StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Constitutie. sistem constitutional. Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Constitutie. sistem constitutional.



Constitutie. Sistem constitutional.


Din punct de vedere etimologic, cuvantul constitutie provine din substantivul latin 'constitutio' care inseamna 'asezare cu temei' sau 'starea unui lucru', inclusiv de structura a acestuia.

In Declaratia france 343e48d za a drepturilor omului si cetateanului din anul 1789, se arata 'Orice societate in care garantia drepturilor si separatia puterilor nu sunt asigurate, nu are constitutie.' In preambulul Constitutiei americane din 1787 se arata 'Noi, poporul american, in vederea formarii unei uniuni mai perfecte, stabilirii justitiei, asigurarii linistii interioare, asigurarii apararii comune, dezvoltarii, bunastarii generale si asigurarii binefacerilor libertatii pentru noi si urmasii nostri, poruncim si stabilim prezenta constitutie'1). Observam ca autorul constitutiei trebuie sa fie poporul. Constitutia poate fi definita in diferite forme si din varii perspective: ea este un sistem de norme fundamentale, esentiale, principale si prin aceasta, reluand cuvintele lui Ihering, ea este 'sora geamana a libertatii'; Constitutia este un 'pact social' intre guvernati si guvernanti; ea este actul prin care s-a nationalizat puterea, dandu-i-se continut conceptului de popor liber; este forma prin care se tinde la 'rationalizarea puterii si a statului'; este organizarea formei de guvern pe care poporul suveran si-o da. Paul Negulescu a definit Constitutia ca fiind 'principiile referitoare la organizarea statului si la raporturile de echilibru intre diferite puteri ale statului, precum si drepturile'. In conceptia lui Andre Hauriou, intr-un sens foarte general prin Constitutie se intelege ansamblul regulilor care administreaza organizarea si functionarea statului. Un alt constitutionalist, Benoit Jeanneau, defineste constitutia, in sens material, ca ansamblul regulilor relative la organizarea si activitatea statului, iar in sens formal, ca documentul care reglementeaza institutiile si care nu poate fi elaborat sau modificat decat dupa o procedura diferita de cea folosita pentru alte reguli de drept.



Cristian Ionescu definind constitutia arata ca Legea suprema a oricarui stat - Constitutia este un act politico-juridic fundamental, inspirat de o anumita filozofie sociala si adoptat de natiune sau in numele ei, pentru a stabili forma de stat, modul de organizare si de functionare ale puterilor statului si raporturile intre acestea, principiile generale ale ordinii, juridice a societatii, precum si drepturile si indatoririle cetatenilor, act care este adoptat si modificat potrivit unei proceduri speciale'.

Aceasta definitie nu ar corespunde, constitutiilor octroiate, adica 'acordate' de altcineva decat natiunea sau poporul, precum si in cazul statutelor sau pactelor constitutionale. Credem ca mai degraba asa-zisele constitutii octroiate, statutele constitutionale sau pactele constitutionale, nu sunt adevarate constitutii, neexprimand vointa poporului.

In opinia unuia dintre fondatorii constitutionalismului american James Madison, 'scopul' oricarei constitutii politice este, ori trebuie sa fie, in primul rand, sa obtina pentru guvernantii care poseda cea mai mare intelepciune de a discerne si cea mai inalta insusire de a conduce, binele comun al societatii iar in al doilea rand sa ia cele mai eficiente masuri de prevedere pentru a-i pastra pe acesti virtuosi cat timp exercita conducerea.

Intr-o conceptie autentic democratica, esenta constitutiei consta in reflectarea politico-juridica a conditiilor social-istorice existente intr-o societate la un moment dat, precum si a intereselor generale, fundamentale ale natiunii, privite din perspectiva procesului de cucerire prin competitie electorala democratica a puterii si exercitarea acesteia pentru infaptuirea 'binelui comun' al poporului.



Constitutia are un caracter politic.

Astfel, aceasta depinde si de structura politica a adunarii constitutionale, stiut fiind ca tezele constitutionale sunt initial votate in adunarea constituanta, impunandu-se votul majoritatii calificate. De asemenea in faza a doua, Constitutia este votata prin referendum, deci dat de majoritatea populatiei cu drept de vot. Astfel, interesul general, instituit, reglementat si aparat prin constitutie poarta amprenta celor doua majoritati, a luptei politice atat din societate cat si dintre reprezentantii acesteia.

Din punct de vedere al politologiei constitutia a fost definita, de pilda, ca fiind ansamblul normelor politice si legale fundamentale care prescriu regulile de guvernare.1)



Din punct de vedere sociologic, constitutia reprezinta in esenta un pact social (acord rational incheiat intre oameni) intervenit intre guvernanti si guvernati prin care acestora din urma li se garanteaza un sumum de drepturi in schimbul acceptarii de catre ei a puterii de comanda si a dominatiei la care sunt supusi de guvernamant, fara, insa, ca acesta sa devina tiranic. Respectarea acordului este asigurata printr-o infrastructura institutionala (institutiile politice si autoritatile publice) organizata pe principiul separatiei puterilor si al verificarii lor reciproce (checks and balances) - prevazute, de asemenea, in constitutie.2)



Caracterul pactului social poate sa difere, dupa cum ne situam pe pozitiile unei guvernari absolutiste sau dimpotriva, a unei guvernari democratice.

Tudor Dragan precum si Ion Deleanu definesc constitutia ca fiind acea lege care, avand forta juridica superioara celorlalte legi, reglementeaza in mod sistematic atat principiile structurii social-economice cat si cele ale organizarii si functionarii statului bazat pe aceasta, garanteaza material drepturile fundamentale, cetatenesti si stabileste datoriile corespunzatoare acestor drepturi.

Criticand aceasta definitie, prof. Ioan Muraru, arata ca metoda enumerarii principalelor domenii pe care le reglementeaza constitutia, in definirea acesteia este dificila in a defini unele constitutii atunci cand din acestora le lipsesc unele elemente enumerate. De aceea intr-o definitie este necesar sa se puna accent pe elementele calitative care sa fie caracteristice tuturor tipurilor de constitutie, sa evidentieze clar locul sau in sistemul de drept si in subsistemul dreptului constitutional. Astfel prof. Ioan Muraru defineste constitutia ca fiind legea fundamentala a unui stat constituita din norme juridice, investita cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii politice a poporului.



Ne permitem sa adaugam ca la aceasta definitie ar trebui adaugat faptul ca in Constitutie nu este urmarit numai interesul general motiv al puterii politice a poporului, ci si interesul individual, respectiv drepturile si libertatile omului. Chiar forma de organizare a poporului vizeaza realizarea interesului individual , incepand cu ceea ce este general pentru toti.

De aceea credem ca o definitie a constitutiei ar fi: legea fundamentala a unui stat investita cu forta juridica suprema si care reglementeaza acele relatii sociale fundamentale, esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puteii politice a poporului, precum si a garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact