StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Particularitati specifice protectiei juridice a drepturilor omului

Particularitati specifice protectiei juridice a drepturilor omului


Institutie a dreptului international public, protectia juridica a drepturilor omului, prezinta o serie de caracteristici care o particularizeaza in raport cu materia drepturlui international. Asa fiind vorbim despre:

A. Caracterul recent al protectiei internationale a drepturilor omului



Aceasta institutie, distincta de dreptul international 939j91j public incepe sa se contureze abia in a doua jumatate a secolului al XlX-lea. Aparitia a cesteia a fost determinata in principal de violarile grave, masive si sistematice ale drepturilor omului, comise inainte si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, fapt care a determinat o pozitie comuna a statelor in cadrul societatii internationale, in sensul ca protectia drepturilor omului nu mai poate depinde de puterea discretionara a statelor, ci se impune o cooperare internationala in materie.

Momentul aparitiei a ceea ce numim protectia internationala a drepturilor omului este marcat de adoptarea Declaratiei universale a drepturilor omului, printr-o rezolutie a Adunarii Generale a ONU, la 10 decembrie 1948, la Paris Declaratia nu este un tratat international, ci doar un act international de soft law.

Despre protectia juridica a drepturilor omului la nivel international se poate vorbi din doua puncte de vedere: universal si regional.

Din punct de vedere universal, drepturile omului au cunoscut o evolutie marcata de doua etape: declaratorie si conventionala.

Din punct de vedere regional, drepturile omului se dezvolta in cadrul a trei mari sisteme de consacrare si garantare: sistemul european, sistemul interamerican si sistemul african.

2. Excluderea competentei nationale exclusive in materia drepturilor omului si limitarea suveranitatii statului prin consacrarea si garantarea internationala a drepturilor omului, presupune faptul castatul nu mai dispune de puteri absolute asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa. Statul este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate pe plan international, prin urmare suveranitatea sa este astfel limitata de normele juridice internationale in materia drepturilor omului, pe care va fi obligat sa le respecte.

Practic, suveranitatea statului se opreste acolo unde incep drepturile omului, consacrate si garantate prin norme juridice internationale, caci "ar fi o parodie de drept si o tradare a nevoii universale de justitie daca notiunea de suveranitate ar putea fi utilizata cu succes impotriva drepturilor omului'.

Prin urmare, in materia drepturilor omului exista o imbinare a dreptului international si a dreptului intern pentru consacrarea si garantarea acestora, de unde si necesitatea stabilirii unor relatii intre cele doua tipuri de norme juridice prezente.

3. Subsidiaritatea consacrarii si garantarii internationale a drepturilor omului fata de consacrarea si garantarea lor la nivel intern Atat sub aspectul consacrarii, cat si al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta doar un standard minimal de la care statele nu pot, in plan intern, sa deroge in sens descrescator, dar o pot face crescator asigurand o protectie sporita a drepturilor omului la nivel national. De aceea, chiar si prevederile tratatelor contin dispozitii conform carora nu este permisa suprimarea sau limitarea drepturilor omului care sunt deja sau vor fi consacrate la un nivel superior prin norme juridice interne sau prin alte norme juridice internationale.

Subsidiaritatea se manifesta si sub aspectul garantarii drepturilor omului caci principalul rol in acest sens revine statelor, ele sunt cele chemate in primul rand sa respecte drepturile omului si sa intervina atunci cand acestea au fost violate. Structurile internationale intervin numai in mod subsidiar, in ultima instanta, atunci cand mecanismele statale au fost nesatisfacatoare. Din punctul de vedere al protectiei internationale a drepturilor omului, raspunderea internationala apartine numai statelor.

Subsidiaritatea procedurilor internationale de protectie a drepturilor omului in raport cu cele interne se exprima, intre altele, in regula obligativitatii parcurgerii prealabile complete a cailor interne inainte de sesizarea unui organ international, precum si in posibilitatea pe care o au partile unui litigiu international privind violarea drepturilor omului de a rezolva cauza in mod amiabil, daca aceasta rezolvare asigura respectarea drepturilor omului. Scopul principal al structurilor internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica restabilirea drepturilor incalcate si repararea prejudiciilor suferite de victima.

4. Aplicabilitatea directa a normelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern. Caracterul direct aplicabil al normelor internationale in materia drepturilor omului depinde de elemente atat interne, cat si internationale.

Din punct de vedere intern, tratatele internationale sunt direct aplicabile numai in statele care consacra sistemul monist, iar nu si in statele care practica dualismul. Din perspectiva dreptului international, aplicabilitatea directa a normelor internationale conventionale referitoare la drepturile omului in dreptul intern depinde de doua elemente.

In primul rand, prin natura ei, norma trebuie sa fie susceptibila de aplicare directa. Aceasta presupune, pe de o parte, ca norma sa fie precisa si completa. Spre exemplu, art.1 din Conventia europeana a drepturilor omului contine direct obligatia statelor de a respecta drepturile omului: "inaltele parti contractante recunosc oricarei persoane tinand de jurisdictia lor drepturile si libertatile definite in titlul I al prezentei Conventii'.

In al doilea rand, norma respectiva trebuie sa fie in vigoare. Aceasta inseamna ca statul in cauza si-a exprimat consimtamantul de a fi legat din punct de vedere juridic prin acel tratat, ca acesta a intrat in vigoare, atat cu caracter general, cat si pentru acel stat, si ca norma respectiva nu a facut obiectul unei rezerve, respectiv, daca este cazul, a fost aleasa ca dispozitie aplicabila.

In temeiul caracterului direct aplicabil al normelor internationale, indivizii devin beneficiari de drepturi direct din normele internationale in materie, obligatorii pentru statul respectiv, fara a mai fi nevoie ca acel stat sa consacre respectivele drepturi si printr-un act normativ intern.

5. Superioritatea normelor internationale in materia drepturilor omului fata de normele dreptului intern. Superioritatea normelor internationale relative la drepturile omului fata de normele juridice interne, indiferent ca problema se pune in plan international sau la nivel intern, trebuie corelata cu principiul subsidiaritatii consacrarii internationale, al nivelului minimal asigurat de aceasta. O norma internationala are superioritate asupra uneia de drept intern si o inlatura de la aplicare numai daca este mai favorabila. Dimpotriva, o norma interna mai favorabila nu inlatura de la aplicare o norma internationala mai restrictiva, prin invocarea superioritatii normei internationale, deoarece norma internationala are caracter subsidiar, constituind doar nivelul minimal de protectie, de la care ea insasi permite expres statelor sa deroge printr-o protectie sporita a drepturilor omului la nivel intern.

6. Garantarea drepturilor omului prin intermediul unor tribunale internationale specializate au ca obiect protejarea drepturilor omului si sanctionarea statelor care au incalcat aceste drepturi.

In prezent, exista doua asemenea tribunale, Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Curtea Interamericana a Drepturilor Omului, urmand ca dupa intrarea in vigoare a tratatului corespunzator, sa fie infiintata si Curtea Africana a Drepturilor Omului si Popoarelor.

Tribunale internationale specializate in domeniul drepturilor omului nu exista decat la niveluri regionale, iar nu si la nivel international universal, deoarece la nivel regional apropierea pozitiilor statelor a permis acceptarea unei asemenea institutii, fapt deocamdata imposibil la nivelul intregii societati internationale.

7. Pozitia particularului de subiect al dreptului international al drepturilor omului Traditional, particularul (fie ca este vorba de un individ, fie de un subiect colectiv de drept privat intern) nu este subiect al dreptului international public. In cazul protectiei internationale a drepturilor omului insa situatia este diferita.

Astfel, normele internationale in domeniu se adreseaza direct indivizilor si le creeaza in mod direct drepturi, acestia devenind titulari de drepturi direct in temeiul normelor juridice internationale. Ei pot invoca aceste drepturi direct in fata organelor interne si internationale, inclusiv a jurisdictiilor si pot participa la raporturile juridice internationale, cel putin la cele cu caracter procedural privind respectarea drepturilor omului, alaturi de state. Situatia cea mai favorabila pentru particular exista in sistemul de protectie a drepturilor omului creat, in cadrul Consiliului Europei, de Conventia europeana a drepturilor omului, in forma amendata prin Protocolul nr. 11, unde Curtea Europeana a Drepturilor Omului are jurisdictie obligatorie, particularul este parte la procedurile in fata ei, el poate sesiza direct instanta internationala si se afla, din punct de vedere procesual, pe o pozitie de egalitate cu statul.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact