Transmiterea contractuala a drepturilor patrimoniale de autor

TRANSMITEREA CONTRACTUALA A DREPTURILOR PATRIMONIALE DE AUTOR

Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor. In li- teratura de specialitate s-au formulat mai multe definitii ale a- cestui contract, astfel s-a considerat ca "cesiunea este conventia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor transmite totalitatea sau o parte a drepturilor sale catre alta persoana, in schimbul unui pret" , sau, in alta formulare, "con- tractul de cesiune este un contract numit prin care una din parti, denumita cedent, care poate fi autorul sau titularul dreptului de autor, cedeaza celeilalte parti, numita cesionar, pentru un timp limitat, unul sau mai multe drepturi patrimoniale asupra unor opere prezente in schimbul unui avantaj economic" . Consideram criticabila cea din urma definitie sub aspectul limitarii in timp al cesiunii drepturilor patrimoniale de autor, avand in vedere ca din interpretarea textului art. alin. care specifica in terminis "cesiunea drepturilor patrimoniale de autor poate fi limitata [.] pentru o anumita durata" rezulta regula transmiterii pe perioada nelimitata a acestui drept, exceptia fiind perioada limitata. Sub a- cest aspect e relevanta definirea contractului de cesiune ca fiind acel contract prin care "cedentul (autorul sau titularul dreptului de autor) transmite exercitarea drepturilor patrimoniale (sau nu- mai anumitor drepturi) catre cesionar, cu sau fara limitare de teritoriu sau timp, in schimbul unei remuneratii"

Regulile generale ale contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor sunt cuprinse in Capitolul VII sectiunea I (art. ) din Legea , iar regulile speciale aplicabile di- feritelor forme ale contractului de cesiune, respectiv contractul de editare, contractul de reprezentare teatrala, contractul de inchiri- ere, sunt cuprinse in sectiune a II-a (art. ), a III-a (art. ) si a IV-a (art. ) a aceluiasi capitol.

In demersul determinarii normelor aplicabile contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, s-au incercat u- nele trimiteri la diferite specii de contracte din dreptul comun. S-a considerat, in mod eronat credem noi, contractul de cesiune ca fiind o forma a contractului de locatiune, fapt ce, pe cale de con- secinta, face ca regulile generale ale acestui contract, cuprinse in art. din Codul civil, sa completeze regulile speciale cu- prinse in Legea atunci cand acestea sunt neindestulatoa- re . Consideram, alaturi de alti autori ca regulile comune ale cesi- unii se aplica, in mod corespunzator, in completarea regulilor speciale, pentru celelalte tipuri de contracte reglementate de lege, precum si in cazul incheierii unor contracte nenumite prin care se valorifica drepturile patrimoniale de autor . In sprijinul acestei optiuni am aduce trei argumente: i) legiuitorul a folosit termenul "cesiune", al carui inteles este acela de transmitere pur si simpla a unui drept; ii) cesiunea drepturilor de autor are ca obiect drepturi si nu lucruri sau lucrari asa cum este cazul contractului de loca- tiune ( Cod civil; iii) prevederea expresa in cazul contractului de inchiriere a incidentei regulilor aplicabile contractului de loca- tiune de drept comun este de natura a ne face sa deducem con- form principiului "exceptia este de stricta interpretare", ca apli- carea acestor reguli are caracter de exceptie valabil numai acestui contract. De altfel, daca normele contractului de locatiune ar fi format generalul in cazul cesiunii drepturilor patrimoniale de au- tor prevederile alin. al art. din legea nu ar mai fi avut ros 959c27j t.

Cesiunea drepturilor patrimoniale are si caractere speci- fice ce o delimiteaza de cesiune de drept comun. In cazul cesiunii exclusive diferenta fata de cesiune de drept comun consta in obli- gatia de exploatare a cesionarului instituita de art. alin. care prevede ca autorul poate solicita desfiintarea contractului de ce- siune a dreptului patrimonial in cazul in care cesionarul nu il uti- lizeaza intr-o masura insuficienta si daca, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sunt afectate considerabil. In cazul cesiu- nii neexclusive, diferenta consta in posibilitatea pe care o are ti- tularul dreptului de a multiplica aceasta forma de cesiune

Cesiunea drepturilor patrimoniale se poate prezenta sub urmatoarele forme: cesiune nelimitata, in cazul careia se transmit contractual toate drepturile contractuale fara a exista nici o li- mitare a cesionarului in spatiu si timp. Se sustine in literatura de specialitate ca dispozitiile imperative ale art. alin. care pre- vad ca in continutul contractului de cesiune trebuie sa se prevada durata si intinderea acesteia, sunt de natura a duce la concluzia ca cesiunea este numai pe durata determinata. Se aduce in sprijinul acestei concluzii ca "este de principiu ca in raporturile civile con- tractuale, nimeni nu se poate obliga vesnic" . Consideram defici- tara aceasta trimitere la un principiu de drept ce nu are legatura cu ipoteza noastra de lucru. Spunem aceasta avand in vedere ca in dreptul civil roman nu este cunoscuta cesiunea de obligatii, deci ideea transmiterii de obligatii excede cesiunii drepturilor pa- trimoniale de autor, cu atat mai putin transmiterea unei obligatii vesnice; cesiunea limitata cesiunea limitata, ce isi are temeiul in art. alin. conform caruia cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitata la anumite drepturi, pentru un a- numit teritoriu si pentru o anumita perioada cesiunea exclusiva, reglementata de art. alin. , care da prerogative exclusive ce- sionarului de a utiliza opera in modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul convenit. Titularul dreptului de autor ii este prohibit de asemenea sa transmita dreptul respectiv altei persoane. Carac- terul exclusiv al cesiunii trebuie sa fie expres prevazut in contract

cesiunea neexclusiva (art. alin. ), in cazul careia titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane. Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau decat cu acordul expres al cedentului (art. alin. ). Potrivit art. alin. consimtamantul cedentului nu e necesar in cazul in care cesionarul persoana juridica, se trans- forma in una din modalitatile prevazute de lege.

Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor are urmatoarele caractere:

- este un contract numit al carui regim juridic e sta- bilit in mod prin reglementari legale speciale. Asa fiind, in ma- sura in care partile nu au derogat prin conventie de la reglemen- tarile legale, acestea le vor fi aplicabile in mod automat si com- plet;

- este un contract consensual. Din cuprinsul art. reiese cu evidenta ca forma scrisa a contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor este ad probationem si nu ad validitatem. Exceptia de la aceasta regula o constituie contractele ce au ca obiect operele utilizate in presa, a carei existenta poate fi probata prin orice mijloc admis de lege. In scopul protejarii au- torului, legea , in art. , a prevazut ca in cazul contrac- tului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor trebuie sa prevada in mod expres drepturile transmise, modalitatile de uti- lizare, durata si intinderea cesiunii si remuneratia titularului dreptului de autor. Absenta oricareia dintre aceste prevederi da dreptul partii interesate sa ceara anularea contractului;

- este un contract oneros, deoarece ambele parti au cauza determinata intentia de a-si procura un folos patrimonial in schimbul obligatiilor asumate . In contractul de valorificare a drepturilor patrimoniale de autor, autorul se obliga in conside- rarea folosului patrimonial, o remuneratie pe care urmeaza sa o primeasca de la cesionar. Remuneratia este pentru autor scopul direct si imediat, acesta avand si un scop mediat, si anume afir- marea dobandirea recunoasterii sale ca autor. Pentru cesionar, scopul direct si imediat il reprezinta remiterea operei ce consti- tuie mijlocul prin care ajunge la realizarea scopului sau mediat care este acela de a obtine profit

- este un contract comutativ, caracter ce rezulta din dispozitiile art. alin. , potrivit caruia contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie sa prevada drepturile patrimo- niale transmise si sa se mentioneze, pentru fiecare dintre acestea, printre altele, modalitatile de utilizare, durata si intinderea cesi- unii si remuneratia titularului dreptului de autor. De asemenea, obiectul obligatie de a remunera titularul dreptului de autor este una determinata sau determinabila, conform art. ea este sta- bilita contractual putand fi o suma fixa sau o suma calculata pro- centual din incasarile provenite din utilizarea operei sau in orice alt mod;

- este un contract sinalagmatic, ce se caracterizeaza prin reciprocitatea si interdependenta obligatiilor ce le revin par- tilor, fapt ce il integreaza in dispozitiile art. din Codul civil, potrivit caruia contractul este bilateral sau sinalagmatic cand par- tile se obliga reciproc una catre alta. Fiind un contract sinalagma- tic, fiecare dintre parti poate opune exceptia de neexecutare, sau in poate cere rezolutiunea contractului. In cazul in care interesele sale sunt afectate considerabil ca urmare a nerespectarii de catre cesionar a obligatiei de a utiliza in mod adecvat dreptul patri- monial, cedentul poate solicita desfiintarea contractului de cesi- une daca sunt indeplinite cumulativ;

- in doctrina se apreciaza ca cesiunea drepturilor patri- moniale are caracter intuitu personae, autorul incredintand cesionarului un patrimoniu material si spiritual, care este opera sa, nu doar pentru a-l administra si exploata, ci si pentru a-i proteja arta. De aceea, transmisiunea drepturilor de autor catre cesionari, ar trebui sa fie posibila, ca regula, numai cu consim- tamantul autorului. Aceasta teorie nu a fost imbratisata de legiu- itorul roman, fapt ce reiese din interpretarea art. alin. care prevede ca fiind necesar acordul cedentului numai in cazul ce- sionarului neexclusiv care doreste cesionarea dreptului sau catre un tert. Interpretarea per a contrario ne duce la concluzia ca in cazul cesiunii exclusive cesionarul poate ceda dreptul sau unei alte persoane fara consimtamantul autorului

Ca parte a contractului de cesiune a drepturilor patrimo- niale de autor, calitatea de cedent nu o poate avea decat autorul, autorii operelor comune si titularii drepturilor patrimoniale de autor. Autorul este persoana fizica care a creat opera, prezumata a fi persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica . Autorii operei comune pot cesiona drepturile patrimoniale numai de comun acord, iar in cazul in care contributia fiecarui autor este distincta si aceasta poate fi utilizata separat fara a prejudicia pe ceilalti coautori in exercitiul dreptului lor, precum si fara a aduce atingere utilizarii operei comune. In cazul operei colective titularul dreptului de autor a- partine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsa- bilitatea si sub numele careia a fost creata. Avand in vedere ca drepturile patrimoniale pot forma obiectul unei transmisiuni, pot dobandi calitatea de autor si implicit posibilitatea de a fi cedent, persoanele fizice sau juridice care au devenit titularii drepturilor patrimoniale de autor prin unul din modurile de transmitere pre- vazute de lege. Este cazul mostenitorilor legali sau testamentari ai autorului, cesionarilor drepturilor patrimoniale de autor in cazul cesiunii exclusive sau in cazul cesiuni neexclusive daca este facuta in conditiile art. alin. in temeiul caruia, cesionarul neexclusiv poate ceda dreptul sau unei alte persoane numai cu consimta- mantul expres al cedentului, unitatea angajatoare pentru operele realizate in cadrul unui contract individual de munca si pentru care exista clauza de cesiune a drepturilor patrimoniale (art. ) si unitatea angajatoare pentru programele de calculatoare reali- zate de angajatii unitatii, daca nu exista conventie contrara.

Desi aparent se bucura de egalitate juridica in raport cu pozitia lor de cedent in contractul de cesiune, regimul acestui contract reglementat de legea diferentiaza net situatia autorului de cea a titularului de dreptului patrimonial de autor. Dintre diferente amintim ca numai renuntarea din partea auto- rilor la diferite prerogative oferite de lege se sanctioneaza cu nu- litate absoluta (art. alin. , art. alin. ), dreptul de a cere desfiintarea contractului pentru neutilizare apare numai in per- soana autorului (art. alin. ), in cazul nestabilirii contractuale remuneratiei numai autorului ii este recunoscut dreptul de a a- pela la organele competente pentru stabilirea acesteia (art. alin. ), cum de altfel numai autorului ii este recunoscut dreptul de a solicita revizuirea remuneratiei cand aceasta este evident disproportionata in raport cu castigurile cesionarului dreptului patrimonial (art. alin.

In ceea ce priveste capacitatea partilor, contractului de ce- siune a drepturilor patrimoniale de autor ii sunt aplicabile re- glementarile comune in materie. Pentru validitatea oricarui act juridic, implicit si a contractului de cesiune, partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Persoana lipsita de capacitate de exercitiu nu poate incheia acte valabile decat prin reprezentatul legal, iar in cazul minorilor cu capacitate restransa acestia pot incheia personal un contract de cesiune a drepturilor patrimo- niale de autor, dar numai cu incuviintarea prealabila a unui pa- rinte sau a tutorelui. Persoanele juridice pot fi titulare de drepturi patrimoniale de autor, pe care le pot dobandi in toate modurile prevazute de legea, cu specificatia ca in cazul achizitionarii aces- tora trebuie ca operatiunea sa se desfasoare in limitele speciali- tatii capacitatii de folosinta.

Obiectul contractului de cesiune a drepturilor patrimoni- ale consta in conduita partilor stabilita de parti, adica actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt ti- nute , respectiv punerea la dispozitia cesionarului a operei in ve- derea utilizarii in modul convenit ce este in seama cedentului respectiv remuneratia cuvenita cedentului si obligatia de a utiliza in mod corespunzator a dreptului patrimonial cedat ce sunt in seama cesionarului. Pentru a fi valabil obiectul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor trebuie sa indepli- neasca cumulativ urmatoarele conditii:

a) obiectul sa existe. Aceasta conditie ce se refera la opera pentru care se transmite dreptul de utilizare. Constituie obiect valabil al cesiunii si operele viitoare (art. C. civ. si art. din Legea ). In temeiul art. alin. nu pot fi cesionate drepturile patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate in contract. Per a contrario, pot fi cesionate drepturile patrimoniale privind numai unele opere viitoare

b) obiectul trebuie sa se afle in circuitul civil. In materia cesiunii drepturilor patrimoniale de autor, nu sunt in circuitul civil si nu pot face obiectul transmiterii contractuale, decat operele pentru care autorul si-a manifestat vointa de a le da publicitatii. Caracteristic acestei materii este, de asemenea, posi- bilitatea autorului de a retracta opera conform dispozitiilor art. lit. e, ceea ce echivaleaza cu scoaterea sa din circuitul civil;

c) obiectul trebuie sa fie determinat sau determi- nabil. Conditie prevazuta de art. pct. si de art. din Codul civil. Aceasta conditie trebuie sa fie indeplinita in toate cazurile, sub sanctiune nulitatii absolute a actului indiferent in ce ar consta obiectul conduitei partilor. In privinta obiectului obli- gatiei cesionarului de a remunera cedentul dreptului sau drep- turilor patrimoniale, potrivit art. alin. contractul trebuie sa prevada in mod expres intinderea acestei remuneratii. Conform art. alin. cand remuneratia nu a fost stabilita prin conventia partilor, autorul are posibilitatea de a solicita organelor jurisdic- tionale competente potrivit legii stabilirea remuneratiei. Sub as- pectul obligatiei cedentului, respectiv opera care urmeaza a fi pu- sa la dispozitia cesionarului in vederea utilizarii conforme con- ventiei, aceasta trebuie sa fie individual determinata prin mijloa- cele cele mai potrivite cu natura ei: indicarea genului sau speciei in care se incadreaza, indicarea titlului, a dimensiunilor etc.

d) obiectul trebuie sa fie posibil. In materia cesiunii drepturilor de autor este valabila regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibil (ad imposibilium, nulla obligatio). Obiectul cesiunii este caracterizat ca imposibil doar in cazul in care imposibilitatea este absoluta (adica pentru oricine), daca imposibilitatea este relativa (numai pentru un anumit de- bitor) atunci obiectul cesiunii este valabil, iar in caz de neexe- cutare culpabila din partea debitorului poate fi angajata raspun- derea civila contractuala;   

e) obiectul trebuie sa fie licit si moral. Aceasta con- ditie cere ca conduita partilor contractului de cesiune sa fie in concordanta cu legea si cu morala. Daca aceasta conditie nu este indeplinita contractul va fi nul pentru obiect ilicit ori imoral. Tre- buie subliniat ca desi operele al caror continut este ilicit sau imo- ral nu sunt excluse de la protectia specifica operelor de creatie intelectuala, utilizarea acestora, prin diferitele modalitati enume- rate de art. din Legea , nu poate fi tolerata de societate din ratiuni ce tin de protectia mediului social.

Fiind un contract translativ de drepturi se impune ca fiind conditie speciala ce tine de obiectul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor ca cedentul sa fie titularul drep- turilor cesionate. Aceasta conditie este impusa de principiul de potrivit caruia nimeni nu se poate obliga valabil la ceea ce nu are ori la mai mult decat are, principiu consacrat de adagiile: nemo dat quod non habet: nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet.

Contractul de cesiune poate fi desfiintat prin rezolutiune, reziliere, prin actiuni in constatarea sau declararea nulitatii ori ca urmare a retractarii operei de catre autor. Desi unii autori nu au considerat rezolutiunea ca o modalitate de incetare a contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, consideram ca sunt modalitati ale contractului in cauza in care executarea poate fi facuta instantaneu, si implicit ca rezolutiunea este cauza de desfiintare ce poate afecta si contractele de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor. Ca exemplu am da un contract de cesiune nelimitat a drepturilor patrimoniale in care remuneratia cuvenita autorului sau titularului dreptului patrimonial de autor e platita printr-o suma fixa obligatie executata la data cesiunii.

Conform art. alin. autorul poate solicita desfiintarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial in cazul in care cesionarul nu il utilizeaza sau il utilizeaza intr-o masura insufi- cienta si daca prin aceasta, interesele sale justificate sunt afectate considerabil. S-a considerat ca de fapt, aceasta desfiintarea con- tractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor este o modalitate legala concreta de reziliere . Chiar daca remuneratia datorata cedentului a fost platita, obligatia de utilizare a dreptului cedat conform conventiei este in opinia noastra esentiala la in- cheierea contractului , neexecutarea ei fiind de natura a indrep- tati cedentul de a cere rezilierea contractului. Pentru a opera re- zilierea, neexecutarea trebuie sa fie imputabila partii care nu si-a executat obligatia. Legiuitorul a prevazut in art. alin. ca fiind neimputabila cesionarului neexecutarea ce se datoreaza culpei ce- dentului insusi, faptei unui tert, unui caz fortuit sau de forta ma- jora.

Pentru a putea cere desfiintarea contractului pentru ne- utilizare culpabila din partea cesionarului, potrivit art. alin. trebuie sa fi trecut ani de la data cesionarii. Pentru opere cedate publicatiilor cotidiene, trebuie sa se fi scurs de la data cesionarii un termen de luni, iar in cazul publicatiilor periodice un an.

Este de observat ca, prin modul in care a fost formulat ("Autorul poate solicita."), textul de lege amintit restrange doar la autori prerogativa de a cere desfiintarea contractului de cesiune desi calitatea de cedent, asa cum rezulta din dispozitiile art. alin. , o poate avea si titularul drepturilor patrimoniale de autor. Consideram ca argumentul optiunii legiuitorului trebuie cautat in cauza contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale. Din perspectiva autorului cauza cuprinde atat un scop imediat repre- zentat de remuneratia ce urmeaza sa o primeasca cat si un scop mediat ce consta in afirmarea, dobandirea recunoasterii sale ca autor . Acest scop are o natura mai degraba morala, strans legata de persoana autorului, decat una patrimoniala. In considerentul nostru nerealizarea acestor interese da dreptul autorului sa so- licite desfiintare contractului in temeiul art. . Cum aceste inte- rese nu pot exista in seama titularilor de drepturi patrimoniale de autor ci numai cele patrimoniale care in ipoteza art. au fost satisfacute, consideram ca titularii drepturilor patrimoniale de a- utor nu pot beneficia de dispozitiile art. avand in vedere lipsa interesului. Aceasta nu inseamna ca titularilor dreptului de autor nu le este deschisa calea rezolutiunii sau rezilierii din dreptul comun. In doctrina s-a afirmat ca avand in vedere ca si titularul dreptului patrimonial de autor se afla in aceeasi situatie cu au- torul, in temeiul art. alin. din Constitutie, art. , ar fi trebuit sa se refere, deopotriva la amandoi

In materia contractului de cesiune a drepturilor patrimo- niale pe langa nulitatile comune actelor juridice, Legea reglementeaza trei cauze de nulitate absoluta si o cauza de nuli- tate relativa. Astfel sunt interzise sub sanctiune nulitatii relative: i) cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate (art. alin. ); ii) renuntarea anticipata a autorului la dreptului de a so- licita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului cu marirea convenabila a remuneratiei in cazul unei disproportii evidente intre remuneratia autorului operei si beneficiile celui ca- re a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale; iii) renuntarea din partea autorului de a solicita desfiintarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial in cazul in care cesionarul nu il utilizeaza sau il utilizeaza intr-o masura insuficienta afectand astfel consi- derabil interesele justificate.

Nulitatea relativa este atrasa, conform art. alin. de absenta prevederilor referitoare la drepturilor patrimoniale trans- mise si mentionarea pentru fiecare in parte a modalitatii de uti- lizare, durata si intinderea cesiunii si remuneratia titularului dreptului de autor.

Indiferent daca este vorba de o actiune in declararea nu- litatii relative sau constatarea nulitatii absoluta, admiterea aces- tora are ca efect desfiintarea retroactiva a contractului si punerea partilor in situatia anterioara.

Unele specii ale contractului de cesiune a drepturilor pa- trimoniale de autor cunosc o reglementare speciala. Astfel in sec- tiunea a II-a (art. ) este reglementat contractul de editare, in sectiunea a III-a (art. ) este reglementat contractul de re- prezentare teatrala sau de executie muzicala, iar in sectiunea a IV-a (art. ) este instituit regimul contractului de inchiriere.

Contractul de editare, conform art. alin. , e con- ventia prin care titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a dis- tribui opera. In temeiul art. alin. nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor il impu- terniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor, pentru a reproduce si, eventual a distribui opera. Acestei conventii ii sunt aplicabile pre- vederile din dreptul comun referitoare la contractul de antrepriza.

Din definitia legala a contractului de editare se observa ca autorul cedeaza editorului dreptul de reproducere si dreptul de difuzare. Ceea ce diferentiaza contractul de editare de un contract de cesiune privitor la aceste drepturi este aceea ca prin contractul de cesiune se transfera prerogativa nu si obligatia de reproduce- re si difuzarea a operei ca in cazul contractului de editare. Cesio- narul dreptului de reproducere este liber sa publice sau nu opera si are deplina putere de a decide care este momentul cel mai po- trivit pentru a o face. In cazul contractului de editare, cesionarul are atat obligatia de a reproduce cat si de a distribui opera, in ter- menul convenit . Ceea ce delimiteaza contractul de editare de al- te contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor este faptul ca presupune o fixare materiala si durabila a operei pe un suport, iar copia folosita iese din patrimoniul editorului, dimpo- triva, in cazul altor contracte de valorificare a drepturilor patri- moniale de autor reproducerea si raspandirea se adreseaza in a- celasi timp unui numar mai mare de persoane, iar exemplarul care a servit la difuzarea acesteia ramane in patrimoniul per- soanei care realizeaza difuzarea si poate fi refolosita pentru alte difuzari (proiectarea operelor audiovizuale).

Contractul de editare este un contract numit a carui re- glementare este stabilita prin norme speciale cuprinse in secti- unea a II-a a Capitolului VII al Legii . El prezinta urma- toarele caractere juridice:

- este un contract consensual, incheindu-se valabil prin simplul acord al partilor, forma scrisa este ceruta ad pro- bationem;

- este un contract sinalagmatic, deoarece naste obli- gatii in sarcina ambelor parti, obligatii interdependente (corela- tive). Titularul dreptului de autor se obliga sa puna la dispozitia editorului opera, iar acesta se obliga sa remunereze titularul drep- turilor de autor precum si sa reproduca si difuzeze opera conform clauzelor din contract. Fiind un contract sinalagmatic partile isi pot opune exceptia de neexecutare sau pot cere desfiintarea ac- tului pentru neexecutare. Conform art. alin. daca editorul nu publica opera in termenul convenit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru neex- ecutare. In acest caz, autorul pastreaza remuneratia primita, sau dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract;

- este un contract oneros si comutativ, ambele parti urmaresc prin acest contract un interes patrimonial, iar intinde- rea obligatiilor este cunoscuta ambelor parti. Optiunea partilor ca remuneratia sa se faca proportional cu incasarile obtinute din dis- tribuirea operei nu este de natura a schimba caracterul comutativ al acestui contract. Caracterul oneros al contractului de editare reiese si din natura sa comerciala, Codul comercial in art. pct. prevede ca fapta de comert intreprinderea de editura, librarie si obiecte de arta cand altul decat autorul vinde. "Editarea si difu- zarea operelor constituie fapte de comert unilaterale, contractul incheiat constituind un act de comert pentru editor si un act civil pentru autor. In temeiul art. din Codul comercial, toti con- tractantii vor fi supusi legii comerciale, iar potrivit art. din acelasi cod "actiunile ce deriva dintr-insul sunt de competenta jurisdictiei comerciale""

- este un contract translativ de drepturi, pentru ca titularul drepturilor de autor transmite editorului temporar drep- tul de reproducere si distribuire a operei.

Partile contractului de editare sunt titularul drepturilor patrimoniale de difuzare si reproducere si editorul. Titular al drepturilor mentionate poate fi autorul, titularul dreptului patri- monial de autor, cel ce a dobandit aceste drepturi prin cesiune etc. Editorul este persona care se obliga sa reproduca si sa di- fuzeze opera pusa la dispozitie de catre titularul de drepturi de autor, in conditiile convenite prin contractul de editare. Sub as- pectul capacitatii partilor se aplica regulile comune oricarui con- tract de cesiune.

In contractul de editare care e un contract bilateral fiecare din parti avand o anumita cauza. Autorul sau titularul dreptului de autor se obliga in vederea obtinerii remuneratiei pe care ur- meaza sa o primeasca, folos patrimonial ce constituie scopul i- mediat, acesta mai avand si un scop mediat ce consta in afirma- rea si dobandirea recunoasterii sale ca autor. Editorul are ca scop imediat intrarea in posesia operei in vederea reproducerii si di- fuzarii, actiuni ce folosesc indeplinirii scopului mediat, adica a- cela de a recupera investitia si a inregistra un profit.

Desi este un contract consensual, forma scrisa fiind ne- cesara dovedirii existentei contractului si a clauzelor inserate in el. Potrivit art. alin. contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze privitoare la:

a) durata cesiunii;     

b) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritori- ala a cesiunii;

c) numarul minim si maxim al exemplarelor;

d) remuneratia autorului;

e) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu gra- tuit;

f) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fie- carei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj;

g) termenul de predare a originalului operei catre autor;

h) procedura de control a numarului de exemplare pro- duse de catre editor.

Conform art. alin. , lipsa clauzelor privitoare la durata cesiunii, natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii si remuneratia cuvenita autorului sau titularului drep- tului patrimonial de autor da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului. De asemenea, cesiunea catre editor a drep- tului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa o uti- lizeze in orice alt mod trebuie sa faca obiectul unei prevederi con- tractuale exprese.

In continutul contractului de editare vor fi cuprinse nu- mai acele drepturi asupra carora s-a convenit. In interpretarea in- tinderii drepturilor dobandite de catre editor se va aplica preve- derea art. alin. conform careia cesiunea unuia dintre drep- turile patrimoniale ale titularului dreptului de autor nu are nici un efect asupra celorlalte drepturi ale sale, daca nu s-a convenit altfel. In concluzie clauzele privind drepturile cesionate precum si intinderea in timp si spatiu a cesiunii fac obiectul unei clauze ex- prese in contract, in lipsa acesteia drepturile raman autorului sau titularului dreptului de autor. In interpretarea clauzelor contrac- tuale se impune ca in baza criteriului limitat al cesiunii, termenii echivoci sa fie interpretati in favoarea autorului, prezumandu-se ca acesta a inteles sa pastreze pentru sine acele drepturi pe care nu le-a cedat in mod expres si neechivoc cesionarului . Limitele de continut ale contractului de editare trebuie determinate in ra- port cu mijloacele tehnice de reproducere existente la momentul incheieri contractului extinderea acestora in raport cu noile des- coperiri tehnice de reproducere facand obiectul consimtamantu- lui autorului. "Chiar si atunci cand partile au convenit o cesiune totala a dreptului de reproducere si distribuire, aceasta trebuie interpretata restrictiv, in sensul ca reproducerea nu poate fi fa- cuta prin mijloacele existente la data contractului. Pentru mijloa- cele de reproducere inventate ulterior, editorul trebuie sa obtina autorizarea titularului dreptului de autor, neputandu-se prezuma acordul lui si pentru reproducerea prin aceste mijloace noi"

Contractului de editare poate inceta in lipsa unei clauze contrare dupa expirarea duratei stabilite sau dupa expirarea ul- timei editii convenite. Se considera epuizata editia al caror exem- plare nevandute este mai mic de % din numarul total de exem- plare, si in orice caz daca numarul exemplarelor nevandute este mai mic de de exemplare. Daca editorul nu publica opera in termenul convenit, sau in lipsa unui termen convenit in timp de cel mult un an de la data acceptarii, autorul poate cere desfiin- tarea contractului precum si daune interese. Contractul de editare mai poate inceta ca urmare a exercitarii de catre autor a dreptului de retractare a operei, caz in care, potrivit art. lit. e, daca s-a creat un prejudiciu editorului autorul este tinut a-l repara.

In ceea ce priveste riscul contractului, art. prevede ca in cazul distrugerii operei datorita fortei majore, autorul este in- dreptatit la o remuneratie care ii va fi platita numai daca opera s-a publicat. Daca o editie pregatita este distrusa total datorita for- tei majore inainte de a fi distribuita, editorul este indreptatit sa pregateasca o editie noua, iar autorul sau titularul dreptului de autor nu va putea solicita decat pentru una din aceste editii re- muneratia. In cazul unei editii care este distrusa partial intr-un caz de forta majora inainte de a fi distribuita, editorul este in- dreptatit sa reproduca, fara plata remuneratiei catre autor, numai atatea copii cate au fost distruse.

Contractul de reprezentare teatrala sau de execu- tie muzicala, conform art. alin. , este acela prin care titu- larul dreptului de autor cedeaza unei persoane fizice sau juridice dreptul de a executa in public o opera actuala sau viitoare, lite- rara, dramatica, muzicala, dramatico-muzicala, coregrafica ori o pantomima, in schimbul unei remuneratii, iar cesionarul este o- bligat sa o reprezinte ori sa o execute in conditiile convenite. Con- tractul poate fi incheiat de autori sau titularii dreptului de autor si prin intermediul organismelor de gestiune colectiva in temeiul art. alin. lit. c.

Din definitia contractului de reprezentare teatrala sau e- xecutie muzicala rezulta urmatoarele caractere juridice:

- este un contract numit ale carui reglementari sunt cu- prinse in Capitolul VII sectiune a II-a (art. ) din Legea

- este un contract oneros, ambele parti urmarind un in- teres patrimonial ce reprezinta cauza contractului. Autorul sau ti- tularul operei urmarind obtinerea remuneratiei, iar cesionarul e- ventualele castiguri realizate in urma reprezentarii sau executarii publice a operei. Pentru a intari caracterul oneros al acestui con- tract, conform art. alin. sunt fapte obiective de comert intre- prinderile de spectacole publice, ceea ce imprima contractului un caracter comercial;  

- e un contract sinalagmatic si comutativ, obligatiile par- tilor sunt cunoscute si corelative. Natura eventuala a castigurilor realizate prin reprezentarea sau executarea publica a operei nu schimba caracterul comutativ al acestui contract;       

- este un contract translativ de drepturi, cedentul trans- mitand pe o perioada determinata sau pentru un numar deter- minat dreptul de a reprezenta sau de a executa public opera.

Partile contractante sunt pe de o parte autorul sau titula- rul dreptului de autor avand calitatea de cedent, iar pe de alta parte cesionarul poate fi orice persoana fizica sau juridica. Cesio- narul nu trebuie sa reprezinte personal opera pentru care i s-au cesionat dreptul de reprezentarea sau executie publica ci, potrivit art. alin. , cu consimtamantul scris al autorului sau a repre- zentantului sau, poate ceda unui organizator de spectacole. A- cesta nu este un artist, ci un comerciant, el speculand prin intre- prinderea pe care o organizeaza deopotriva talentul artistilor fie ei executanti, interpreti, regizori, scenaristi, decoratori etc. cat si o- perele de creatie artistica . In ceea ce priveste capacitatea parti- lor sunt aplicabile normele dreptului comun.

Potrivit art. alin. contractul de reprezentarea teatrala sau executie muzicala se incheie in scris, pe o durata determinata ori pentru un numar determinat de comunicari publice. Avand in vedere lipsa sanctiunii in cazul nerespectarii formei scrise, in doc- trina, pe considerentul ca norma speciala se completeaza cu nor- ma generala, se considera ca forma scrisa este ceruta ad proba- tionem . Mai mult, intr-o alta opinie s-a considerat ca "dispo- zitiile art. alin. sunt evident inutile, determinand o crestere nejustificata a volumului acestei legi si contribuind, astfel, la in- greunarea procesului de cunoastere, si mai ales, de aplicare a a- cesteia" . In ceea ce priveste continutul sau formal, contractul de reprezentarea teatrala trebuie sa cuprinda n mod special clauze referitoare la:

a) durata contractului sau numarul de reprezentatii pen- tru care s-a cesionat dreptul (art. alin.

b) termenul in care va avea loc premiera sau singura re- prezentare ori executie a operei (art. alin.

c) perioadele de comunicare a operei catre public (art. alin.

d) caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii (art. alin.

e) teritoriul pentru care s-a cedat dreptul de reprezentare sau executie (art. alin.

f) remuneratia cuvenita autorului (art. alin.

Incheierea valabila a contractului de reprezentarea teatra- la sau de executie muzicala naste in seama autorului sau titularu- lui dreptului de autor urmatoarele drepturi:

- dreptul de a primi remuneratia ce i se cuvine (art. alin. ) in cuantumul si la termenele stabilite in contract (art. alin. ), iar in temeiul art. acest drept exista chiar si atunci cand cesionarul nu a reprezentat opera, situatia in care autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract; 

- dreptul de a controla reprezentarea sau executarea ope- rei si sa sustina in mod adecvat realizarea conditiilor tehnice pen- tru interpretarea lucrarii (art. alin.

- dreptul de a primi de la cesionar programul, afisele si al- te materiale tiparite, recenzii publice cu privire la spectacol (art. alin.

- dreptul de a primi comunicari periodice de la cesionar privitor la numarul de reprezentatii sau de executii muzicale, precum si situatia incasarilor (art. alin.

Fiind un contract bilateral drepturile autorului sau titula- rului dreptului de autor corespund obligatiilor care odata cu in- cheierea contractului sunt in seama cesionarului. Obligatiile cesi- onarului sunt acelea care rezulta din contract si din dispozitiile comune contractelor de cesiune, la care se alatura si unele obli- gatii specifice pe care legea le impune. In concluzie, cesionarul drepturilor de reprezentare teatrala si executare muzicala a unei opere are urmatoarele obligati specifice:

- obligatia de a reprezenta sau executa opera in termenul stabilit, termenele in care va avea loc premiera precum si singura reprezentare sau executie fiind clauze exprese in contract (art. alin.

- obligatia de a permite autorului sa controleze reprezen- tarea sau executarea operei si sa sustina in mod adecvat reali- zarea conditiilor tehnice pentru interpretarea lucrarii (art. alin.

- obligatia de a trimite autorului programul, afisele si alte materiale tiparite, recenzii publice despre spectacol (art. alin.

- cesionarul este obligat sa asigure reprezentarea sau exe- cutarea publica a operei in conditii adecvate, precum si respecta- rea drepturilor autorului (art. alin.

- obligatia de a comunica periodic autorului sau titularu- lui dreptului de autor numarul de reprezentatii sau de executii muzicale, precum si situatia incasarilor (art. alin.

Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzi- cala poate inceta prin implinirea duratei cesiunii dreptului de reprezentare sau executare publica, prin realizarea numarului de reprezentari convenit, prin anulare, sau prin desfiintarea contrac- tului pentru neexecutare.

Actiunea in declararea nulitatii se intemeiaza pe dispozi- tiile cu caracter general ale contractelor de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor cuprinse in art. alin. potrivit caruia lipsa mentiunilor privitoare la drepturile patrimoniale transmise, la modalitatile de utilizare a acestora precum si cele referitoare la durata si intinderea cesiunii a remuneratiei autorului sau titu- larului dreptului patrimonial da dreptul persoanei interesate sa ceara anularea contractului.

Contractul de reprezentarea teatrala sau executie muzica- la, in conformitate cu art. , se desfiinteaza dand dreptul auto- rului sau titularului dreptului de autor de a obtine daune interese, daca cesionarul nu reprezinta sau nu executa opera in termenul stabilit. In aceasta situatie, autorul pastreaza remuneratia primi- ta, sau dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale pre- vazuta in contract. Totodata, in lipsa unei clauze exprese, con- tractul se desfiinteaza in cazul intreruperii reprezentarilor sau executiilor timp de doi ani consecutivi. Si in aceasta situatie au- torul poate solicita daune pentru neexecutare conform dreptului comun.

Contractul de inchiriere a unei opere este conventia prin care autorul se angajeaza sa permita utilizarea, pe timp de- terminat, cel putin a unui exemplar al operei sale, in original sau in copie, in special programe pentru calculator ori opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale in schimbul unei remune- ratii. Directiva nr. din a Consiliului Comuni- tatilor Europene in art. alin. si Legea in art. de- fineste "inchirierea" ca fiind punerea la dispozitie in vederea uti- lizarii, pentru o perioada limitata si pentru obtinerea unui avantaj economic sau comercial direct sau indirect. In doctrina s-a definit inchirierea operei ca fiind un contract civil numit prin care una din parti, care este autorul operei sau persoana autorizata de a- cesta, se obliga sa permita celeilalte parti, care se numeste cesi- onar, utilizarea pe timp determinat a cel putin al unui exemplar al operei sale, in original sau copie, in schimbul unui avantaj econo- mic direct sau indirect, cu titlu de remuneratie

Reglementarile speciale ale contractului de inchiriere a u- nei opere se regasesc in Capitolul VII, sectiunea a IV-a din Legea , datorita particularitatilor pe care aceste reglementari le imprima contractului, in doctrina, contractul de inchiriere a ope- relor este considerat ca fiind un contract de inchiriere sui gene- ris . Aceste reglementari speciale se completeaza cu cele privi- toare la cesiunea drepturilor de autor cuprinse in Legea si conform art. alin. si dispozitiilor de drept comun privind contractul de locatiune.

Partile contractului de inchiriere sunt pe de o parte titu- larii dreptului de inchiriere ca cedent, calitatea de cesionar pu- tand-o avea orice persoana fizica sau in limita specialitatii capa- citatii si persoana juridica. Potrivit dispozitiilor privitoare la drep- turile de autor si a drepturilor conexe dreptului de autor din Le- gea si art. din Directiva nr. titularii dreptului de inchiriere contractului de inchiriere sunt:

- autorul, in ceea ce priveste originalul si copiile operei sale;

- artistul interpret sau executant, in ceea ce priveste fi- xarile interpretarilor sau executiilor sale;

- producatorul primei fixari, in ceea ce priveste originalul si copiile filmului sau;

- avand in vedere ca in potrivit art. din Legea si a art. alin. al Directivei , dreptul de inchiriere poate fi obiectul unui contract de cesiune consideram ca si cesionarul a- cestui drept poate fi parte a contractului de inchiriere. Sub as- pectul capacitatii cedentul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pen- tru un act de administrare, avand in vedere ca locatiunea, con- tractul ale carei dispozitii sunt aplicabile este un act de adminis- trare

Din definitia legala cat si cea doctrinala evocata rezulta urmatoarele caractere juridice ale contractului de inchiriere a o- perelor de creatie intelectuala:

- este un contract numit avand o reglementare speciala. Caracterul numit are drept consecinta prioritatea in aplicare a normelor speciale cuprinse in art. din Legea in raport cu normele generale la care face trimitere prin alin. al art. respectiv dispozitiile relative la contractul de locatiune din drep- tul comun;

- este un contract consensual care se incheie prin simplul acord al partilor (solo consensu) fara a fi necesara indeplinirea altei formalitati. Contractul este valabil incheiat chiar daca ceden- tul nu a predat opera, intrucat acesta nu are un caracter real. Nepredarea operei da dreptul cesionarului de a opune exceptia de neexecutare, sa solicite instantei obligarea cedentului la indepli- nirea in natura a obligatiei si daune-interese ori sa ceara rezilierea contractului;

- este un contract oneros si comutativ, acest caracter re- iese din faptul ca ambele parti contractante urmaresc realizarea unui interes patrimonial. Folosul urmarit de cedent este remune- ratia, iar cel urmarit de cesionar este folosirea temporara a o- perei. De altfel caracterul oneros al contractului se deduce si din aplicarea dispozitiilor privitoare la locatiune care este un contract esentialmente oneros . Inchirierea operei este contract comuta- tiv deoarece existenta si intinderea obligatiilor ce se nasc prin a- cest contract au un caracter determinat, nedepinzand de hazard si deci sansele de castig sau pierdere neavand un caracter aleatoriu. Importanta caracterului comutativ este subliniata si de faptul ca numai in cazul acestui tip de contract se pune problema revizuirii prevazuta de art. alin. potrivit caruia in cazul unei dispro- portii evidente intre remuneratia obtinuta si beneficiile cesiona- rului drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor ju- risdictionale competente revizuirea contractului sau marirea con- venabila a remuneratiei;

- este un contract sinalagmatic intrucat obligatiile la care da nastere sunt reciproce si interdependente. Autorul se obliga sa puna la dispozitia cesionarului cel putin un exemplar al operei fie el copie sau original, iar cesionarul se obliga sa plateasca remu- neratia. Avand in vedere acest caracter al contractului, partile in caz de neexecutare isi pot opune conform dreptului comun ex- ceptia de neexecutare, sau cere rezilierea contractului cu daune interese.

Cauzele de incetare ale contractului de inchiriere a unei opere, in lipsa unor dispozitii speciale sunt aplicabile dispozitiile generale privitoare la cesiunea drepturilor patrimoniale de autor si cele specifice contractului de locatiune. Acestea sunt pe de o parte anularea contractului conform art. alin. din Legea conform caruia lipsa mentiunilor referitoare la durata ce- siunii, remuneratia cedentului da dreptul persoanei interesate sa ceara anularea contractului, iar pe de alta parte sunt cauzele de incetare a contractului de locatiune din dreptul comun respectiv:  a) acordul de vointa al partilor; b) denuntarea unilaterala; c) ex- pirarea termenului pentru care s-a convenit; d) rezilierea con- tractului pentru neexecutare; e) pieirea lucrului; f) desfiintarea titlului cedentului.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Ros, V., Dreptul proprietatii intelectuale, Editura Global Lex, Bucuresti, , p.

. Bodoasca, T., Dreptul proprietatii intelectuale, Editura C.H. Beck, Bucuresti, , p.

. Puscas, N., Dreptul proprietatii intelectuale, Editura Alma Mater, Rm. Valcea, , p.

. Bodoasca, T., [ ], p.

. Ros, V., [ ], p.

. Ibid., p.

. Bodoasca, T., [ ], p.

. Statescu, C. . Birsan, C., Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Editura Allbeck, ed. a VIII-a, Bucuresti, , p.

. Ros, V., [ ], p.

10. Ros, V., [ ], pp.

. C. A. Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, decizia civila nr. , in Spineanu-Matei, O., Dreptul de proprietate intelectuala. Practica judiciara, Editura Hamangiu, Bucuresti, . p.

. Beleiu, G., Drept civil roman, Editura Universul Juridic, Bucuresti, , p.

. Bodoasca, T., [ ], pp.

. Conform art. lit. e din Codul de procedura civila, dupa materie, instanta competenta este tribunalul. Sub aspect teritorial, competenta se stabileste conform art. sau din Codul de procedura civila.

. Ros, V., [ ], p.

. Bodoasca, T., [ ], p.

. Statescu, C. . Birsan, C., [ ], p.

. Ros, V., [ ], p.

. Bodoasca, T., [ ], p.

. Ros, V., [ ], p.

. Idem.

. Ros, V., [ ], p.

. Ros, V., [ ], p.

. Ibid., p.

. Ibid., p.

. Ibidem.

. Bodoasca, T., [ ], p.

. Bodoasca, T., "Unele aspecte juridice particulare privind contractul de inchiriere a operei in reglementarea Legii nr. ", in Dreptul,

p.

. Ibid., p.

. Deak, F., Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, , p.

. Ibid., p.