentate la disciplina Dreptul familiei, in anii superiori de studiu.




Notiunea de tutela


Tutela reprezinta o sarcina gratuita si obligatorie in virtutea careia o persoana numita tutore este chemata sa exercite drepturile si indatoririle parintesti fata de un copil minor, lipsit de ocrotire parinteasca Acest mijloc juridic de ocrotire a copilului minor este reglementat de art. 113-141 C. fam. si de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului87, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005.


1.2. Principiile tutelei


Principiile tutelei sunt urmatoarele:

1. principiul generalitatii tutelei, tutela instituindu-se ori de cate ori atunci un minor este lipsit de ocrotire parinteasca din partea ambilor parinti, deoarece acestia sunt morti sau declarati morti, necunoscuti sau disparuti, pusi sub interdictie ori decazuti din drepturile parintesti, potrivit art. 113 C. fam.;

2. principiul exercitarii tutelei in interesul exclusiv al minorului, potrivit art. 114 C. fam.;

3. principiul independentei patrimoniale dintre minor si tutore, pentru ca minorul nu are drepturi asupra bunurilor tutorelui si nici acesta din urma nu are drepturi asupra bunurilor minorului;

4. principiul exercitarii tutelei sub supravegherea, indrumarea si controlul autoritatii tutelare, reprezentantii acestei institutii avand dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze pe orice cale despre modul de ingrijire, crestere si educare a copiilor minori, conform art. 136 C. fam.


1.3. Caracterele juridice ale tutelei


Caracterele juridice ale tutelei sunt urmatoarele:

1. legalitate, legea stabilind cazurile de instituire, de numire a tutorelui, obligatiile tutorelui si incetarea tutelei;

2. obligativitate, cel numit tutore neputand refuza aceasta sarcina, cu exceptia situatiilor prevazute in art. 118 alin. 2 C. fam.:

daca are varsta de 60 ani;

- este o femeie insarcinata sau mama a unui copil mai mic de 8 ani;

- exercita o alta tutela sau curatela;

- creste sau educa 2 sau mai multi copii;

- nu poate indeplini tutela datorita bolii, infirmitatii, felului indeletnicirii, indepartarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte motive intemeiate.

3. gratuitate, autoritatea tutelara, tinand seama de munca depusa de tutore, de starea materiala a minorului si a tutorelui, putand dispune in favoarea acestuia din urma o remuneratie care nu va depasi 10 % din veniturile minorului, conform art. 121 C. fam.;

4. personalitate, tutela neputand fi exercitata prin reprezentant.


1.4. Deschiderea tutelei minorului


Conform art. 115 C. fam., au obligatia, in termen de cel mult 5 zile de la data cand afla de existenta unui minor lipsit de ocrotire parinteasca, sa incunostinteze autoritatea tutelara urmatoarele persoane:

- persoanele apropiate minorului, administratorii si locatarii casei in care locuieste minorul;

- serviciul de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, si biroul notarial, cu prilejul deschiderii unei succesiuni;

- instantele judecatoresti, procuratura si politia, cu prilejul pronuntarii, luarii sau executarii unor masuri privative de libertate;

- organele administratiei de stat, insitutiile de ocrotire;

- orice alta persoana.

Numirea tutorelui se face de catre instanta judecatoreasca, conform art. 38-39 si art. 42 din Legea nr. 272/2004, la propunerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si de Protectie a Copilului, aflata in subordinea Consiliului Judetean, desi art. 116 C. fam., inca neabrogat expres (doar in mod tacit), prevede autoritatea tutelara ca organ competent in numirea tutorelui.

Alegerea tutorelui se face in scopul ocrotirii intereselor minorului, fiind preferabila numirea unei rude. Orice persoana cu capacitate de exercitiu si o buna comportare in familie si societate poate indeplini sarcina de tutore, insa evaluarea acestuia revine autoritatii tutelare. Conform art. 117 C. fam., nu pot fi tutore urmatoarele persoane:

minorul sau cel pus sub interdictie;

persoana decazuta din drepturile parintesti sau declarata incapabila de a fi tutore;

cel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi politice sau civile, in baza legii sau prin hotarare judecatoreasca, si cel cu rele purtari;

cel care, potrivit legii speciale, este lipsit de dreptul de a alege si de a fi ales;

cel care, exercitand o alta tutela, a fost indepartat din aceasta;

cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei.

Conform art. 119 C. fam., autoritatea tutelara comunica in scris tutorelui numirea sa si sarcinile care ii revin si afiseaza decizia de numire la Primaria de la domiciliul minorului. In mod provizoriu se poate numi un curator, daca numirea unui tutore necesita un timp mai indelungat.

1.5. Atributiile tutorelui


Atributiile tutorelui sunt urmatoarele:

a) ocrotirea persoanei minorului

Potrivit art. 123 C. fam., tutorele creste minorul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea sa profesionala, potrivit cu insusirile lui. Domiciliul minorului se afla la tutore, conform art. 122 C. fam. Schimbarea felului invataturii sau al pregatirii profesionale, pe care minorul le primea la data numirii tutorelui, nu se poate face decat cu incuviintarea autoritatii tutelare.

b) ocrotirea patrimoniului minorului

1. administrarea bunurilor minorului

La deschiderea tutelei, in prezenta tutorelui, un delegat al autoritatii tutelare va verifica la fata locului toate bunurile minorului, intocmind un inventar cu privire la acestea si la creantele minorului. Creantele pe care le are minorul fata de tutore, sotul, o ruda in linie dreapta sau fratii si surorile tutorelui pot fi platite numai cu aprobarea autoritatii tutelare, conform art. 126 C. fam.

Aceasta va stabili suma anuala necesara pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale, care se acopera din veniturile bunurilor minorului sau din vanzarea bunurilor sale ori, in lipsa acestora sau altor rude obligate la intretinere, autoritatea tutelara va cere Directiei judetene a muncii si protectiei sociale sa contribuie la intretinerea lui, conform art. 127 C. fam.

Sumele rezultate din veniturile minorului, necesare nevoilor intretinerii acestuia, se depun intr-un cont distinct la C.E.C. pe numele minorului, putand fi ridicate de tutore fara aprobarea prealabila a autoritatii tutelare. Daca aceste sume depasesc nevoile intretinerii lui si administrarii bunurilor sale, vor fi depuse intr-un cont separat la C.E.C. pe numele minorului, de unde vor putea fi ridicate doar cu incuviintarea autoritatii tutelare, potrivit art. 131 C. fam.

Pe parcursul tutelei, tutorele este obligat sa intocmeasca si sa prezinte autoritatii tutelare anual, in termen de 30 de zile de la sfarsitul anului calendaristic, si oricand este ceruta, o dare de seama asupra modului in care s-a ingrijit de persoana minorului si de administrarea bunurilor sale, conform art. 134 C. fam.

La incetarea tutelei, tutorele este obligat sa intocmeasca si sa prezinte autoritatii tutelare, in termen ce 30 de zile, o dare de seama generala, potrivit art. 140 C. fam. Bunurile vor fi predate fostului minor, mostenitorilor sai ori noului tutore.

Dupa predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, autoritatea tutelara va da descarcare de gestiune tutorelui, aceasta neinsemnand faptul ca tutorele va fi exonerat de raspundere fata de minor, daca se constata ulterior ca, din culpa sa, a pricinuit o paguba acestuia, conform art. 141 C. fam.

2. reprezentarea sau asistarea la incheiereaactelor juridice civile

In ce minorul cu varsta sub 14 ani, tutorele il reprezinta in toate actele juridice civile, pe care le incheie in numele acestuia. Tutorele poate incheia singur acte de conservare si acte de administrare. Insa, el poate face acte de dispozitie sau sa permita plata creantelor pe care le are fata de minor, sotul, o ruda in linie dreapta sau fratii si surorile acestuia, numai cu incuviintarea autoritatii tutelare, conform art. 129 C. fam. Legea ii interzice tutorelui incheierea, in numele minorului, de contracte de donatie sau cele care garanteaza obligatia altuia si de acte juridice intre el, sotul, o ruda in linie dreapta sau fratii si surorile sale, de o parte, si minor, de cealalta parte.

Minorul intre 14-18 ani poate incheia singur acte juridice, dar are nevoie de incuviintarea prealabila a tutorelui. Acest minor poate incheia singur, fara incuviintarea tutorelui, urmatoarele acte juridice: - minora de 16 ani se poate casatori; - minorul de 10 ani isi poate da consimtamantul la adoptia sa; - minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumatate din averea sa, poate accepta o donatie fara sarcini, poate incheia un contract individual de munca si poate realiza singur acte de administrare si de conservare. El poate incheia acte de dispozitie doar cu incuviintarea tutorelui si cu a autoritatii tutelare, potrivit art. 133 C. fam.


1.6. Incetarea tutelei


Incetarea tutelei poate sa aiba loc din urmatoarele cauze:

a) cauze care privesc minorul

Tutela inceteaza la implinirea varstei de 18 ani a persoanei ocrotite, in cazul casatoriei minorei de 16 ani, in situatia in care parintii firesti au fost identificati, au reaparut sau li s-a ridicat sanctiunea decaderii din drepturile parintesti ori interdictia judecatoreasca, sau daca minorul moare. Daca minorul este pus sub interdictie judecatoreasca, tutorele sau va fi inlocuit cu un alt tutore, care va avea cateva atributii in plus fata de acesta.

b) cauze care privesc tutorele

Tutela inceteaza la moartea sau punerea sub interdictie judecatoreasca a tutorelui, in cazul indepartarii lui de la tutela, ca o sanctiune, ori in situatia inlocuirii la cererea sa.


1.7. Raspunderea tutorelui


Descarcarea de gestiune data tutorelui cu ocazia incetarii tutelei nu il absolva pe acesta de raspunderea pentru pagubele pricinuite minorului. In cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor sale, tutorele va raspunde administrativ, penal, civil si potrivit dreptului familiei

Tutorele va raspunde administrativ, cu amenda contraventionala, in cazul savarsirii unor contraventii, precum neluarea masurilor necesare pentru a-l impiedica pe minor de la fapte de vagabondaj, cersetorie sau prostitutie, sau va raspunde penal, in cazul savarsirii unor fapte care constituie infractiunea de rele tratamente aplicate minorului sau punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji.

Asupra tutorelui opereaza raspunderea civila patrimoniala in baza art. 998-999 C. civ., chiar si in cazul in care autoritatea tutelara a dat descarcare de gestiune, deoarece tutorele raspunde pentru prejudiciile cauzate minorului sau tertilor prin fapta sa. In caz de neglijenta sau abuz asupra minorului, tutorele va fi indepartat de la tutela, aceasta fiind o sanctiune specifica dreptului familiei.


SECTIUNEA II

CURATELA


2.1. Notiunea de curatela


Curatela reprezinta institutia de drept civil prin care se realizeaza ocrotirea unor persoane fizice care, aflandu-se in anumite situatii speciale prevazute de lege, nu pot sa-si exercite drepturile si sa-si apere interesele Este reglementata de art. 152-157 C. fam.


2.2. Clasificarea curatelei


I. In functie de intinderea puterilor acordate curatorului:

a. curatela speciala, in cadrul careia curatorul este imputernicit sa incheie un singur act (ex.: curatela pentru vanzarea unui imobil);

b. curatela generala, in cadrul careia curatorul este imputernicit sa se ocupe de persoana si patrimoniul unei persoane, incheind acte de conservare si de administrare (ex.: curatela alienatului mintal pana la pronuntarea hotararii judecatoresti de punere sub interdictie).

II. In functie de durata:

a. curatela provizorie, instituita pe o durata scurta de timp (ex.: curatela minorului pana la numirea tutorelui);

b. curatela permanenta, instituita pe o durata nelimitata de timp (ex.: curatela pentru batrani).

III. In functie capacitatea persoanelor aflate sub curatela:

a. curatela persoanelor capabile (propriu- zisa), destinata ocrotirii persoanelor cu capacitate deplina de exercitiu aflate in situatii speciale;

b. curatela persoanelor incapabile (speciala), destinata ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa de exercitiu.


2.3. Curatela persoanelor capabile


Acest tip de curatela se instituie pentru ocrotirea unor persoane cu capacitate deplina de exercitiu, insa aflate in imposibilitate de a-si apara singure interesele si de a-si administra patrimoniul. Curatela se instituie cu consimtamantul persoanei ocrotite si nu are nici un efect asupra capacitatii de exercitiu a persoanei in cauza, potrivit art. 154 alin. 2 si 153 C. fam.

Cazuri (prevazute de art. 152 C. fam.):

1. curatela persoanelor in varsta, bolnave fizic sau infirme, care desi capabile, nu pot, datorita situatiei speciale in care se afla, sa-si administreze personal bunurile si sa-si apere multumitor interesele. Din motive temeinice, aceste persoane nu pot sa-si numeasca un reprezentant sau un madatar general, conform art. 152 lit.a C. fam.

2. curatela pentru cazuri urgente, cand datorita bolii sau din alte motive, o persoana, desi capabila, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile necesare in situatii a caror rezolvare nu sufera amanare, potrivit art. 152 lit. b C. fam.

3. curatela persoanei care lipseste de la domiciliu, insituita atunci cand o persoana este obligata sa lipseasca, din imprejurari straine de vionta sa, vreme indelungata de la domiciliu, fara a lasa un mandatar general, conform art. 152 lit. d C. fam.

4. curatela persoanei disparute, despre care nu se mai stie nimic si care nu a lasat un madatar general, instituita, de regula, dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti de declarare a disparitiei, potrivit art. 152 lit. e C. fam.

5. curatela surdomutului care nu stie sa scrie, cand accepta o donatie, in prezenta unui curator, conform art. 816 C. civ..

6. curatela instituita in cazul procedurii succesorale notariale, atunci cand exista pericolul instrainarii sau pierderii bunurilor succesorale, notarul desemnand un curator destinat ocrotirii intereselor mostenitorilor, caruia ii va incredinta bunurile succesorale spre pastrare, conservare si administrare, pana la impartirea mostenirii, potrivit art. 72 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici.

7. curatela succesiunii acceptate sub beneficiu de inventar instituita de notar cand exista un singur mostenitor minor sau interzis judecatoresc care intruneste in persoana sa doua calitati, de proprietar al mostenirii si tert fata de aceasta, respectiv de reclamant si parat. Actiunile mostenitorului beneficiar impotriva mostenirii se vor intenta impotriva unui curator, conform art. 19 din Decretul nr. 32/1954.



2.4. Curatela persoanelor incapabile


Acest tip de curatela urmeaza regulile de la tutela si se instituie pentru ocrotirea unor persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa de exercitiu, curatorul tinand provizoriu locul parintilor sau al tutorelui.

Cazuri:

1. curatela instituita pentru minorul lipsit de ocrotire parinteasca, pana la numirea tutorelui;

2. curatela instituita pentru debilul si alienatul mintal, in cursul procesului de punere sub interdictie judecatoreasca, pana la numirea tutorelui;

3. curatela instituita pentru minor sau interzis judecatoresc, in cazul in care parintii sau tutorele nu-si pot indeplini temporar atributiile;

4. curatela instituita in caz de interese contrare intre parintii sau tutore si minor sau interzis judecatoresc (ex.: in materie succesorala, cand la mostenire vin in concurs sotul supravietuitor si copilul minor al defunctului).


2.5. Instituirea curatelei


Curatela se poate institui, conform art. 154 alin. 1 C. fam., la cererea celui care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a rudelor, a tutorelui sau a celor aratati in art. 115 C. fam., sau, din oficiu, de autoritatea tutelara.

Cu exceptia curatorului unei succesiuni numit de notar, numirea curatorului se face de autoritatea tutelara din raza teritoriala a domiciliului minorului, respectiv a interzisului judecatoresc.


2.6. Atributiile curatorului


Atributiile curatorului sunt urmatoarele:

a) in situatia curatelei persoanelor capabile, se vor aplica regulile de la contractul de mandat, potrivit art. 155 alin. 1 C. fam., curatorul reprezentand persoana in limitele puterilor incredintate de cel reprezentat, care are dreptul de a-l revoca oricand.

b) in situatia curatelei persoanelor incapabile, se vor aplica toate regulile expuse la tutela cu privire la numirea curatorului, atributiile sale (referitoare la administrarea bunurilor - inventar si dari de seama) si raspunderea sa, cu deosebirea ca, in acest caz, curatorul nu poate incheia acte de dispozitie, ci numai acte de conservare si de administrare.


2.7. Incetarea curatelei


Curatela poate inceta din urmatoarele cauze:

a) cauze care privesc persoana ocrotita

Curatela inceteaza daca persoana ocrotita moare, daca bolnavul se insanatoseste sau daca persoana disparuta a reaparut.

b) cauze care privesc curatorul

Curatela inceteaza la moartea sau punerea sub interdictie judecatoreasca a curatorului, in cazul indepartarii lui de la curatela, ca o sanctiune, ori in situatia inlocuirii la cererea sa, de regula dupa 3 ani de la numire, potrivit art. 156 C. fam., ori din vointa persoanei reprezentate sau a celei care a solicitat curatela, cand au incetat cauzele care au determinat instituirea ei.


3.8. Raspunderea curatorului


Curatorul trebuie sa clarifice socotelile curatelei, obtinand descarcare de gestiune de la autoritatea tutelara care l-a numit, cu pastrarea in continuare a raspunderii acestuia fata de pagubele provocate persoanei reprezentate prin adminstrarea patrimoniului.


SECTIUNEA III

INTERDICTIA JUDECATOREASCA



3.1. Notiunea de interdictie judecatoreasca


Interdictia judecatoreasca reprezinta ansamblul de masuri de ocrotire de drept civil dispuse de instanta judecatoreasca pentru persoanele lipsite de discernamant din cauza alienatiei sau debilitatii mintale, avand ca efect pierderea capacitatii de exercitiu si instituirea tutelei Este reglementata de art. 142-151 C. fam. si de art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954.


3.2. Conditiile punerii sub interdictie judecatoreasca


Conditiile punerii sub interdictie judecatoreasca sunt urmatoarele:

1. lipsa discernamantului;

2. imposibilitatea persoanei de a se ingriji singura de interesele sale;

3. alienatie sau debilitate mintala, boli psihice permanente, indiferent de scurtele momente de luciditate, si de o anumita gravitate. Acestea nu se confunda cu starea de betie, batranetea, surdomutenia, inteligenta mai redusa, viata dezordonata sau tulburarile psihice usoare.

Pot fi pusi sub interdictie judecatoreasca atat majorii, cat si minorii alienati sau debili mintali, potrivit art. 142 alin. 2 C. fam.


3.3. Procedura punerii sub interdictie


Cererea de punere sub interdictie poate fi formulata de autoritatea tutelara, bolnavul psihic in cauza, persoanele apropiate, locatarii sau administratorul blocului, serviciul de stare civila, notarul, instanta, procurorul, politia, administratia publica, institutiile de ocrotire sau orice alta persoana, conform art. 143 C. fam.

Organul competent sa solutioneze cererea este instanta judecatoreasca - tribunalul din raza domiciliului bolnavului psihic, potrivit art. 144 alin. 1 C. fam.

Procedura punerii sub interdictie cuprinde o faza necontradictorie, prealabila judecatii, si o faza contradictorie, a judecatii propriu-zise, expuse in art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954.

In prima faza, instanta sesizeaza autoritatea tutelara pentru numirea unui curator provizoriu, dispune internarea bolnavului psihic pentru maximum 6 saptamani, daca este necesar, comunica cererea procurorului, care este obligat sa faca cercetari cu privire la starea de sanatare a persoanei in cauza, sa obtina avizul comisiei de medici specialisti si parerea medicului din spital. Apoi, instanta fixeaza termen de judecata si dispune citarea partilor.

In cea de-a doua faza, instanta este obligata sa asculte bolnavul psihic la sediul sau, ori daca starea de sanatate a acestuia nu permite, la domiciliul acestuia sau la spitalul unde este internat. La proces este obligatorie participarea procurorului. Daca aceste doua reguli nu sunt respectate, hotararea instantei este nula absolut. In sfarsit, instanta emite o hotarare judecatoreasca de admitere sau de respingere a cererii de punere sub interdictie.

In cazul in care cererea este admisa de instanta, hotararea se comunica la locul de nastere al bolnavului psihic pentru a fi inregistrata in registrul special al instantei, la autoritatea tutelara pentru numirea unui tutore si la medicul sef al localitatii de domiciliu pentru instituirea supravegherii medicale, conform art. 144 alin. 2 si art. 145-146 C. fam. Hotararea instantei produce efecte fata de persoana in cauza de la data ramanerii definitive si fata de terti de la data transcrierii hotararii in registrul special al instantei de la locul de nastere al acesteia.


3.4. Efectele punerii sub interdictie judecatoreasca


Efectele punerii sub interdictie judecatoreasca sunt urmatoarele:

1. lipsa capacitatii de exercitiu

Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca pierde capacitatea de exercitiu, astfel incat nu mai poate incheia acte de administrare si de dispozitie, casatorie, adoptie, contract de munca, nu mai poate face donatii, testament, nu mai poate exercita drepturile parintesti, nu poate avea calitatea de expert, martor sau tutore si nu raspunde pentru faptele sale. Totusi, ea poate incheia acte de conservare, acte marunte, poate accepta donatii si mosteniri, si, in momentele de luciditate, poate recunoaste un copil, poate promova actiunea in tagada paternitatii si actiunea de divort.

2. tutela

Ca urmare a punerii sub interdictie judecatoreasca a bolnavului psihic, domiciliul acestuia va fi la tutore, care are aceleasi atributii ca si tutorele minorului, dar, in plus, are sarcina de a-i grabi vindecarea, daca aceasta este posibila, si de a-i imbunatati viata, intrebuintand bunurile si veniturile interzisului judecatoresc pentru ingrijirea acestuia. Tutela este, in principiu, nelimitata in timp.


3.4. Incetarea interdictiei judecatoresti


Interdictia judecatoreasca inceteaza la moartea bolnavului psihic sau prin ridicarea interdictiei in baza unei noi hotarari judecatoresti, daca persoana in cauza s-a insanatosit. Cererea de ridicare a interdictiei se poate formula de aceleasi persoane care pot sa ceara instituirea acesteia, procedura fiind identica. Efectul hotararii judecatoresti de admitere a cererii de ridicare a interdictiei consta in recapatarea capacitatii de exercitiu, potrivit varstei persoanei din momentul ramanerii definitive a hotararii, pentru parti, si din momentul inregistrarii la registrul special al instantei de la locul nasterii acesteia, pentru terti. Daca persoana in cauza a devenit majora, tutela inceteaza.


Bibliografie:


1. Bacaci Al., Hageanu C., Dumitrache V., Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005;

2. Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2003;

3. Boroi G., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

Poenaru E., Drept civil. Teoria generala. Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

5. Rauschi St., Popa Gh., Rauschi St., Drept civil. Teoria generala. Persoana fizica. Persoana juridica, Ed. Junimea, Iasi, 2000;

6. Andrei Petru P., Apetrei I., Drept civil. Partea generala. Persoana fizica, Ed. Ankarom, Iasi, 1998;

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

8. Codul familiei.

9. Decretul nr. 32/1954;




C. Statescu, op. cit., p. 281; Gh. Beleiu, op. cit., p. 368.

Publicata in M. Of. nr. 557/23.06.2004.

Gh. Beleiu, op. cit., p. 374; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., pp.378-380; St. Rauschi s. a, op. cit., pp. 255-256.

St. Rauschi, s.a., op. cit., p. 271.

St. Rauschi, op. cit., p. 275; P. Andrei, I. Apetrei, op. cit., pp. 388-389.

Gh. Beleiu, op. cit., p. 376.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact