StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept comercial
Trimite articolul prin email Fondul de comert : Drept comercial Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Fondul de comert



FONDUL DE COMERT



1. Notiunea fondului 323f59d de comert


Desfasurarea unei activitati comerciale impune existenta si folosirea unor instrumente de lucru adecvate. Acestea pot fi, in functie de obiectul comertului, bunuri precum: localul, mobilier, marfuri, instalatii, brevete de inventii etc. Toate aceste bunuri destinate realizarii activitatii comerciale formeaza fondul de comert.

*Definitie

Din cele aratate au rezultat elementele caracteristice ale fondului de comert.



In primul rand, fondul de comert este un ansamblu de bunuri. Aceste bunuri sunt bunuri mobile sau imobile. Intre bunurile mobile, unele sunt corporale, altele sunt incorporale.

In al doilea rand, acest ansamblu de bunuri este afectat de catre comerciant desfasurarii unei activitati comerciale.

In al treilea rand, scopul urmarit de comerciant este atragerea clientelei si, implicit, obtinerea de profit din activitatea desfasurata.

Deci, fondul de comert poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit.

*Delimitarea notiunii de fond de comert

Notiunea fondului 323f59d de comert trebuie delimitata de alte notiuni. Avem in vedere delimitarea fata de notiunea de patrimoniu si cea de intreprindere.

a) Fondul de comert si patrimoniul. Notiunea de fond de comert este distincta fata de notiunea de patrimoniu. Spre deosebire de fondul de comert, care este un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale sau incorporale, afectate de comerciant desfasurarii unei activitati comerciale, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor comerciantului, care au o valoare economica. Aceasta inseamna ca fondul de comert nu cuprinde creantele si datoriile comerciantului, cu toate ca ele fac parte din patrimoniul acestuia.

Trebuie aratat ca, in doctrina, fondul de comert mai este desemnat si cu denumirea de patrimoniu comercial. Notiunea de patrimoniu comercial are o acceptiune exclusiv economica; ea se refera la bunurile destinate desfasurarii activitatii comerciale. Aceasta notiune nu poate avea nici o semnificatie juridica, deoarece in sistemul nostru de drept o persoana nu poate avea doua patrimonii, unul civil si altul comercial, ci un singur patrimoniu. Potrivit art. 1718 C. civ., oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare.

In cazul unei societati comerciale, intrucat este subiect de drept, ea are un patrimoniu distinct de patrimoniile asociatilor. Dar, nici in acest caz, fondul de comert al societatii nu se confunda cu patrimoniul acesteia.

b) Fondul de comert si intreprinderea. Dificultati mai mari exista in delimitarea notiunii de fond de comert de notiunea de intreprindere.

Intr-o opinie se considera ca exista o echivalenta intre fondul de comert si intreprindere. Ele ar fi doua fete ale aceleiasi institutii; fondul de comert este considerat in forma sa statica, pe cand intreprinderea este fondul de comert in stare dinamica de functionare.

Intr-o alta opinie, la care ne raliem, notiunile de fond de comert si intreprindere sunt notiuni distincte.

Fondul de comert este ansamblul bunurilor pe care comerciantul le afecteaza prin vointa sa exercitarii comertului.

Intreprinderea este o organizare sistematica de catre comerciant a factorilor de productie, intre care se afla si bunurile afectate desfasurarii activitatii comerciale. Dar organizarea priveste nu numai aceste bunuri, ci si capitalul si munca. Deci, intreprinderea inglobeaza si elemente care nu fac parte din fondul de comert.

Caracteristicile fondului de comert:

- este un bun unitar;

- este un bun mobil;

- este un bun mobil incorporal.



2. Elementele fondului de comert




Fondul de comert cuprinde acele bunuri pe care le reclama desfasurarea activitatii comerciale avute in vedere de catre comerciant. Deci, fondul de comert nu are o compozitie unitara, ci una variata in functie de specificul activitatii comerciantului.

Totodata, compozitia fondului de comert nu este fixa, ci variabila; elementele fondului de comert se pot modifica, in functie de nevoile comertului, insa fondul de comert continua sa subziste.

Oricare ar fi obiectul activitatii comerciale, in general, fondul de comert cuprinde doua categorii de bunuri: incorporale si corporale. Fiecare categorie subsumeaza anumite bunuri care au un regim juridic propriu.


Elementele incorporale ale fondului de comert

In categoria elementelor incorporale ale fondului de comert sunt cuprinse drepturile care privesc: firma, emblema, clientela si vadul comercial, brevetele de inventii, marcile si indicatiile geografice, dreptul de autor etc.

Aceste drepturi, denumite si drepturi privative, confera comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata in folosul sau, in conditiile stabilite de lege.

Firma sau firma comerciala este un element de individualizare a comerciantului in campul activitatii comerciale. Ea consta in numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant este inmatriculat in registrul comertului, isi exercita comertul si sub care semneaza.

Folosirea unei firme care ar avea drept consecinta producerea unei confuzii cu firma folosita legitim de alt comerciant constituie obiectul infractiunii de concurenta neloiala si se sanctioneaza in conditiile art. 5 din Legea nr. 11/1991.

Emblema, ca si firma, este un atribut de identificare in activitatea comerciala.

Potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr. 26/1990, emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen.

Trebuie aratat ca, spre deosebire de firma, care este un element obligatoriu pentru individualizarea comerciantului, emblema are un caracter facultativ.

Continutul emblemei poate fi, asa cum prevede legea, un semn sau o denumire. Semnul poate fi o figura grafica avand orice obiect: un utilaj, o figura geometrica, un animal etc. El nu poate consta in reproducerea obiectului unei activitati comune.

Denumirea poate fi fantezista sau un nume propriu. Ea nu poate fi o denumire generica, fara nici un fel de specificitate.

Clientela si vadul comercial. Clientela are un rol important pentru activitatea unui comerciant; ea determina, prin numar, calitate si frecventa, situatia economica a comerciantului, succesul ori insuccesul acestuia. De aceea, clientela apare ca un element indispensabil al fondului de comert, iar dupa unii autori, chiar principalul element al fondului de comert.

Clientela este definita ca totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi comerciant, adica la fondul de comert al acestuia, pentru procurarea unor marfuri si servicii. Desi este o masa de persoane neorganizata si variabila, clientela constituie o valoare economica.

Clientela se afla intr-o stransa legatura cu vadul comercial, care este definit ca o aptitudine a fondului de comert de a atrage publicul. Aceasta potentialitate a fondului de comert este rezultatul unor factori multipli care se particularizeaza in activitatea fiecarui comerciant. Asemenea factori sunt: locul unde se afla amplasat localul, calitatea marfurilor si serviciilor oferite clientilor, preturile practicate de comerciant, comportarea personalului comerciantului in raporturile cu clientii, abilitatea in realizarea reclamei comerciale, influenta modei etc.



Prin natura sa vadul comercial nu este un element distinct al fondului de comert, ci numai impreuna cu clientela.

Drepturile de proprietate industriala. Fondul de comert poate cuprinde si anumite drepturi de proprietate industriala.

In doctrina, obiectele dreptului de proprietate industriala se impart in doua categorii. Din categoria creatiilor noi fac parte: inventiile, know-how-ul, desenele si modelele industriale. In categoria semnelor noi intra marcile si indicatiile geografice.

Drepturile asupra inventiei sunt recunoscute si aparate prin brevetul de inventie, eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Marcile sunt semne distinctive folosite de agentii economici pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor agenti economici.

Drepturile de autor. Fondul de comert poate sa cuprinda si anumite drepturi de autor rezultate din creatia stiintifica, literara si artistica.

Titularul fondului de comert, in calitate de dobanditor al drepturilor patrimoniale de autor, are dreptul de reproducere si difuzare, de reprezentare sau folosire, in alt mod a operei si, in consecinta, dreptul la foloasele patrimoniale corespunzatoare.

Regimul creantelor si datoriilor. Creantele si datoriile comerciantului nu fac parte din fondul de comert. Concluzia se bazeaza pe faptul ca fondul de comert, desi cuprinde un ansamblu de elemente corporale si incorporale, totusi, el nu constituie o universalitate juridica, un patrimoniu in sens juridic.

Intrucat creantele si datoriile nu sunt cuprinse in fondul de comert, ele nu se transmit dobanditorului in cazul instrainarii fondului de comert. Se admite, totusi, ca anumite drepturi si obligatii izvorate din contractele de munca,contractele de furnitura (apa, gaz, electricitate, telefon etc.) se transmit dobanditorului, daca aceste contracte nu au fost reziliate.


Elementele corporale ale fondului de comert

Din categoria elementelor corporale sau materiale fac parte bunurile imobile si bunurile mobile corporale.

Bunuri imobile. In activitatea sa, comerciantul se serveste si de anumite bunuri imobile. Acestea pot fi imobile prin natura lor (de exemplu, cladirea in care se desfasoara comertul) sau imobile prin destinatie (de exemplu, instalatii, utilaje, masini etc.).

Referitor la natura juridica a actelor privind bunurile imobile cuprinse in fondul de comert, se impune o precizare. Potrivit Codului comercial, actele de vanzare-cumparare privind bunurile imobile sunt de natura civila si nu comerciala. Majoritatea autorilor si jurisprudenta au decis, insa, ca atunci cand bunurile imobile constituie elemente ale fondului de comert, contopindu-se in masa fondului, actele de vanzare-cumparare referitoare la bunurile imobile sunt acte de comert.

Bunurile mobile corporale. Fondul de comert cuprinde si bunurile mobile corporale cum sunt: materiile prime, materialele etc., destinate a fi prelucrate, precum si produsele (marfurile) rezultate din activitatea comerciala.

Intrucat fondul de comert este o universalitate si, deci, cuprinde toate bunurile afectate activitatii comerciale, marfurile trebuie considerate ca elemente ale fondului de comert. In consecinta, actele juridice privind fondul de comert privesc si marfurile, afara de stipulatiune contrara.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact