Fapte obiective de comert

Fapte obiective de comert.

Sub aceasta titulatura vom analiza cele 20 de operatiuni enumerate la art. 3 Cod comercial si considerate de legiuitor ca fiind fapte de comert.

1. Cumpararea cu scop de vanzare sau inchiriere Potrivit art. 3, pct.3. Cod comercial constituie fapte obiective de comert: "cumpararile de producte sau marfuri spre a se revinde fie in natura fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararile spre a se revinde de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credite circuland in comert".

Potrivit acestei formulari constituie fapt obiectiv de comert cumpa 353f55d rarea cu scop de (re)vanzare sau de inchiriere a unor bunuri in vederea obtinerii unui profit.

Convertirea actului de vanzare-cumparare de natura civila intr-unul comercial se realizeaza datorita cauzei juridice ce consta in intentia cumparatorului de a revinde sau a inchiria) si de a nu pastra pentru folosul propriu bunul cumparat.

Intentia de a revinde sau de a inchiria trebuie sa existe la data cumpararii. Totodata se cere ca intentia sa fie manifestata la aceasta data pentru a putea fi cunoscuta atat de partenerul de contract (vanzator) cat si de tertele persoane.

Referitor la obiectul acestui act de comert, textul de lege citat face precizarea ca pot fi admise pentru aceasta operatiune marfuri de orice fel, obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit care circula in comert excluzand din categoria bunurilor destinate acestui scop pe cele imobiliare. Justificarea acestei interdictii fiind doar de ordin probator.

Exista insa si o exceptie atunci cand obiect al vanzarii sau inchirierii il constituie un fond de comert. Astfel daca din acesta fac parte si bunuri imobiliare operatiunile in privinta lor urmeaza acelasi regim juridic ca intregul fond de comert iar operatiunea in intregul ei este calificata ca fiind de natura comerciala.

2. Vanzarea sau inchirierea bunurilor cumparate in acest scop.

In art.3, pct.2. Cod comercial se precizeaza ca sunt considerate acte obiective de comert: "Vanzarile sau inchirierile de marfuri in natura sau lucrate si vanzarile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de comert cand vor fi fost cumparate cu scop de vanzare sau inchiriere".

Actul obiectiv de comert citat mai sus este cunoscut sub denumirea de vanzare comerciala.

Cumpararea in scop de revanzare este primul act cu care incepe comertul in timp ce vanzarea comerciala incheie acest ciclu economic.

Conditiile de valabilitate aratate in prezentarea actului obiectiv de comert al cumpararii cu scop de revanzare sau inchiriere sunt necesar valabile si in cazul actului obiectiv de comert de vanzare comerciala.

3. Contractul de report

Potrivit articolului 3, pct.3 Cod comercial sunt considerate fapte obiective de comert "Contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau a altor titluri de credit circuland in comert".

Contractul de report consta in vanzarea de catre o persoana numita reportat care se afla in posesia unor titluri de credit negociabile si are nevoie la un moment dat de o suma de bani lichizi, de aceea transmite acele titluri unei alte persoane numita reportator ca o garantie pentru suma de care are nevoie. Reportatul insa, nu doreste sa se desparta definitiv, prin vanzare de acele titluri si de aceea la scadenta, trebuie sa restituie reportatorului suma primita plus dobanzile aferente redobandindu-si astfel titlurile pe care le-a transmis reportatorului.

4. Cumpararile si vanzarile de actiuni sau parti sociale

Potrivit 3, pct. 4 Cod comercial constituie fapte obiective de comert "cumpararile si vanzarile de parti sau actiuni ale societatilor comerciale". In aceasta situatie cauza care determina convertirea actului civil al vanzarii sau al cumpararii in act obiectiv de comert este determinata de natura obiectului vanzarii sau cumpararii care reprezinta parti sau actiuni ale societatilor comerciale.

5. Intreprinderile

Potrivit art. 3, pct. 5,6,7,8,9,10,13 Cod comercial. sunt considerate fapte obiective de comert, "intreprinderile de furnituri, de spectacole publice, de comisioane, de agentii si oficii de afaceri, de constructii, de fabrici si de manufactura, de imprimerie, editura, librarie si obiecte de arta, de transporturi de persoane ori de transporturi de bunuri pe apa sau pe uscat".

Intrucat Codul comercial nu defineste intreprinderea ci doar realizeaza o enumerare a acestora, doctrina contemporana preocupata de clarificarea acestui concept contureaza intr-o acceptiune general valabila o definitie potrivit careia:

Intreprinderea este un organism economic si social care dispune de o organizare autonoma in cadrul careia intreprinzatorul pe riscul sau exploateaza factorii de productie (fortele naturii, capitalul, munca) in vederea producerii de bunuri si servicii destinate schimbului cu scopul obtinerii de profit.

Tot doctrina este cea care realizeaza o structurare a intreprinderilor in functie de obiectul de activitate in doua mari grupe:

Intreprinderile de productie in care sunt incluse:

intreprinderile de constructii

intreprinderile de fabrica

intreprinderile de manufactura si imprimerie

Intreprinderile de prestari de servicii

intreprinderea de furnituri

intreprinderea de spectacole publice

intreprinderea de comisioane, agentii si oficii de afaceri

intreprinderea de editura, librarie si obiecte de arta

intreprinderea de transport de persoane sau lucruri pe apa si uscat.

Indiferent de obiectivul propus, activitatea de intreprindere, trebuie sa se desfasoare in asa fel incat sa intruneasca urmatoarele caracteristici:

sa dispuna de o organizare autonoma

sa desfasoare o activitate de exploatare a factorilor de productie

intreaga activitate sa fie coordonata de catre intreprinzator pe riscul propriu,

scopul activitatii sa fie producerea de bunuri sau servicii destinate schimbului, in vederea obtinerii unui castig.

a) Intreprinderile de constructii

Caracterul comercial al intreprinderilor de constructii este dat de obiectul de activitate care consta in construirea de edificii, in totalitate sau in parte, cat si in lucrari de transformare, amenajare, adaugire etc. a unor bunuri imobile (locuinte, constructii industriale, desecari, canalizari etc.).

b) intreprinderile de fabrici, manufactura si imprimerie

Au ca obiect producerea de bunuri prin transformarea tehnologica sau industriala a materiilor prime, materialelor printr-un proces de productie.

Deosebirea dintre intreprinderea de fabrica si cea de manufactura rezulta din modalitatea de transformare a materiilor prime in produse finite care in cazul fabricii are loc cu ajutorul unor masini si instalatii in timp ce intreprinderea de manufactura presupune o activitate in cadrul careia factorul primordial il constituie munca manuala.

Intreprinderea de imprimerie presupune organizarea factorilor specifici in vederea efectuarii operatiunilor de multiplicare, pe cale manuala sau mecanica, a unor opere stiintifice, literare sau artistice.

c) intreprinderile de furnituri

Intreprinderea de furnituri consta intr-o activitate sistematic organizata, prin care intreprinzatorul, in schimbul unui pret stabilit anticipat, asigura prestarea de servicii sau predarea unor produse la anumite termene succesive. Pentru existenta unei intreprinderi de furnituri trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

obiectul unei astfel de intreprinderi consta in prestarea unor servicii fie in transmiterea dreptului de proprietate asupra unor produse precum: apa, energie, gaz.

prestarea serviciilor sau predarea sa se faca la anumite termene sau continuu; daca predarea se face la un singur termen operatiunea reprezinta o vanzare si nu o intreprindere de furnituri

pretul produselor sau a serviciilor sa fie stabilit anticipat.

d) intreprinderile de spectacole publice

Presupune organizarea unor factori specifici in scopul punerii la dispozitia publicului a unor productii culturale sau a unor manifestari sportive desfasurate sub conditia obtinerii de profit.

Poate fi organizata o astfel de intreprindere in domeniile specifice spectacolului public precum: teatrul, circul, concertul, intrecerile sportive etc.

De asemenea toate operatiunile care duc la realizarea unei astfel de intreprinderi au caracter comercial (inchirierea salii de spectacol, procurarea recuzitei pentru actori, contractele de publicitate etc.)

Nu intra in aceasta categorie si nu constituie fapt obiectiv de comert, spectacolele organizate in mod direct de catre artisti sau spectacolele organizate in scopuri caritabile, sau cele organizate de sindicate, cluburi de amatori asociatii culturale in absenta ideii de profit.

e) intreprinderile de comision, agentii si oficii de afaceri

Aceasta categorie de intreprindere are ca obiect de activitate operatiunile de intermediere sau de facilitare a tranzactiilor comerciale incheiate sub forma unor contracte.

f) intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta

Au ca obiect operatiunile prin care se valorifica dreptul de autor izvorat din crearea unei opere stiintifice literare sau artistice.

Crearea unei asemenea opere da nastere unor drepturi personale nepatrimoniale si a unor drepturi patrimoniale de autor.

Drepturile nepatrimoniale pot fi valorificate doar de autor, iar cele patrimoniale - care presupun materializarea financiara a operei prin activitati de multiplicare, editare, difuzare, comercializare - pot fi valorificate atat de autor dar si de catre alte persoane care le-au dobandit de la acesta in conditii legale, fie prin cesiune fie prin mostenire.

g) intreprinderile de transport de lucruri sau persoane pe apa si uscat

In art.3, pct.13 Cod comercial sunt mentionate ca fapte de comert si "intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat".

Contractul de transport, potrivit codului comercial (art.413-441) este acel act juridic prin care carausul se obliga in schimbul unui pret sa transporte marfuri sau persoane pana intr-un anumit loc.

In activitatea de transport de marfuri un rol important revine unui alt tip de contract si anume contractul de expeditie prin care o parte (expeditionarul) se obliga fata de cealalta parte (expeditorul) sa incheie contractul de transport cu carausul in nume propriu, dar pe seama expeditorului.

Operatiunile de transport pentru a deveni fapte de comert, trebuie sa fie organizate si desfasurate sub forma de intreprindere. De aceea nu constituie fapt obiectiv de comert transportul de persoane sau lucruri care se desfasoara izolat de catre persoanele care nu au in mod obisnuit o asemenea preocupare.

6.Operatiunile de banca si schimb

Potrivit art.3 pct.11 cod comercial obiect al circulatiei si schimbului pot fi banii si creditul fiind considerate fapte obiective de comert. In principiu regulile ce guverneaza operatiunile referitoare la circulatia productelor si marfurilor se aplica si celor care au ca obiect bani sau credite.

Intra in categoria operatiunilor de banca toate acele activitati ce au ca obiect sume de bani in numerar, credite sau titluri negociabile. Sunt considerate astfel de operatiuni depozitele, acordarea de credite, efectuarea de plati, negocieri ale titlurilor de credit etc.

Operatiunile de schimb au ca obiect schimbul de moneda sau bilete de banca nationale sau straine, precum si transmiterea de fonduri cu evitarea transferului de numerar.

Operatiunile de mijlocire in afacerile comerciale

Mijlocirea consta intr-o actiune de intermediare intre doua persoane in scopul de a inlesni incheierea unui act juridic de natura comerciala. Mijlocitorul (samsarul) nu este reprezentantul nici uneia dintre partile contractante si nici nu actioneaza in baza unei imputerniciri. El nu face altceva decat sa puna partile interesate in contract, fiind indreptatit pentru aceasta la plata unei remuneratii.

Cambiile sau ordinele in producte sau marfuri

Cambia este un inscris prin care o persoana numita tragator da dispozitie altei persoane - tras, sa plateasca o anumita suma de bani la un anumit termen numit scadenta si intr-un anumit loc unei a treia persoane numita beneficiar sau la ordinul acesteia.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita emitent se obliga sa plateasca la scadenta o anumita suma de bani altei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Ori de cate ori cambia sau biletul la ordin cu ca obiect marfuri sau produse poarta denumirea de ordin de producte sau marfuri.

Operatiunile cu privire la navigatie

Potrivit art. 3, pct. 15,16 Cod comercial sunt considerate fapte de comert construirea, cumpararea si vanzarea vaselor, operatiunile privind dotarea si aprovizionarea acestora, expeditiile maritime, inchirierile de vase, imprumutul maritim si ipoteca maritima. Legea cere ca toate aceste activitati sa fie organizate sub forma de intreprindere in vederea obtinerii de profit.

10. Asigurarile terestre si maritime

Potrivit art. 3, pct. 17,18 Cod comercial, constituie fapte de comert, asigurarile terestre chiar mutuale in contra daunelor si asupra vietii si asigurarile chiar mutuale contra riscurilor navigatiei.

Asigurarile au drept scop refacerea bunurilor in caz de avariere sau distrugere prin producerea unor evenimente precum si asigurarea in ceea ce priveste viata si integritatea persoanelor.

In prezent aceasta activitate este realizata numai de catre societatile de asigurare care sunt organizate si functioneaza in baza Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania.

Prin H.G. nr.1279/1990 Administratia Asigurarilor de Stat a fost reorganizata in trei mari societati comerciale: Asigurarea Romaneasca S.A., Astra S.A. si Carom S.A numai de catre asociatiile de asigurare.

Ulterior au aparut si alte societati de asigurare cu capital de stat sau privat.

Asigurarile se realizeaza prin incheierea unui contract de asigurare.

Prin contractul de asigurare, asiguratorul in schimbul unei sume de bani numita prima de asigurare ia asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment, obligandu-se ca in cazul producerii acestuia sa plateasca asiguratului sau unei terte persoane o indemnizatie in limitele cuvenite.

Exista trei tipuri de asigurari:

asigurare de bunuri pentru cazurile de avariere, distrugere, furt si alte evenimente;

asigurare de persoane pentru cazurile de invaliditate, deces, ajungerea la o anumita varsta sau alte evenimente;

asigurare de raspundere civila pentru vatamare corporala sau decesul unei persoane, avariere sau distrugere de bunuri, sau alte pagube pentru care exista raspundere civila in conditiile legii.

Asigurarile mutuale constau in asocierea mai multor persoane cu scopul de a suporta impreuna riscul si de a imparti intre ele daunele produse in caz de evenimente.

Asigurarile devin fapte obiective de comert numai daca sunt realizate printr-o activitate sistematica adica sub forma de intreprindere.

11.Depozitele pentru cauza de comert

Pentru existenta acestui fapt obiectiv de comert este necesar si suficient ca aceste depozite sa aiba o cauza comerciala, sa fie legate de operatiuni comerciale. Acest fapt obiectiv de comert se refera la depozitele care se desfasoara izolat sau in alte locuri decat docurile si antrepozitele pentru care exista o alta incadrare juridica.

Depozite in docuri si antrepozite

Potrivit art. 3, pct. 20 Cod comercial se socotesc fapte obiective de comert "depozitele in docuri si antrepozite precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisorilor de gaj eliberate de ele".

Activitatea de depozit pentru a fi calificata act de comert trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, organizata sub forma de intreprindere in vederea obtinerii de profit.