Conceptul de participatie penala

CONCEPTUL DE PARTICIPATIE PENALA

1.NOTIUNE SI CONDITII

Desi legea penala nu defineste conceptul de participatie definitia acestuia rezulta din cuprinsul art.23.C.pen. unde se face referire la categoriile de participanti.

Participantii sunt persoanele care contribiue la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in calitate de autor coautor inst 737j95h igator sau complici.

Pentru existenta participatiei trebuie intrunite urmatoarele conditii generale:

a).Pluralitate de faptuitori

Conditia este realizata atunci cand coopereaza la realizarea infractiunii cel putin doua personae.Toti cei care coopereaza trebuie sa intruneasca conditiile pentru a putea raspunde din punct de vedere penal.

b).Savarsirea unei fapte prevazute de legea penala

Nu are importanta forma in care se comite infractiunea,adica infractiune consumata sau tentativa pedepsibila.

c).Cooperarea efectiva la realizarea aceleiasi fapte.

Fiecare dintre participanti trebuie sa contribiue la realizarea faptei in calitate de autor coautor inst 737j95h igator sau complice.

Dupa natura ei cooperarea poate fi materiala sau intelectuala,dupa importanta poate fi pricipala sau secundara iar dupa momentul cand intervine poate fi inainte de inceperea executarii actiunii sau in timpul executarii acesteia./1

d).Legatura subiectiva intre participanti.

Legatura subiectiva nu se realizeaza neaparat sub forma unui acord expres ci este sufficient ca sa fie o intelegere tacita.Nu este obligatoriu ca autorul sa stie ca exista si contributia altei personae fiind suficient doar ca participantul sa stie ca isi aduce contributia la savarsirea infractiunii.Legatura subiectiva trebuie sa se realizeze de la instigator sau complice inspre coautor si nu invers.

Atunci cand autorul are cunostinta despre contributia participantilor legatura subiectiva este bilaterala.

Cat priveste intentia participantului,din punct de vedere volitiv el doreste sau accepta producerea urmarii periculoase a actiunii autorului si in acelasi timp contribuie la aceasta.Din punct de vedere intelectiv este constient de actiunea autorului si de

urmarile ei periculoase.

Legatura subiectiva nu presupune si o identitate de mobil sau scop cu motivarea ca fiecare participant are posibilitatea sa actioneze determinat de un mobil diferit si urmarind un alt scop decat ceilalti.

Cand insa ele fac parte din continutul legal al infractiunii,trebe ca toti participantii sa actioneze din acelasi mobil si urmarind acelasi scop./2

2.NATURA JURIDICA A PARTICIPATIEI

Potrivit teoriei moniste care este majoritara se considera ca este vorba de o infractiune unica la realizarea careia contribuie mai multe persoane sau altfel spus,participatia nu este o infractiune ci o modalitate de comitere a unei infractiuni de mai multe persoane./3

Codul penal roman a adoptat aceasta teorie in art.23 care statueaza ca participantii sunt persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala.

Tipuri de participatie penala

a).Dupa atitudinea psihica a participantilor,participatia se clasifica in:

-Participatie proprie-atunci cand toti participantii actioneaza cu aceasi forma de vinovatie,respectiv cu intentie.

-Participatie improprie-atunci cand unii dintre participanti actioneaza cu intentie iar altii din culpa sau fara vinovatie.

b).Dupa contributia participantilor se clasifica in:

-Participatie materiala,care consta in contributia la realizarea laturii obiective.

-Participatie morala,care consta in contributia la realizarea laturii subiective.

c).Dupa momentul in care are loc se clasifica in:

-Participatie anterioara,cand intervine inainte de savarsirea faptei

-Participatie concomitenta,are loc in timpul executarii faptei.

3.PARTICIPATIA PENALA PROPRIE

3.1 Definitie:Participatia penala proprie exista atunci cand toti participantii contribuie cu intentie la savarsirea eceleiasi infractiuni.

FORMELE PARTICIPATIEI PENALE

3.2 Autoratul

Autorul este persoana care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.

Cand o persoana savarseste singura o fatpa prevazuta de legea penala este autorul acelei fapte,dar despre autorat ca forma de participatie penala se poate vorbi doar atunci cand pe langa autor au mai cooperat si alte persoane.

Spre deosebire de ceilalti participanti,autorului nu I se cere nici o conditie de varsta sau responsabilitate,acesta fiind motivul pentru care legea prevede ca el savarseste o fapta prevazuta de legea penala si nu neaparat o infractiune.

Sub aspectul participatiei proprii autorul actioneaza intotdeauna cu intentie.

Autorul este cel care realizeaza efectiv actiunea sau inactiunea specifica laturii obiective a unei anumite fapte.

3.3 Coautoratul

Coautoratul este acea forma de participatie penala in care doua sau mai multe persoane coopereaza cu acte de executare la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Spre deosebire de ceilalti participanti coautorul nu este definit de Codul penal deoarece fiecare coautor fiind si autor nu mai este nevoie ca legea sa-i rezerve o reglementare distincta 4

3.3.1 Conditiile coautoratului

a).Sa existe o legatura subiectiva intre coautori

Legatura subiectiva dintre coautori se va realiza atunci cand cel putin un coautor prevede ca actiunea sa se alatura actiunii altui coautor in vederea comiterii aceleiasi infractiuni.

Legatura subiectiva poate interveni atat inainte de executarea actiunii cat si in timpul executarii ei.

La infractiunile care prevad in continutul lor legal un anumit scop sau mobil,fiecare dintre coautori trebuie sa urmareasca realizarea scopului si sa actioneze din acelasi mobil.

b).Cooperare la realizarea elementului material

Cooperarea presupune ca actiunea specifica laturii obiective sa fie realizata impreuna sau in comun 5

Cuvantul impreuna ineamna ca cei care sunt coautori actioneaza in acelasi loc deodata,fie de aceasi maniera,fie in mod diferit.

Expresia in comun semnifica faptul ca unul dintre coautori a actionat intr-un loc iar celalalt in alt loc,ambii realizand actiuni aceleiasi infractiuni.

3.4 Instigarea

Instigarea este acea forma de participatie penala care consta in determinarea cu intentie a unei persoane de catre o alta persoana sa comita o fapta prevazuta de legea penala.

Instigator este persoana care,cu intentie,determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Instigatorul este intotdeauna o persoana fizica determinata,individualizata care indeplineste conditiile de varsta si responsabilitate cerute de lege pentru a putea fi subiect al unei infractiuni./6

Instigatul poate si o anume persoana fizica dar si o masa nedeterminata de indivizi.

La participatia penala proprie si instigatul trebuie sa indeplineasca conditiile de varsta si responsabilitate pentru a fi subiect activ al unei infractiuni conditie care nu se cere la participatia improprie.

3.4.1 Conditiile instigarii

a).Activitatea de instigare sa se desfasoare cu intentie.

Conditia priveste aspectul subiectiv al instigarii si inseamna ca instigatorul concepe infractiunea si trasnmite ideea de a o comite instigatului.

Concepand-o,are din acel moment reprezentarea activitatii autorului si urmarilor pe care le doreste sau le accepta,ori aceasta are semnificatia intentiei in ambele ei modalitati,directa si indirecta.

In acest fel se realizeaza legatura subiectiva intre instigator si autor care poate fi bilaterala,in sensul ca instigatul este constient de activitatea instigatorului sau poate fi unilaterala in cazul unei instigari insidoase.

Profesorul Vintila Dongoroz sublineaza ca la instigare nu intereseaza scopul sau mobilul din care actioneaza instigatorul, existand instigare si atunci cand acesta nu a urmarit neaparat realizarea faptei,ci denuntarea si prinderea autorului,caz in care el este un agent provocator./7

b).Sa existe o activitate de instigare

Activitatea de determinare consta in indemnarea instigatului sa comita infractiunea,in insuflarea unei asemenea idei.

Trebuie sa fie anterioara hotararii autorului de a comite fapta pentru ca daca acesta luase hotararea mai inainte,indemnul poate fi considerat cel mult o complicitate intelectuala contribuind doar la intarirea rezolutiei infractionale.

Mijloacele folosite pentru determinarea instigatului sunt de mai multe feluri:indemnuri,rugaminti,argumente logice sau pot fi de natura materiala,insuflarea unor sentimente.

Realizarea acestei conditii presupune ca a avut loc determinarea adica cel instigat si-a insusit hotararea de a savarsi fata prevazuta de legea penala.

Daca cel instigat nu isi insuseste idea de a savarsi fapta suntem in prezenta instigarii neurmate de instigare care are repercursiuni in cardul raspunderii doar in ceea ce il priveste pe instigator.

c).Activitatea de instigare sa se refere la o fapta prevazuta de legea penala

Legiuitorul foloseste expresia 'fapta prevazuta de legea penala"pentru ca are in vedere si participatia improprie.In cazul participatiei proprii activitatea de instigare se refera intotdeauna la o infractiune.

Conditia presupune ca instigarea se adreseaza unei persoane care indeplineste toate conditiile pentru a putea comite infractiunea respective.

Infractiunea la care se instiga poate fi in forma consumata sau in forma tentativei.

d).Instigatul sa inceapa savarsirea faptei la care a fost instigat.

Persoana instigate sa inceapa sa comita fapta la care a fost instigata si nu alta.

Conditia este indeplinita si atunci cand cel instigat a inceput instigarea dar ulterior s-a desistat sau a impiedicat producerea rezultatului 8,precum si atunci cand s-a comis o tentativa pedepsibila.

3.4.2 Formele instigarii

a).Dupa numarul persoanelor care instiga exista instigare cu un singur instigator sau cu mai multi instigatori.Pentru a doua ipoteza poate fi un concurs de instigari daca intre instigatori nu a existat nici o intelegere si poate fi o coinstigare atunci cand instigatorii de comun acord desfasoara aceasta activitate.

b).Dupa numarul persoanelor instigate poate fi instigare individuala atunci cand destinatar este o singura persoana sau chiar mai multe dar determinate si care sunt instigate separat si instigare colectiva cand se actioneaza asupra unui grup de persoane nedeterminate.

c).Dupa modul de a proceda al instigatorului exista instigare explicita cand instigatorul actioneaza fatis si instigare ascunsa cand instigatorul nu isi da la iveala intentiile si nici instigatul nu sesizeaza ca este vizat de asemenea fapte.

d).Dupa efectul produs exista instigare urmata de executare in cazul in care instigatul savarseste infractiunea si instigare neurmata de executare cand cel instigat nu isi insuseste ideea infractionala si nu comite fapta.In cazul instigarii urmate de executare este posibil ca instigatul sa se desiste sau sa impiedice producerea rezultatului situatii ce au implicatii asupra raspunderii lui si asupra regimului sanctionator.

e).Instigare directa atunci cand instigatorul se adreseaza in mod nemijlocit instigatului si instigare indirecta cand se face prin intermediul altei persoane.

Nu exista instigare din culpa.

.5 Complicitatea

Complicitatea este forma participatiei penale care consta in inlesnirea sau ajutarea cu intentie a unei persoane de catre o alta persoana sa comita o fapta prevazuta de legea penala si care se poate face in orice mod inclusive prin promisiunea de tainuire a bunurilor provenite din fapta prevazuta de legea penala sau prin promisiunea de favorizare a faptuitorului chiar daca aceste promisiuni nu sunt indeplinite dupa savarsirea faptei.

Complicele este persoana care,cu intentie,inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala.Este de asemenea complice persoana care promite inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita.

Complicele trebuie sa fie o persoana determinata,individualizata care indeplineste conditiile de varsta si responsabilitate cerute de lege pentru a fi subiect activ al infractiunii.

3.5.1 Conditiile complicitatii

a).Complicele trebuie sa actioneze cu intentie.

Aceasta conditie priveste latura subiectiva a complicitatii si inseamna ca cel care este complice prevede actiunea ce urmeaza sa o intreprinda autorul,urmarile ei socialmente periculoase si este constient ca la randul lui isi adduce contributia la fapta autorului sau coautorilor.

b).Sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala de catre o alta persoana.

Cel care savarseste o fapta prevazuta de legea penala este autorul sau dupa caz coautorii.

Pentru a exista complicitate fapta autorului trebuie sa se prezinte sub forma infractiunii intentionate sau cel putin sub forma unei tentative pedebsibile 9

c).Contributia efectiva a complicelui la savarsirea faptei prevazute de legea penala.

Conditia enuntata priveste latura obiectiva a complicitatii.

Contributia complicelui consta in acte de inlesnire,de ajutor sau in promisiunea de tainuire a bunurilor provenite din infractiune ori de favorizare a infractorului,toate acestea fiind modalitati normative.

Inlesnirea inseamna o serie de acte indeplinite anterior inceperii executarii,realizate in faza actelor preparatorii.Tot in aceasta categorie intra si activitati de natura morala.

Ajutorul se refera la actele complicelui indeplinite in timpul executarii faptei de catre autor.Poate consta fie intr-o actiune fie intr-o inactiune.

Promisiunea de tainuire a bunului sau de favorizarea infractorului sunt acte de complicitate pentru ca intaresc hotararea infractionala a autorului.Au loc inainte de comiterea faptelor prevazute de legea penala.Nu are importanta daca promisiunea este tinuta sau nu.

3.5.2 Felurile complicitatii

a).Complicitate anterioara- poate fi de natura materiala sau morala si priveste acte prin care se pregateste savarsirea faptei.

Complicitate concomitenta-are loc in timpul executarii actiunii specifice laturii obiective a faptei autorului.

b).Complicitate nemijlocita-exista atunci cand inlesnirea sau ajutorul au fost date de complice direct autorului.

Complicitate mijlocita-exista atunci cand sprijinul este dat de complice autorului prin intermediul altei persoane.

c).Complicitate prin actiune-exista atunci cand complicele inlesneste sau ajuta pe autor prin acte comisive.

Complicitate prin inactiune-exista atunci cand complicele nu indeplineste o anumita obligatie legala sau de serviciu si in acest fel inlesneste sau ajuta autorul la savarsirea faptei.

d).Complicitate materiala-exista atunci cand complicele pune la dispozitie autorului o serie de mijloace de care sa se serveasca la comiterea faptei.

Complicitate morala-exista atunci cand complicele contribuie la intarirea sau intretinerea ideii infractonale a autorului.

4.PARTICIPATIA IMPROPRIE

4.1 NOTIUNE -Participatia improprie exista atunci cand persoanele care savarsesc prin vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala nu actioneaza cu aceasi forma de vinovatioe,unii participanti actionand cu intentie,iar altii din culpa sau fara vinovatie./10

4.2 Modalitatiile participatiei improprii

a).Modalitatea intentie si culpa-consta in determinarea,inlesnirea sau ajutarea in orice mod,cu intentie la savarsirea din culpa de catre o alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala.

b).Modalitate intentie si lipsa de vinovatie-consta in determinarea inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu intentie,la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala,de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie.

c).Modaliatea culpa si intentie-consta in determinarea inlesnirea sau ajutarea din culpa la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana care comite acea fapta cu intentie.

d).Modalitatea lipsa de vinovatie si intentie-consta in determinarea inlesnirea sau ajutarea fara vinovatie la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana cu intentie.

Participarea fara vinovatie nu are relevanta penala si nu poate fi considerata o forma de participatie. /11

5.PARTICIPATIA IN CAZUL INFRACTIUNILOR COMPLEXE

5.1 Coautoratul

Infractiuniile Complexe savarsite sub aspectul laturii subiective cu intentie pot fi savarsite in coautorat.

Cooperarea materiala a coautorilor poate fi concomitenta sau succesiva,ea putand fi posibila la fiecare din infractiunile componente sau doar la executarea numai a uneia din infractiunile componente.

Este de esenta coautoratului in cazul infractiunii complexe,savarsirea de acte de catre coautori care sa corespunda laturii obiective in mod indubitabil

Nu este posibil coautoratul la infractiuniile complexe comise din culpa,desi este posibila cooperarea materiala intre faptuitor,totusi intre acestia nu exista o legatura subiectiva,culpa insasi excluzand prin caracteristicile ei ideea de cooperare.

In practica ideea coautoratului la infractiunile complexe praeterintentionate a fost admisa.

5.2 Instigarea

Aceasta forma de participatie se poate intalni si in cazul infractiunilor complexe.

Din punct de vedere subiectiv instigarea nu se poate savarsi decat cu intentie,infactiunile complexe neputand face exceptie de la reglementarile generale ale codului penal.

Probleme mai deosebite ridica instigarea in situatia infractiunilor complexe praeterintentionate deoarece doctrina si practica s-au situate pe pozitii diferite.

Plecand de la faptul ca instigarea nu se poate produce decat cu intentie precum si de la constatarea ca in C.Pen infractiunile praereintentionate nu sunt reglementate in partea generala,virgule sa apreciat corect ca dispozitiile art.28 alin.2 C.pen se refera doar la infractiunile comise cu intentie.

Necontestand existenta unei culpe in sarcina instigatorului in legatura cu rezultatul mai grav produs,se sustine ca raspunderea acestuia nu poate fi retinuta pentru ca instigarea nu se poate savarsi din culpa.In aceasta situatie ar trebui sa opereze o disociere intre infractiunea absorbanta si infractiunea absorbita,autorul raspunzand pentru intreaga infractiune iar instigatorul urmand sa raspunda pentru instigare la infractiunea de baza,deoarece la aceasta a inteles sa participle.

5.3 Complicitatea

De esenta complicitatii este intelegerea intre autor si complice cu privire la savarsirea unei anumite fapte.

La complicitate ca si in cazul instigarii la infractiunea complexa intentionata opereaza o disociere a raspunderii complicelui fata de raspunderea autorilor,disociere ce se bazeaza pe insasi pozitia subiectiva a complicelui.

In ceea ce priveste complicitatea morala nu este necesar,din punct de vedere subiectiv sa intervina o intelegere prealabila intre autor si complice, fiind sufficient ca acesta din urma sa stie despre comiterea faptei si ca si activitatea lui il ajuta.

Complicitatea este posibila si la infractiunile complexe cu subiect special intrucat complicele savarsind numai acte de inlesnire sau ajutor calitatea ceruta de lege nu poate fi extinsa si asupra lui.

A fost exprimat si punctul de vedere dupa care exista o categorie de acte care fara sa apartina in mod aparent laturii obiective contribuie determinant la realizarea infractiunii motiv pentru care nu pot fi considerate acte de complicitate,astfel de acte au fost apreciate ca indispensabile savarsirii infractiunii.

6.PARTICIPATIA IN CAZUL INFRACTIUNILOR CONTINUATE

Infractiuniile continuate-care constau intr-o pluralitate de acte,prezentand,fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni savarsite la diferite intervale de timp dar in executarea aceleiasi rezolutii,participarea este posibila fie la una sau la unele dintre actele componente,fie la toate actele ce compun infractiunea respectiva.

In primul caz,acela care a cooperat ca instigator sau complice doar la o parte din actele componente ale infractiunii continuate va fi considerat participant numai la acea activitate la acarei infaptuire a avut o contributie efectiva.Aceasta concluzie se intemeiaza pe premisa ca datorita autonomiei infractionale a oricareia din actele sale componente,infractiunea continuata se poate discocia in tot atatea infractiuni distincte,susceptibile fiecare in parte de participatie.

7.PARTICIPATIA IN CAZUL INFRACTIUNILOR DE OBICEI

Infractiunile de obicei-compuse din acte care privite independent nu sunt pedepsite de lege dar devin pedepsibile de indata ce se reitereaza si vadesc o deprindere sau o indeletnicire in savarsirea lor,potrivit unei pareri se poate vorbi de complicitate numai daca persoana a carei calitate de complice este in discutine a cooperat la un numar suficient de acte repetate spre a invedera si din partea sa o asemenea deprindere sau indeletnicire,daca ea a cooperat la un singur act sau la un numar insuficient de acte pentru a exprima obisnuinta,nu exista participatie./12