StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Continutul si conditiile preexistente ale infractiunii : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul si conditiile preexistente ale infractiunii



CONTINUTUL SI CONDITIILE PREEXISTENTE ALE INFRACTIUNII

I. Continutul infractiunii

Aspecte generale. Trasaturile esentiale ale infractiunii ofera criteriile generale de diferentiere a acesteia de alte forme de ilicit juridic, dar nu pot servi la deosebirea faptelor penale intre ele. De aceea, in doctrina penala infractiunea este cercetata si sub raportul continutului, al elementelor sale care o particularizeaza in raport cu alte fapte penale.



Definitie. Continutul infractiunii reprezinta totalitatea conditiilor prevazute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune. Aceste conditii sunt cerute prin norma incr 212d34c iminatoare.

Importanta. Pe baza continutului infractiunii au loc calificarea acesteia si incadrarea ei in textul de lege care o prevede si o sanctioneaza.

Continutul infractiunii imbraca doua aspecte: un continut legal - cel descris prin norma de incriminare si cuprinde conditiile obiective si subiective in care o fapta devine infractiune; un continut concret - cel al unei fapte determinate.

Clasificarea continuturilor

continut juridic - cuprinde conditiile cerute de lege cu privire la actul de conduita interzis;

- continut constituitiv - dat intotdeauna in norma de incriminare, nu poate lipsi din continutul juridic al infractiunii;

- continuturi simple - cuprind conditiile necesare pentru existenta infractiunii intr-o singura varianta;

- continuturi complexe - cuprind conditii pentru doua sau mai multe variante ale aceiasi infractiuni;

- continuturi de baza (tipice) - cuprind conditii necesare pentru existenta infractiunii in configuratia lor tipica;

- continuturi agravante - corespund variantelor agravate ale aceleiasi infractiunii;

- continuturi atenuante - corespund variantelor atenuate ale aceleiasi infractiuni;

- continuturi atipice;

- continut generic - cuprinde un ansamblu de conditii obiective si subiective comune tuturor infractiunilor.

Structura continutului. Prin structura continutului infractiunii intelegem modul cum se grupeaza in continutul infractiunii diferitele elemente care il alcatuiesc. Structura continutului ne da posibilitatea sa determinam care conditii sunt obligatorii si care sunt facultative.

Clasificarea conditiilor

- dupa factorii la care se refera, avem conditii privitoare la: actul de conduita; obiectul infractiunii; subiectii infractiunii; locul si timpul savarsirii infractiunii;

- dupa rolul si importanta lor, conditiile sunt: esentiale (pot duce la inexistenta infractiunii); accidentale (nu pot duce la inexistenta infractiunii);

- dupa existenta lor in raport cu momentul savarsirii faptei: preexistente (se refera la obiectul infractiunii, la subiecti); concomitente (se refera la loc, la timp); subsecvente (privitoare la producerea unui rezultat).

II. Conditiile preexistente ale infractiunii

A. Obiectul

Definitie. Obiectul infractiunii il reprezinta valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt periclitate ori vatamate prin fapta infractionala.

Categorii:

- obiectul juridic general - format din totalitatea relatiilor sociale ocrotite prin normele dreptului penal;

- obiectul juridic generic (de grup) - format din fascicolul sau manunchiul de valori sociale de aceeasi natura ocrotite prin normele penale; acesta sta la baza sistematizarii infractiunilor din partea speciala a Codului penal pe titluri si capitole;

- obiectul juridic specific - este valoarea sociala concreta careia i se aduce atingere prin infractiune; acesta serveste la determinarea individualitatii unei infractiuni din cadrul unui grup;

- obiectul material - reprezinta bunul sau lucrul care are o existenta materiala impotriva caruia se indreapta activitatea infractionala; nu toate infractiunile au obiect material. Cele care au se numesc infractiuni de rezultat (furt, omor), iar cele care nu au se numesc infractiuni de pericol (calomnie, insulta);

- obiectul complex - este specific infractiunilor complexe (infractiunea de talharie - art. 211 C. pen.); acesta este format dintr-un obiect principal si dintr-unul secundar.

Importanta cunoasterii obiectului infractiunii:

- obiectul infractiunii este un factor preexistent necesar oricarei infractiuni;

- inexistenta acestuia conduce la inexistenta infractiunii;

- la unele infractiunii, obiectul trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa conste intr-un bun mobil (bani); sa fie de o anumita natura (document); sa se afle intr-un anumit loc (de exemplu:, in posesia faptuitorului - art. 213 C. pen., abuzul de incredere) .

B. Subiectii

Definitie. Subiectii infractiunii desemneaza persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni fie prin savarsirea faptei, fie prin suportarea consecintelor acesteia

Subiectii infractiunii nu se confunda cu subiectii de drept penal, intrucat subiectii de drept penal au o sfera mult mai larga, incluzand subiectii infractiunii. Toti subiectii infractiunii sunt subiecti de drept penal, dar nu toti subiectii de drept penal sunt si subiecti ai infractiunii.



Feluri: subiect activ; subiect pasiv.

Subiectul activ este persoana fizica ce a savarsit fapta sau a participat la savarsirea infractiunii. Acesta poate fi deci: autor; instigator; complice.

Persoana care a savarsit o infractiune se numeste infractor, notiune care este mai restransa decat cea de faptuitor

Conditii generale ale subiectului activ:

- sa fie o persoana fizica;

- varsta - art. 99 C. pen.: „Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are varsta intre 14 si 16 raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant. Minorul care a implinit varsta de 16 raspunde penal”.

- responsabilitatea - este aptitudinea persoanei de a-si da seama de faptele sale, de semnificatia sociala a acestora, precum si de a-si putea determina si dirija in mod constient vointa. Responsabilitatea cuprinde, asadar, factorii intelectiv si volitiv. Ea se prezuma ca este starea normala a oricarei persoane care a implinit varsta de 16 ani.

Opusul ei este iresponsabilitatea (art. 48 C. pen.);

- libertatea de vointa si actiune - presupune deciderea in mod liber a savarsirii faptei si a libertatii de hotarare si de actiune potrivit propriei sale vointe. Daca faptuitorul a actionat sub imperiul constrangerii fizice sau psihice, fapta nu mai constituie infractiune, incident fiind art. 46 C. pen..

Conditii speciale ale subiectului activ

Unele infractiuni impun o anumita calitate a persoanei care savarseste fapta, si anume: cetatean roman (infractiunea de tradare); militar (pentru infractiunile contra capacitatii de aparare a patriei); lipsa acestei calitati poate conduce la inexistenta infractiunii sau la schimbarea incadrarii juridice a acesteia.

Categorii de subiecti activi:

- dupa varsta: minori (pana in 18 ani); majori (dupa 18 ani); tinerii infractori (de la 18 la 21 de ani);

- dupa numar: unici - infractiuni care pot avea un singur autor; plurali - infractiuni care pot avea 2 sau mai multi autori;

- dupa calitate: simpli (necircumstantiati); calificati (circumstantiati) - militar.

Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica titulara a valorii sociale ocrotite si care este vatamata prin savarsirea infractiunii.

Conditii generale:

- trebuie sa fie titulara valorii sociale ocrotite penal;

- este si persoana pagubita prin infractiune, dar persoana pagubita poate sa fie si alta decat subiectul pasiv al infractiunii (de exemplu:, in cazul infractiunii de omor, persoana pagubita este ruda subiectului pasiv al infractiunii care a suferit un prejudiciu prin fapta – a suportat cheltuielile de inmormantare);

Conditii speciale. Ca si la subiectul activ, unele infractiuni cer o anumita calitate a subiectului pasiv, si anume - nou-nascut (la infractiunea de pruncucidere art. 177 C. pen.);

Categorii de subiecti pasivi:

subiect pasiv general (statul, ca titular al tuturor valorilor sociale);

subiect pasiv special- persoana fizica sau juridica, titulara a valorii sociale lezate;

subiect pasiv principal

subiect pasiv secundar

subiect pasiv simplu (necalificat);

subiect pasiv calificat

Locul savarsirii infractiunii reprezinta spatiul, perimetrul in care se realizeaza activitatea infractionala. Locul savarsirii infractiunii nu influenteaza existenta infractiunii insa prezinta importanta in ce priveste urmatoarele aspecte: contribuie la stabilirea competentei teritoriale; poate influenta gradul de pericol social al faptei. Unele infractiuni sunt conditionate de savarsirea lor intr-un anumit loc (art. 206 C. pen.), lipsa acestei conditii ducand la inexistenta infractiunii. Locul poate conditiona si existenta unei agravante (art. 209 lit. e C. pen.).

Determinarea locului savarsirii infractiuni se face potrivit art. 143 C. pen.

Timpul savarsirii infractiunii reprezinta momentul sau perioada de timp in care s-a savarsit activitatea infractionala. Stabilirea lui prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:

- ajuta la determinarea legii penale aplicabile;

- ajuta la stabilirea capacitatii psihofizice a infractorului in momentul comiterii infractiunii;

- marcheaza inceputul curgerii prescriptiei penale;

- prezinta importanta in aplicarea actelor de clementa (amnistie, gratiere) si pentru stabilirea starii de recidiva;

- contribuie la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei;

- unele infractiuni sunt conditionate de savarsirea lor intr-un anumit timp (noapte, razboi), iar alte infractiuni au agravantele conditionate de un anumita perioada.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact