StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Obiectul raportului juridic civil

Obiectul raportului juridic civil


Definitia obiectului raportului juridic civil


Prin OBIECT AL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL urmeaza sa intelegem actiunile pe care subiectul activ le poate pretinde, iar subiectul pasiv este obligat sa le indeplineasca in legatura cu bunurile si valorile sociale la care se refera drepturile si obligatiile lor.



Avand in vedere ca bunurile formeaza categoria cea mai reprezentativa la care se refera conduita subiectelor in cadrul raporturilor juridice civile se impune o cercetare amanuntita a lor.


Bunurile


Definitia bunurilor


Prin bunuri urmeaza sa intelegem toate bunurile care sunt utile omului in viata social juridica si care sunt totodata susceptibile de apropiere sub forma unor drepturi patrimoniale pe care sa le poata exercita in cadrul unor raporturi juridice civile.


Sensurile notiunii de bun


Lato sensu, prin "bun" se inteleg atat lucrurile cat si drepturile existente asupra lor. Spre exemplu, potrivit art. 475 din Codul Civil se prevede ca oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui.

Stricto sensu, prin "bun" se inteleg numai lucrurile, animalele etc., asupra carora pot exista drepturi si obligatii patrimoniale. Astfel, potrivit art. 479 din Codul Civil, poate avea cineva asupra bunurilor sau un drept de proprietate sau un drept de folosinta sau numai servitute.


Corelatia dintre bunuri si patrimoniu


Este de mentionat faptul mai intai ca orice persoana are un patrimoniu.

Pornind de la aceasta premisa absoluta, patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica, care apartin la un moment dat unei persoane fizice sau juridice.

Este de retinut ca ori de cate ori se face vorbire despre un drept sau obligatie patrimoniala cu caracter real, aceasta se refera pe de o parte la patrimoniul acelor subiecte de drept ca universalitate, iar pe de alta parte, la bunurile concrete asupra carora acel drept se exercita sau acea obligatie urmeaza sa se indeplineasca.

Asadar, intre bun si patrimoniu, exista corelatia de tipul: parte - intreg.


Clasificarea bunurilor


A.             Importanta clasificarii bunurilor


Clasificarea bunurilor reprezinta importanta deoarece ea determina pe de o parte asemanarile si deosebirile dintre anumite categorii de bunuri, iar pe de alta parte, regimul juridic pentru fiecare categorie in parte.


B.††††††† Criterii de clasificare si categorii

de bunuri in functie de aceste criterii


In functie de natura lor, bunurile se impart in bunuri mobile (miscatoare) si bunuri imobile (nemiscatoare);

In functie de regimul circulatiei juridice, putem vorbi despre bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil;

Dupa modul cum sunt determinate, avem bunuri individual determinate si bunuri determinate generic;

Dupa cum pot fi sau nu, inlocuite, unele cu altele in executarea unei obligatii civile, avem bunuri fungibile si bunuri nefungibile;

Dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea substantei sau instrainarea lor, distingem intre: bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile;

Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe, avem: bunuri frugifere si bunuri nefrugifere;

Dupa cum pot fi sau nu impartite fara sa-si schimbe destinatia lor, bunurile pot fi divizibile si indivizibile;

In functie de corelatia dintre ele, distingem intre bunuri principale si bunuri accesorii;

Dupa modul de percepere, avem bunuri corporale si bunuri incorporale;

10.Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi si executarii silite pentru plata datoriilor, avem bunuri sesizabile si bunuri insesizabile.



Bunuri mobile si bunuri imobile


Bunurile mobile sunt acele bunuri care au o asezare fixa si stabila, fiind susceptibile de a fi stramutate sau transportate dintr-un loc intr-altul (ex. animalele, fructele desprinse de pomi, mobilele etc.).

Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o asezare fixa si stabila, in sensul ca nu se pot misca dintr-un loc in altul.

Potrivit reglementarile cuprinse in Codul Civil, bunurile sunt de trei feluri:

mobile prin natura lor, in sensul ca se pot deplasa dintr-un loc intr-altul fie prin forta lor proprie (ex. animalele), fie cu ajutorul unei forte straine, cum sunt lucrurile neinsufletite, conform art. 473 din Codul Civil;

mobile prin determinarea legii - precizate de art. 474 din Codul Civil, prin care sunt redate toate drepturile reale asupra lucrurilor mobile, drepturile de creanta, precum si toate actiunile care au ca obiect apararea pe cale judiciara a drepturilor reale imobiliare;

mobile prin anticipatie - in sensul ca, desi prin natura lor, anumite bunuri sunt considerate a fi imobile. Prin conventia partilor, avandu-se in vedere situatia de viitor, se considera a fi mobile (ex. recoltele si fructele inainte de strangerea lor).

Bunurile imobile se considera a fi tot de trei feluri, in conformitate cu reglementarile din Codul Civil:

- imobile prin natura lor, in sensul ca prin existenta propriu-zisa, sau in modul artificial sunt incorporate solului si au menirea ca prin fixitatea lor sa poata fi folosite (ex. "fondurile de pamant si cladirile" - art. 462 Cod Civil; "morile de vant sau de apa asezate pe stalpi"- art. 464 Cod Civil; "recoltele care inca se tin de radacini si fructele de pe arbori, neculese inca"- art. 465 alin. 1 Cod Civil.

- imobile prin destinatie - in sensul ca desi sunt mobile prin natura lor, prin destinatia care le este data, anumite lucruri se considera a fi imobile (ex. tractoarele, masinile si animalele pentru munca campului - art. 468 din Codul Civil; obiectele destinate ornamentelor fixate in zid - art. 469 din Codul Civil).

- imobile prin obiectul la care se aplica - in sensul ca se au in vedere drepturile reale imobiliare si actiunile care au ca obiect apararea pe cale juridica a drepturilor reale imobiliare - art. 471 din Codul Civil.


Bunuri aflate in circuitul civil si

bunuri scoase din circuitul civil


Bunurile aflate in circuitul civil sunt bunuri care pot face obiectul actelor juridice.

Aceasta categorie de bunuri se subimparte in:

bunuri care pot circula liber, neingradit;

bunuri care pot fi dobandite, detinute sau instrainate cu respectarea anumitor conditii prevazute de lege (ex. regimul juridic al armelor si munitiilor, materiale explozibile etc.).

Bunurile scoase din circuitul civil sunt acele bunuri care nu pot face obiectul actului juridic civil, acestea fiind inalienabile (ex. teritoriul Romaniei).


Bunuri individual determinate (res certa) si

bunuri determinate generic (res genera)


Bunurile individual determinate sunt acele bunuri care potrivit naturii lor sau vointei exprimate in actul juridic, se individualizeaza prin insusiri proprii, specifice (ex. o casa individualizata prin locul de situare - localitate, strada, numar).

Bunurile determinate generic sunt acele bunuri individualizate prin insusirile speciei sau categoriei din care fac parte.

Aceasta individualizare se poate realiza prin cantarire, masurare, numarare (ex. alimente, bani).


Bunuri fungibile si bunuri nefungibile


Bunurile fungibile sunt acele bunuri care in executarea unei obligatii, gasindu-se intr-un raport de echivalenta, se pot schimba intre ele (ex. banii, titlurile de valoare sau alte bunuri generice).

Este de retinut ca stabilirea raportului de echivalenta poate avea loc prin cantarire, numarare sau masurare.

Bunurile nefungibile sunt acele bunuri care avand individualitate proprie determinata pe baza unor trasaturi specifice nu se pot inlocui unele cu altele pentru a elibera pe debitor de executarea obligatiei ce-i revine (ex. un tablou facut de un anumit pictor, o carte cu dedicatie etc.).


Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile


Bunurile consumptibile sunt acele bunuri care se consuma la prima lor intrebuintare (ex. alimente, lemne, combustibil).

Bunurile neconsumptibile sunt cele care pot fi intrebuintate in mod continuu fara ca prin aceasta sa se consume materialmente substanta sau sa fie implicata instrainarea lor (ex. terenuri, cladiri etc.).


Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere


Bunurile frugifere sunt acele bunuri care in mod periodic si fara sa-si consume substanta dau nastere la alte bunuri numite fructe.

Potrivit art. 483 din Codul Civil, distingem trei categorii de fructe, dupa cum urmeaza:

fructe naturale: sunt acelea care se produc fara interventia omului (ex. mere padurete, pasuni necultivabile etc.);

fructe industriale: sunt acelea care se produc ca urmare a activitatii omului (ex. culturi agricole, orz, vita de vie etc.);

fructele civile: acestea reprezinta echivalentul in bani a folosirii anumitor bunuri (ex. chiriile, dobanzile etc.);

Bunurile nefrugifere sunt acele bunuri care nu au insusirea de a da nastere periodic unor produse, fara a li se consuma substanta.

Este necesara o diferentiere a fructelor de productie, aceasta in sensul ca productele sunt foloasele trase dintr-un bun, consumandu-se substanta sa (ex. piatra dintr-o cariera)


Bunuri divizibile si bunuri indivizibile


Bunurile divizibile sunt acele bunuri care pot fi impartite, fara ca prin aceasta sa li se schimbe destinatia economica (ex. stofa).

Bunurile indivizibile sunt acele bunuri care nu pot fi impartite fara sa-si schimbe destinatia lor economica (ex. autoturisme).

Daca bunul indivizibil formeaza obiectul unei obligatii cu mai multe subiecte, se creeaza o indivizibilitate naturala, astfel, fiecare debitor este tinut sa execute intreaga prestatie.


Bunuri principale si bunuri accesorii


Bunurile principale sunt bunurile care au o existenta de sine statatoare si respectiv o destinatie si un regim juridic propriu.

Bunurile accesorii sunt acele bunuri care sunt legate prin destinatia lor de alte bunuri si ca atare, nu pot fi folosite decat impreuna (ex. cureaua pentru ceas).


Bunuri corporale si bunuri incorporabile


Bunurile corporale sunt acelea care au existenta materiala perceptibila simturilor umane.

Bunurile incorporabile reprezinta valoarea economica ideala cu existenta abstracta, fiind cu ochii mintii (ex. drepturile patrimoniale).

Se disting urmatoarele categorii de bunuri incorporabile[1]:

drepturile real, altele decat dreptul de proprietate;

proprietatile incorporabile. In aceasta categorie sunt incluse bunuri a caror existenta depinde de activitatea si de puterea creatoare a omului, fie dintr-o activitate in curs (ex. fondul de comert), fie dintr-o activitate trecuta si materializata in creatii spirituale (ex. dreptul de autor si alte drepturi conexe);

titlurile de valoare, fiind incluse in aceasta categorie valorile mobiliare (ex. actiuni, obligatiuni), precum si efectele de comert (cambia, biletul la ordin si cecul);

drepturile de creanta.


Bunuri sesizabile si bunuri insesizabile


Bunurile sesizabile sunt acelea ce pot forma obiectul executarii silite a debitorului, conform art. 409 din Codul de procedura civila.

Bunurile insesizabile sunt acele bunuri care nu pot fi urmarite pentru plata unei datorii.

Potrivit prevederilor din Codul familiei, bunurile mai pot fi impartite in: bunuri comune si bunuri proprii ale sotilor.

Astfel, potrivit art. 30 din Codul familiei, sunt bunuri comune acele bunuri dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti cu exceptia cazurilor prevazute de art. 31 din acelasi cod. Potrivit acestui din urma articol, se constituie cu titlu de bunuri proprii urmatoarele: bunuri dobandite inainte de incheierea casatoriei, bunuri dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara de cazul in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune; bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa; manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele de inventii si inovatii; indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagubele pricinuite persoanei; valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.




A se vedea Gabriel Boroi, op. cit., p. 79




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact