StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare n relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept general
Trimite articolul prin email Atentia doctrinei italiene indreptata asupra interferentelor intre dreptui comunitar si dreptui penal intern : Drept general Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Atentia doctrinei italiene indreptata asupra interferentelor intre dreptui comunitar si dreptui penal intern



Atentia doctrinei italiene indreptata asupra interferentelor intre dreptui comunitar si dreptui penal intern


Acum cativa ani, cu greu s-ar fi putut imagina ca problemele de drept comunitar sa aiba - printre penalisti - un asemenea succes ca si eel recent inregistrat in Italia. Dupa ce a abandonat atitudinea de rezerva cu privire la temele europene, atitudine care a marcat aceasta materie mai mult de treizeci de ani, doctrina a demonstrat, cu cateva importante exceptii[1], un nou interes, prin contributii variate prin modul de abordare si prin nivelul de aprofundare, eel mai adesea caracterizate prin argumente foarte fine si 222d33c originale, dar si printr-o buna cunoastere a tematicilor comunitare. Aceasta renastere a dezbaterii stiintifice, in ciuda interventiilor venite nu numai din partea vechilor experti ai dreptului penal comunitar, dar si din partea unora dintre penalistii cei mai cunoscuti, se datoreaza in mare parte numerosilor tineri cercetatori, sensibili la noile dimensiuni juridice, dar, in acelasi timp, continuand sa valorifice categoriile clasice.




Atentia doctrinei a fost indreptata, in principal, in doua directii. Mai recent, ea s-a concentrat asupra crearii de forme din ce in ce mai potrivite de integrare intre sistet mele penale europene, fie ca este vorba de cooperare, fie de perspectiva unificarm Nu vom trata aici aceste proiecte recente: vor fi, deci, excluse din analiza noastra diversele forme de recunoastere reciproca, mai ales mandatul de arestare european care a facut deja obiectul unor vii dispute in doctrina[2], a unor importante decizii ale Curtilor constitutionale interne si care este, in prezent, supus examinari Curtii Europene de Justitie insasi .

Reflectiile noastre nu tind sa se inscrie in cadrul problematicilor legate de proiec-tele de a crea micro-sectoare unificate de drept si procedura penala de sursa comunitara direct aplicabile[5], proiecte care ar fi trebuit sa se concretizeze ulterior in Tratatui constitutional in art. Ill - 271 si urmatoarele . Toate aceste aspecte nu vor fi luate in considerare aici, decat pentru a demonstra, intr-un anumit pasaj, dificultatile constructiei comunitare chiar in materie penala, sau, dintr-un punct de vedere diferit, o neincredere din partea doctrinei - de impartasit intr-o anumita masura - cu privire la perspectivele ,,integrarii forte' la nivel european .

Aceste elemente compun scena in cadrul careia se vor ridica problemele care vor fi abordate, relative mai ales la modalitatile clasice - daca ne este permis sa utilizam aceasta expresie, avand in vedere ca ele sunt de acum incorporate in manuale - de interferenta intre normele comunitare stricto sensu si normele penale interne. in acest cadru, toate observatiile ce urmeaza vizeaza mecanismul, vechi, dar foarte complex, de interrelationare, care deriva din existenta unui conflict intre parametrul comunitar si norma penala intema si ce implica neutralizarea ultimei, datorita diluarii sale in fata suveranitatii normei comunitare, fara a lua in considerare, pentru moment, modurile de punere in aplicare a acestei suveranitati si nici cazul eventualelor contra-limite constitutionale. Acest mecanism va fi verificat, in prima parte a textului, prin raportare la principiul comunitar al non-discriminarii. in aceasta ipoteza, in mod normal lipsita de controverse in jurisprudenta si doctrina[9], conflictui este solutionat prin eliminarea incriminarii - eel mai adesea din cauza disparitiei caracterului ilicit al faptei incriminate - realizand o noua expansiune a libertatii individului.

Ca o consecinta a fenomenului neaplicarii unor norme (aici sunt cuprinse si cele) penale care contrasteaza cu dreptui comunitar, s-au putut observa mai recent cazuri de neutralizare in malam partem. Este vorba, intr-o maniera mai generala, de pro-blema (cea de-a doua parte) conflictului eventual intre normele penale interne si normele comunitare care ar putea genera efecte defavorabile pentru destinatarul regulii. Acestea pot decurge dintr-o decizie a judecatorului de fond de neaplicare a incriminarii sau dintr-o declaratie de neconstitutionalitate sprijinite, eventual, de o decizie a Curtii de Justitie sesizate cu o cerere pentru pronuntarea unei hotarari preliminare privind interpretarea Tratatului. Aceste cazuri comporta - spre deosebire de paradigma traditionala - o restrdngere a libertatii individuale.

Este necesar, astfel, sa le analizam din punct de vedere penal, scotand in evidenta tipologia relatiilor de interferenta intre regulile juridice, rolul principiilor constitutionale ca limite aduse restrictiilor impuse de dreptul comunitar legiuitorilor intemi[10] si eventualele solutii interpretative care se ofera in materie. Mat intai, este, totusi, util sa remarcam ca este vorba de un domeniu in care intersectarile intre discipline nu sunt dare si unde, din contra - din cauza caracterului sau transversal intrinsec - se impune dialogul intre expertii diferitelor ramuri ale dreptului, reinnoind, astfel, o traditie de intalniri si schimburi extrem de benefica.






C. Pedrazzi, II riavvicinamento delle legislazioni penali nazionali nell'ambito della Comunita economica europea, Indice penale, 1967, p. 335; F. Bricola, Alcune osservazioni in materia di tutela penale degli interessi delle Comunita europee, Indice penale, 1968, p. 5 $i urm, i Colectiv, Prospettive per un diritto penale europeo, Padova, 1968, cu contributiile lui G. Bettiol, Sull'unificazione del diritto penale europeo, p. 1 i urm., respectiv A. Baratta, Contro il metodo della giurisprudenza concettuale nello studio del diritto penale comunitario, p. 9 si urm. si P. Nuvolone, Relazione di sintesi, p. 511 si urm. La aceasta prima dezbatere a participat si H.H. Jescheck, Lo stato attuale del diritto penale europeo, p. 321 si urm.

Din vasta literatura asupra acestei probleme a se vedea G. Vassalli, V. Caiamello, Parere sulla proposta di decisione-quadro sul mandate di arresto europeo, Cassazione Penale, 2002, p. 462 $i urm.; G. Vasalli, Mandate d'arresto e principio di uguaglianza, II giusto processo, 2002, p. 131 si urm.; M. Del Tufo, II rifiuto della consegna motivato da esigenze di diritto sostanziale, in G. Pansini, A. Scalfati (coord.), II Mandate di arresto europeo, lovene, Napoli, 2005, p. 137 si urm. Pentru Germania, a se vedea B. Schunemann, Der Europaische Haftbefehl und der EU-Verfassungsentwuri auf schiefer Ebene - Die Schranken des Grundgesetzes, Zeitschrift fur Rechtspolitik, 2003, p. 185 s*. urm.; B. Schunemann, Die parlamentarische Gesetzgebung als Lakai von Brussel? Zum Entwurf des Europaischen Haftbefehlsgesetzes, Strafverteidiger, 2003, p. 531 si urm.; cateva mentiuni, de asemenea, in B. Schunemonn, Fortschritte und Fehltritte in der Strafrechtspflege der EU, Goltdammer's Archiv, 2004, p. 202 si urm. De asemenea, F. Tulkens, La reconnaissance mutuelle des decisions sentencielles. Enjeux et perspectives, in G. de Kerchove, A. Weyembergh (coord.), La reconnaissance mutuelle des decisions judiciaires penales dans 1'Union europeenne, Bruxelles, 2001, p. 171 si urm. Pentru o viziune de ansamblu asupra dezbaterii facem trimitere la lucrarea noastra, 5'. Manacorda, Le mandat d'arret europeen et 1'harmonisation substantielle : le rapprochement des incriminations, in G. Giudicelli-Delage, S. Manacorda (coord.), L'mtegration penale indirecte. Interactions entre droit penal et cooperation judiciaire au sein de 1'Union europeenne, Societe de Legislation Comparee, Paris, 2005, p. 127 si urm.


in ceea ce priveste Bundesverfassungsgerichl-ul (C.C. - n. trad.) german, dupa o prima decizie (BVerfG, 2 BvR 2236/04 din 24 noiembrie 2004), urmata de catre mundliche Verhandlung (dezbatare orala - n. trad.) din 13 si 14 aprilie 2005, mai recent (BVerfG, 2 BvR 2236/04 din 18 iulie 2005) aceasta a declarat Gesetz zur Umsetzung des Rahmenbeschlusses uber den Europaischen Haftbefehl und die Vbergabeverfahren den Mitgliedstaaten der Europaischen Union (Legea de implementare a Deciziei-cadru privind mandatui european de arestare si procedurile de predare intre statele membre ale Uniunii Europeme - n. trad.) ca fund neconforma cu art. 16 alin. (2) si art. 19 alin. .(4) din Grundgesetz (Constitutia germana - n. trad.). Pentru doctrina a se vedea J. Voget, Europaischer Haftbefehl und deutsches Verfassungsrecht, Juristenzeitung, 2005, p. 801 si urm. Curtea de Arbitraj din Belgia, prin decizia 124/2005 din 13 iulie 2005, din contra, a sesizat Curtea de Justitie cu o cerere pentru pronuntarea unei hotarari preliminare: a se vedea nota urmatoare. A se vedea, de asemenea, decizia nr. 1/05 a Curtii Constitutionale poloneze si, pentru primele observatii, J. Sawicki, Incostituzionale ma efFicace: il mandato di arresto europeo e la Costituzione polacca, ce poate fi gasit la urmatoarea adresa {https://www.associcKionedeiconstituzionalisti.i1/ cronache/esterOt'arresto_polonia/).

Cererea pentru pronuntarea unei hotarari preliminare prezentata de catre Arbitragehof, prin decizia din 13 iulie 2005, in cauza v. 2. w. Advocaten voor de Wereld contre Ministerraad, cauza C-303/05, JOCE, 2005/C 271/26.




Critici severe au fost ridicate m Germania impotriva proiectului de uniune sectoriala a dreptului penal continut m Corpus Juris. A se vedea, mai ales, S. Braum, Europaische Strafgesetzlichkeit, Frankfurt pe Main, 2003; W. ffassemer. Corpus Juris. Aufdem Weg zu einem europaischen Strafrecht?, Kritische Vierteljahresschrift fur Gesetzgebung und Rechtswissenschaft, 1999, p. 133siurm.

In Italia dezbaterea a fost reluata, in termeni problematici si critici, de catre A. Baratta, B Corpus Juris e la cultura giuridico-penale europea, in S. Moccia, Ambito e prospettive di uno spazio giuridico-penale europeo, Edizioni scientifiche italiane, Napoli, 2004, p. 25 si urm.;

S. Moccia, La politica criminale del Corpus Juris: dal Corpus Juris al diritto penale europeo?, in S. Moccia (coord.), op. cit., p. 43 si urm.; T. Padovani, Le sanzioni nel Corpus Juris 2000, in S. Moccia (coord.), op. cit., p. 65 si urm.


Asupra dispozitiilor Constitutiei europene, relative la dreptui penal, a se vedea pentru o reconstructie de ansamblu, T. Weigend, Der Entwurf einer Europaschen Verfassung und das Strafrecht, Zeitschrift fur die gesamte Strafrechtwissenschaft, 2004, p. 275 si urm. Pentru remarci entice, a se vedea W. Hassemer, Strafrecht in einem europaischen Verfassungsvertrag, Zeitschrift fur die gesamte Strafrechtwissenschaft, p. 304 si urm. intr-o maniera mai generala A. Bernardi, Europeizzazione del diritto penale e progetto di Costituzione europea, Rivista italiana di diritto e procedura penale, 2004, p. 5 si urm. De asemenea, S. Manacorda, I/integration en matiere penale du traite d'Amsterdam au projet de Constitution, RSC, 2003, p. 889 si urm.; S. Manacorda, Los extrechos caminos de un derecho penal de la Union Europea. Problemas y perspectivas de una competencia penal 'directa' en el Proyecto de Tratado Constitucional, Criminalia, 2004, p. 208 si urm.


in ultimul rand Introduction, in G. Giudicelli-Delage, S. Manacorda (coord.), op. cit, p. 21 si urm.

A se vedea, de asemenea, M. Delmas-Marty, Les forces imaginates du droit (II). Le pluralisme ordonne, Paris, 2006, p. 155 si urm.

Printre primii autori care au semnalat acest fapt, a se vedea F. Mucciarelli, Osservazioni in tema di immediata applicabilita delle direttive comunitarie in materia penale, Rivista italiana di diritto e procedura penale, 1982, p. 402 si urm.

Mai corect, ca $i contra-limite $i in special, legalitatea $i neretroactivitatea, retroactivitatea normelor penale mai blande, necesitatea ca incriminarea sa protejeze un bun juridic, constiinta caracterului ilicit al actului. Asupra acestor principii a se vedea G. Marinucci, E. Dolcini, Corso di diritto penale, Giuffre Ed., Milano, 2001.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact