StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » bancile in economie
Trimite articolul prin email Aspecte generale privind organizarea si functioanarea curtii de conturi : Bancile in economie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Aspecte generale privind organizarea si functioanarea curtii de conturi



Aspecte generale privind organizarea si functioanarea Curtii de Conturi


1 Consideratii generale

Asigurarea resurselor financiare este o conditie sine-qua-non pentru ca statul contemporan sa-si exercite atributiile care-i sunt specifice, in vederea asigurarii intereselor generale ale societatii. Prin intermediul finantelor publice, statul intervine activ in viata social-economica a tarii, careia ii orienteaza dezvoltarea in directia stabilita prin strategia nationala de dezvoltare si prin Programul de guvernare. In acest sens, in vederea asigurarii resurselor, statul utilizeaza o serie de instrumente financiare ,cum sunt: impozitele, taxele, imprumuturile de stat, alocatiile, subventiile, transferurile bugetare, etc.

Evolutia societatii a determinat aparitia unui   sistem de institutii si drepturi de propri 353f57d etate care au menirea de a motiva individul, orientandu-1 spre activitati utile si profitabile. Asa se face ca nasterea sistemului financiar si aparitia finantelor in sine, a fost influentata si de o serie de factori obiectivi, cum ar fi: organizarea contabilitatii; formarea statelor nationale unitare; realizarea unificarii monetare in cadrul economiei nationale s.a.

In context economico-social, finantele publice au o anumita menire, o misiune specifica pe care si-o indeplinesc prin intermediul functiilor pe care le exercita, avand o natura obiectiva. Practic, finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective precis determinate, la indeplinirea unor sarcini care nu ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace.

Putem vorbi despre primele elemente de finante, practic, despre un sistem financiar, inca din perioada antica, primii contabili ai omenirii fiind scribii, iar primele suporturi contabile, tablitele si papirusul. In secolul al Ill-lea i.e.n., in Grecia, intalnim Curtea Legistilor sau Curtea de Conturi a „celor 10„ , formata din membri ai Senatului, numiti antigrafi sau logosti. Tot la greci exista Colegiul Eutimistilor , adica un fel de organizatie a revizorilor contabili. Contabilii, la randul lor, erau particulari-logografii - si publici - logofetii.




In Imperiul Roman vom intalni o institutie asemanatoare Curtii de Conturi de mai tarziu, institutie care se numea Magna Curia Rationum, pentru ca mai tarziu, in jurul anilor 1000 e.n., sa apara maestra dei conti, adica persoane imputernicite cu controlul gestionarilor publici.

In evul mediu, incepand cu a doua jumatate a sec. al XV-lea, odata cu aparitia statelor unitare, a economiilor nationale si a sistemului institutional, se pun bazele sistemului financiar si contabil modern.

Intemeietorul contabilitatii se considera a fi italianul Lucca Pacciolo (1455-1514), care in lucrarea sa „Summa de 1 aritmetica.Geometria, proportioni e proportionalita'(1494),se ocupa in capitolul IX „Tratatus de computis et scripturis'de contabilitate, Lucca Pacciolo introducand contabilitatea dubla, articolul contabil, cartea mare si contul capital.

In secolele urmatoare (XVI-XVII),preocuparile pentru dezvoltarea contabilitatii se manifesta in Italia, Franta, Germania si Anglia,avand loc un proces complex si continuu de clasificare a conturilor. In aceasta perioada,autorii germani introduc contul de profit si pierderi.

Incepand cu secolul al XVII-lea are loc un proces general de democratizare a societatii -separarea puterilor de stat, aparitia vietii parlamentare si a partidelor politice, apoi, aparitia sindicatelor si a societatii civile - favorizandu-se astfel dezvoltarea economica si a sistemului institutional. Pe acest fond , in secolul al XlX-lea apare Curtea de Conturi moderna ,ca institutie a statului de drept.

Primele Curti de Conturi nationale moderne au fost infiintate in prima jumatate a secolului al XlX-lea in Austria (1805), Franta (1807), Bavaria (1812), Olanda (1840), Saxa (1842), Hanovra (1848), Spania (1851).

In principiu, principalele atributii aferente Curtii de Conturi se refera la:

realizarea moralitatii in domeniul fiscal;

realizarea legalitatii in domeniul financiar;

realizarea disciplinei in domeniul financiar prin prevenirea, constatarea si combaterea ilegalitatii si imoralitatii;

Principalul obiect de activitate este controlul utilitatii banului public si controlul administrarii patrimoniului (public si privat) al statului.

Practica democratica a impus si in Romania necesitatea instituirii controlului de specialitate asupra modului de formare,de administrare si de utilizare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, prin care se urmareste sa se verifice daca aceste activitati s-au efectuat in cadrul strict legal, cu evitarea abuzurilor si a risipei, in scopul realizarii interesului public. Acest control este efectuat de Curtea de Conturi,un organ autonom o institutie fundamentala a statului care functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei,fiind independenta fata de Guvern (independenta functionala),si care in conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 94/1992 este organul suprem de control financiar. Curtea de Conturi prezinta Parlamentului, anual,un raport privind conturile de gestiune ale bugetului public national aferente exercitiului bugetar expirat, iar la cerere ii prezinta anual rapoarte despre modul de gestionare a resurselor publice, sesizand si neregulile constatate cu ocazia actiunilor de control.

Controlul Curtii de Conturi vizeaza activitatea organelor de stat, a institutiilor publice, regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, dar si a Bancii Nationale, in exercitarea atributiilor sale, Curtea de Conturi avand acces neingradit la acte, documente si informatiile necesare exercitarii functiilor sale, indiferent cine este persoana fizica sau juridica verificata. Retinem aspectul conform caruia Curtea de Conturi este singurul organism abilitat de lege sa descarce de gestiune pe utilizatorii banului public, incepand cu presedintele tarii si continuand cu cele doua camere ale Parlamentului si Guvernul, fiind institutia suprema in stat care exercita si coordoneaza controlul financiar privind administrarea si utilizarea patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi decide autonom asupra programului sau de control, controalele sale putandu-se initia si din oficiu, ele neputand fi oprite decat de Parlament, in cazul depasirii competentelor stabilite de lege. In afara de Parlament, nici o alta autoritate publica nu poate obliga Curtea de Conturi sa efectueze actiuni de control. In derularea activitatii sale, Curtea de Conturi este competenta sa emita instructiuni obligatorii pentru organele de control financiar si are dreptul sa ceara si sa utilizeze rapoartele celorlalte organe de control financiar.

2.Scurt istoric asupra institutiei

In Romania, Curtea de Conturi a fost infiintata in anul 1864, sub denumirea de „ Inalta Curte de Conturi' ,de catre domnitorul Alexandru loan Cuza, imediat dupa Unirea Principatelor Romane, fiind consfintita Constitutional prin Constitutia din 1866, care arata ca „pentru toata Romania este o singura Curte de Conturi'. Ea a functionat in aceasta forma pana in anul 1948, cand a fost desfiintata de regimul comunist,, ajuns la putere in Romania. Preocuparile privind controlul finantelor publice sunt mult mai vechi. Astfel, primele atestari documentare sunt din vremea lui Matei Basarab, sub denumirea de „Samile visteriei', echivalentul a ceea ce numim astazi controlul conturilor de executie bugetara. Anterior infiintata Curtii de Conturi din 1864,aceste sarcini erau realizate de Ministerul Controlului, care s-a transformat in 1864 in „Inalta Curte de Conturi'.

Cu ocazia infiintarii institutiei, initiatorii proiectului au luat in calcul experienta tarilor avansate ale Europei, in acest domeniu, inspirandu-se din sistemul francez, perfectionand apoi institutia, prin modificari ulterioare, indeosebi prin cele din 1923- ca urmare a Constitutiei din 1923- cand atributiile Curtii de Conturi au fost sporite, in sensul ca aceasta exercita atat un control ulterior, cat si un control preventiv la ordonatorii principali de credite, avand si atributii de jurisdictie.

Inca de la infiintarea sa , Inalta Curte de Conturi si-a avut sediul in Bucuresti si functiona ca un organ auxiliar al Reprezentatiunei Nationale (Parlamentul-n.a.), cu sarcina de a pregati lucrarile controlului exercitat de puterea legislative asupra finantelor statului.

De asemenea, o importanta atributie a Curtii de Conturi o reprezinta jurisdictia, sens in care ea a

fost declarata organism independent de autoritatile judecatoresti.Potrivit legii de infiintare

„Curtea este insarcinata cu cercetarea si hotararea socotelilor atingatoare de veniturile tezaurului, caseriilor generale de judete, regiilor si administratiilor, contributiilor indirecte, precum si incheierea socotelilor atingatoare de cheltuielile facute de toti agentii contribuabili. Veniturile si cheltuielile, fondurile si incasarile speciale ce izvorasc din bugetele judetelor confirmate de seful statului ,precum si cercetarea si lichidarea socotelilor caselor comunale, municipale si districtuale sunt, de asemenea de competenta Curtii.'

Constitutia de la 30 iunie 1866 prevedea dreptul fundamental al natiunii suverane de a exercita prin reprezentantii sai controlul bugetului statului si posibilitatea trimiterii in judecata a ministrilor culpabili. Potrivit art. 116 din Constirutia de la 1866, „pentru toata Romania este o singura Curte de Conturi' ,astfel ca, incepand cu 1 iulie 1866, Curtea de Conturi devine o institutie fundamentala care sta la baza sistemului financiar al tarii, cu misiunea de control financiar suprem, art. 113 al Constitutiei de la 1866 prevazand faptul ca „in fiecare an Adunarea Deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul'.

In anul 1874,prin Legea din 8 martie, competenta Curtii - ca institutie de jurisdictie- este extinsa asupra „conturilor de materii, valori si materiale brute, confectionate si de consumatie, precum si asupra oricarei persoane, alta decat contabilul, care fara autorizatie legala se amesteca in manuirea banului public sau a diferite alte valori si care astfel se constituiau contabili'. De asemenea, prin legea din ianuarie 1895, competenta Curtii de Conturi este amplificata.

Potrivit art.115 al Constitutiei din 1923 „controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se exercita de Curtea de Conturi care supune in fiecare an Adunarii Deputatilor raportul general, rezumand conturile de gestiune ale bugetului trecut, semnaland totodata neregulile savarsite de ministri in aplicarea bugetelor.' Astfel, Curtea de Conturi va fi „un corp superior de control ce va avea misiunea de a supraveghea si examina legalitatea si corectitudinea executarii gestiunilor in toate serviciile publice'.

Un principiu esential al controlului financiar este acela de a preveni infaptuirea de acte ilegale generatoare de creante, datorii sau pagube materiale si de a garanta intrebuintarea economica a mijloacelor fmanciare. Controlul preventiv a constituit, initial, un instrument eficient privind respectarea prevederilor referitoare la executia bugetara. Introdus in detaliu, in sistemul de control financiar al tarii prin Constirutia din 1923, controlul preventiv s-a realizat prin Legea contabilitatii publice din 1929.

Desi Constitutia (1923) prevedea introducerea controlului preventiv exercitat de Curtea de Conturi, atat asupra veniturilor, cat si asupra cheltuielilor, controlul preventiv s-a organizat efectiv numai asupra cheltuielilor, prin consilieri controlori, fiind exercitat de catre Ministerul Finantelor si Curtea de Conturi.

Organele de control preventiv se pronuntau asupra legalitatii angajarii de cheltuieli si a ordonantarii lor, asupra intrebuintarii creditelor in limitele alocatiilor bugetare si a decretelor de distribuire lunara a fondurilor sau creditelor extraordinare, precum si asupra justei imputari (angajarea si ordonantarea unei cheltuieli sa corespunda uneia din grupele autorizate prin buget pentru acea natura de cheltuiala).

Ca instanta speciala administrativa de jurisdictie, Curtea de Conturi avea atributii de judecata a conturilor de gestiune, atat in prima si ultima instanta, cat si ca instanta de apel. Atunci

cand judeca in apel, Curtea de Conturi solutiona numai acele fapte de gestiune asupra carora

exista contestatie, fie din partea functionarului gestionar, fie din partea administratiei, a statului.


Raporturile Curtii de Conturi cu celelalte autoritati publice centrale,, in lumina Constitutiei din 1923, este explicat in art. 84, al.4 din documentul constitutional evocat :„acest corp va functiona pe langa Presedentia Consiliului de Ministri si va lucra dupa ordinele Sefului Guvernului. In viziunea legiuitorului constituant din 1923, Curtea de Conturi facea din puterea executiva pe care era chemata sa o controleze.

Prevederile Constitutiei din 1923,referitoare la Curtea de Conturi, sunt dizolvate in 1929, printr-o Lege de reorganizare a Curtii de Conturi, lege care a suferit modificari in anii 1932 si 1933. Astfel, conform legilor din 31 iulie 1929, 24 decembrie 1932 si 14 aprilie 1933, Curtea de Conturi va fi compusa din :-membrii Curtii de Conturi(un prim presedinte, 4 presedinti de sectie si 12 consilieri ) .    

Ministerul Public (l procuror general si 4 procurori de sectie)

Personalul de control(consilieri controlori-cate unul pentru fiecare minister si administratie publica,4 referendari sefi, 66 referendari si referendari speciali)

Secretariatul general al Curtii (secretar general, secretari sefi de serviciu, subsecretari-sefi de birou , subsefi de birou, impegati, conservatori de acte, personal de serviciu)

Primul-presedinte, procurorul general si procurorii de sectie erau numiti la propunerea Ministerului Finantelor prin decret regal.

Ca organizare interna, Curtea era impartita in 4 sectiuni, compusa fiecare dintr-un presedinte, 3 consilieri, 1 referendar sef si mai multi referendari si referendari stagiari. Sectiunile Curtii aveau aceleasi atributii dar, in functie de necesitatile serviciului, legea admitea sa se dea atributii speciale unei sectiuni(prin hotarare luata de Curte sau de Sectiunile Unite).

Prin Legea de organizare a inaltei Curti de Conturi din iulie 192948 ,se produc importante mutatii in ceea ce priveste controlul finantelor publice, urmarindu-se mai ales asigurarea functionarii Inaltei Curti de Conturi in conformitate cu Constitutia din 1923, conform careia, rolul primordial al Inaltei Curti de Conturi era judecarea conturilor gestionarilor publici. In acest sens, autoritatile si institutiile publice erau obligate sa depuna la inalta Curte de Conturi, conturile lor de administrate si de gestiune, insotite de actele justificative, in vederea valorificarii si judecarii.

Prin legea din 1929, Inalta Curte de Conturi devine una dintre cele mai moderne Curti de Conturi din Europa49 ,in noua reglementare Inalta Curte de Conturi mentinandu-si atat atributiile de control, cat si pe cele jurisdictionale.50

Legea de organizare a Inaltei Curti de Conturi din iulie 1929, precum si dispozitiile din legile referitoare la atributiile si competenta Inaltei Curti de Conturi in legatura cu jurisdictia si

controlul gestionar au fost abrogate prin Decretul nr. 352 din 30 noiembrie 1948. Astfel, Curtea de Conturi este desfiintata ,atributiile sale fiind preluate de organisme nou create in cadrul statului comunist. Astfel, in anul 1973, prin Legea nr. 2 din 28 martie ,se creeaza Curtea Superioara de

Control Financiar , lege care va suferi ulterior modificari prin Decretul nr. 36 din 21 februarie198 Legea, cu modificarile sale ulterioare ,cuprinde o serie de prevederi specifice statului totalitar si sistemului de conducere centralizat, dirijist:,, Curtea Superioara de Control Financiar urmareste respectarea hotararilor de partid si de stat in domeniul financiar si apararea proprietatii socialiste'.


Legea a fost votata de Camera la 26 iulie 1929 si de Senat la 27 iulie 1929 si a fost publicata in Monitorul Oficial nr.167 din 31 iulie 1929.

Dr. Laurentiu Grigorescu, referendar la Inalta Curte de Costuri-Controlul Finantelor Publice B.A.R./136,pag..326-430.

ConstantinRanicescu-Controlul Finantelor Publice B.A.R. 12458/1929,pag.3-23.

Legea nr.2/1973 privind Curtea Superioara de Control Financiar, publicata in Buletinul Oficial nr. 44/30 martie 1973. Constitutia Romaniei din 1991, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr.429/2003,republicata de Consiliul Legislativ in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 767 din 31 octombrie 2003, in temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare(art.l52 a devenit, in forma republicata,art.l56).

Remarcam faptul ca se mentine, ca si in trecut, structura Curtii si functionarea acesteia pe langa organul legislativ. De asemenea, Curtea Superioara de Control Financiar exercita in continuare atributii jurisdictionale si executarea acestora, interesele statului fiind aparate de Ministerul Public, reprezentat prin procurorii financiari ai Curtii.

Problema reinfiintarii Curtii de Conturi-sub aceasta denumire- s-a pus dupa momentul decembrie 1989, in conditiile reinstaurarii statului de drept in Romania. Astfel, Curtea de Conturi se reinfiinteaza prin Constitutia Romaniei din 1991, art.l39,avand atributii de control financiar si de jurisdictie, organizarea si functionarea ei fiind delimitate legislativ prin Legea nr. 94/1992, care ulterior a suferit mai multe modificari.

Urmarea revizuirii Constitutiei Romaniei in 2003,Curtea de Conturi isi intareste pozitia de organ suprem de control financiar, care „exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public', dar isi pierde atributia jurisdictionala, deoarece „in conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate'.


3. Organizarea si functionarea Curtii de Conturi

3. Cadrul legislativ


Asa cum am mai aratat ,problema reinfiintarii Curtii de Conturi se pune imediat dupa alegerile din 20 mai 1990 si dupa constituirea primului Parlament al Romaniei. Astfel, Adunarea Constituanta a prins in textul proiectului de Constitute necesitatea infiintarii Curtii de Conturi, iar Constitutia din1991 prevede la art. 139, al.(l), (2), (3) si (4) aspectele legate de aceasta institute, iar la art. 152, al.(l) se prevede faptul ca „In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a Constirutiei se infiinteaza Curtea Constitutionala si Curtea de Conturi' *.Curtea de Conturi va intra efectiv in functiune prin adoptarea Legii nr.94/1992 M.O.R. nr. 224/9 noiembrie 1992 si prin numirea membrilor Curtii de Conturi in sedintele comune ale celor doua Camere ale Parlamentului din februariel993,respectiv dupa depunerea juramantului de catre acestia, la 1 martie 1993.

Textul constitutional initial (cel din 1991) stabileste in art. 139, cele 2 functii principale ale Curtii de Conturi :

Art. 139, al.(l) :-„ Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public' ;

-„exercita si atributii jurisdictionale'



De asemenea, Curtea de Conturi, functionand pe langa Parlament, are obligatia sa prezinte anual,, un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat',conform prevederilor art. 139, al. (2) din Constitutia din 199

Tot textul constitutional initial (cel din 1991), in art. 139, al.(4) prevede independents si inamovilitatea membrilor Curtii de Conturi , incompatibilitatile, precum si faptul ca acestia sunt numiti de Parlament.

Legea nr.94/1992 este legea organica privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Ea detaliaza si reglementeaza in amanunt organizarea si functionarea institutiei, specificand clar atributiile in domeniul financiar, activitatea jurisdictionala, procedura in fata instantelor Curtii de Conturi, caile de atac ordinare si extraordinare ale deciziilor si hotararilor luate in instantele Curtii de Conturi. Putem astfel concluziona ca urmare textului constitutional initial (cel din 1991) si a textului initial al legii organice (1992), Curtea de Conturi avea doua functii principale:functia de control si functia jurisdictionala- la care se adauga ca functii secundare, functia de raportare(informare) si functia de avizare.

In timp, odata cu aparitia unor controverse si datorita evolutiei conceptiei privind modul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, Legea nr.94/1992 a suferit mai multe modificari. Astfel, , principalele modificari ale Legii nr.94/1992 s-au facut prin: Legea nr. 59/1993 (M.O.R. nr. 177 din 26 iulie/1993); Legea nr. 65/1993 (M.O.R. nr.241 din 7 oct.1993);Legea nr. 50/1995 privind salarizarea membrilor si a personalului Curtii de Conturi (M.O.R. nr. 107 din 31 mai 1995).

-Titlul V din Legea nr. 99/26 mai 1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei

economice;

-Legea nr. 204/28 decembrie 1999(M.O.R. nr. 646 din 30 decembrie 1999);

-Legea nr. 77/31 ianuarie 2002(M.O.R. nr. 104 din 7 februarie 2002);


Dupa revizuirea Constitutiei, din 2003, modificari ale Legii 94/1992 se produc prin:

-Legea nr.49/23 martie 2004(M.O.R. nr. 262 din 25 martie 2004) pentru aprobarea O.U.G. nr.117/2003 privind preluarea activitatii jurisdictionale si a personalului instantelor Curtii de Conturi de catre instantele judecatoresti(M.O.R. nr. 752/27 octombrie 2003);

-Legea nr.200/23 iunie 2005(M.O.R. nr.550 din 28 iunie 2005) privind aprobarea O.U.G. nr.22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de

Conturi(M.O.R. nr. 251 din 25 martie 2005).

Odata cu modificarea Constirutiei, prin Legea nr.429/2003 de revizuire a Constirutiei, prevederile art.140 din Constitutia revizuita(corespondentul art. 139 din forma initiala din 1991 a

Constitutiei) elimina dispozitiile anterioare referitoare la atributiile jurisdictionale ale Curtii de Conturi, litigiile rezultate din activitatea acestei institutii fiind date in seama instantelor judecatoresti specializate. In aplicarea acestei dispozitii a fost emisa O.U.G. nr. 117/2003,aprobata prin Legea nr. 49/2004.

Prin O.U.G. nr.22/2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 200/2005,pe langa Curtea de Conturi s-a constituit Autoritatea de Audit pentru Fondurile acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin Programele ISPA si SAPARD si pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postderare, autoritate care are atributii si proceduri de lucru proprii.

Se impune o revedere a prevederilor normative legate de organizarea si functionarea Curtii de Conturi, deoarece exista discordante intre textul Constitutiei (art. 140) si textul Legii nr.94/1992, cu modificarile la zi, de organizare si functionare a Curtii de Conturi.*

Exemplu: art.l al.(l) din Legea nr.94/1992

forma initiala
Art. 1

(l)„Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar asupra modului de

formare ,administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului

public. Curtea de Conturi exercita si atributii jurisdictionale in conditiile prezentei legi'.

• forma modificata prin art. XII din Legea nr. 99/1999 Art.l.

(l)„Curtea de Conturi este autoritatea administrative de control financiar care exercita si atributii jurisdictionale asupra modului de formare ,de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.'


Aceste prevederi sunt reluate in Constitutia revizuita in 2003, in art.140,al. (l)-(6)-echivalentul art. 139-si in art. 155 al. (5) si (6), care modifica art. 152 din Constitutia din 1991, forma initiala.' Republicata in M.O.R. nr. 116/16.03.2000.

*** In legatura cu constitutionalitatea activitatii jurisdictionale a Curtii de Conturi, respectiv a art. 1, al(l) si ale art. 45 si 46 din Legea nr. 94/1992, , s-a pronuntat Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.64 din 2 iunie 1994 (M.O.R. nr. 117 din 12 iulie 1994).

forma modificata prin art. I din Legea nr.204/1999
Art.l.

(l)Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar asupra modului de formare ,administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Curtea de Conturi exercita si atributii jurisdictionale in conditiile prezentei legi.'

forma modificata prin art. I din Legea nr.77/2002
Art.l.

(1) Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Curtea de Conturi exercita si atributii jurisdictionale in conditiile prezentei legi.' Art.140 „Curtea de Conturi ' din Constitutia revizuita in 2003, prevede la al.(l): Art.140

(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare ,de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.

In afara exemplului de mai sus, si alte texte ale legii se afla in situatie similara.**


* Viorel Ros -Drept financiar, Editura All Beck, Bucuresti,2005,pag.408. ** V. Ros, op. cit. , pag.408.

3.2. Principiile de functionare ale Curtii de Conturi

Principiile de functionare a Curtii de Conturi sunt: principiul unicitatii institutiei in sistemul de Drept Roman si principiul autonomiei Curtii de Conturi in raport cu celelalte institutii ale statului de drept.*

Principiul unicitatii a fost cuprins in toate Constitutiile anterioare ale Romaniei antebelice, prin utilizarea formulei exprese „pentru toata Romania exista o singura Curte de Conturi. 'In legislatia de dupa 1989, principiul unicitatii rezulta din formularea utilizata in art.l al legii organice a Curtii de Conturi, institutia fiind defmita ca „ institutia suprema de control', prin urmare, unica pentru toata tara, care functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei, avand sediul in capitala tarii. La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, functiile Curtii de Conturi sunt exercitate de Camerele de conturi judetene, acestea avand sediile in orasele resedinta de judet, respectiv in municipiul Bucuresti, fiind , conform art.8 al. (1) din Legea nr.94/1992 ,cu modificarile la zi, parti componente ale Curtii de Conturi.**

Principiul autonomiei Curtii de Conturi este prevazut in art.l, al.(2) din legea organica (Legea nr.94/1992 cu modificarile ulterioare), unde se precizeaza faptul ca institutia „. isi desfasoara activitatea in modul independent , in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitute si in legile tarii', iar la art.2 ,al.(l) se arata ca institutia „. decide in mod autonom asupra programului sau de control'. Conform principiului autonomiei , Curtea de Conturi nu depinde de nimeni si are totala libertate in actiunile sale, autonomia deplina fiind sinonima cu independent***. Termenul de independent' poata insa crea confuzie, deoarece Curtea de Conturi nu este o entitate fara nici o legatura cu alte institutii ale statului. Aspectul de independent' trebuie inteles in sensul „autonomiei de decizie' in realizarea functiilor sale cu respectarea Constitutiei Romaniei si a celorlalte legi ale tarii.****

In pofida independentei Curtii de Conturi proclamate de lege ,aceasta functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei- conform art.l, al.(2) din legea organica- actiunile de control ale Curtii, care se initiaza din oficiu, pot fi oprite de Parlament, dar numai in cazul depasirii competentelor stabilite de lege - conform art.2,al.(2) din legea organica-, iar cele doua Camere ale Parlamentului pot cere Curtii efectuarea unor controale, in limitele competentelor sale- conform art.2, al.(3) din legea organica a Curtii de Conturi. Toate aceste precizari din Legea nr.94/1992 cu modificarile ulterioare, reprezinta in fapt, limitari a principiului autonomiei, deoarece ofera Parlamentului posibilitatea de a interveni in actiunile Curtii de Conturi.*****

Principiul autonomiei Curtii de Conturi se manifesta si prin intocmirea unui buget propriu, distinct, prevazut in bugetul de stat, (art.5 din legea organica).Bugetul intocmit de Plenul Curtii de Conturi este supus aprobarii Parlamentului prin Legea bugetara anuala, dar nu este supus eventualelor ajustari ale Ministerului Finantelor Publice. Curtea de Conturi tot prin prisma efectelor principiului autonomiei poate decide participarea la activitati ale organismelor internationale de profil si poate deveni membra a acestora fara ca decizia Plenului Curtii de Conturi sa fie cenzurata de un alt organism






Dan Grosu Saguna-Tratat de drept financiar si fiscal, Editura All Beck, Bucuresti, 2001,pag.346. V. Ros,op. Cit. pag. 41 ***idem,pag.41 Dan Grosu Saguna, op.cit., pag. 346-347.

***** vezi V.Ros , op.cit. .pag.411 si D.D. Saguna, op.cit. ,pag.347.

D.D.Saguna, op.cit., pag.347.

D.D. Saguna . Dan Sova –Drept financiar public, Editiaa 2-a , Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag 295.


Astfel, in cursul anului 1993, Curtea de Conturi a Romaniei a aderat la EUROSAI si INTOSAI, organisme internationale care reunesc Curtile de Conturi din Europa si respectiv, din intreaga lume.* (art.7, al. (l)si(2) din legea organica).Alte manifestari ale principiului autonomiei Curtii de Conturii se refera la faptul ca : membrii ei sunt independenti si inamobili; membrii sai sunt numiti de Parlament, iar judecatorii financiari de Presedintele Romaniei; initiaza actiuni de control din oficiu; are autonomie in recrutatarea personalului de control; are acces neingradit la informatiile si la documentele necesare exercitarii atributiillor sale ; salariile personalului Curtii sunt stabilite prin lege speciala , spre exemplu legea nr. 50/1995;



3.3. Organizarea si conducerea Curtii de Conturi



Problematica organizarii si conducerii Curtii de Conturi este reglementata in Capitolul 2 din Legea nr.94/1992 cu modificarile ulterioare .

Astfel, sub aspect structural-institutional, Curtea de Conturi se compune din:(conform art.8, al.(l) din legea organica)*.

– Sectia de control financiar ulterior;

2. – Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti;

3. – Secretariatul general;

Curtea de Conturi este o autoritate publica colegiala formatadin 18 consilieri de conturi. Cei 18 membri ai Curtii de Conturi, toti consilieri de conturi, formeaza Plenul Curtii de Conturi.

A. Conducerea Curtii de Conturi se realizeaza de catre organele de conducere ale institutiei, acestea fund urmatoarele:

a. - Plenul Curtii de Conturi;

a.2.- Comitetul de conducere, alcatuit din presedintele Curtii, vicepresedintele, presedintii de sectie si 3 consilieri de conturi alesi de Plenul Curtii de Conturi;

a.3 .- Presedintele Curtii de Conturi;



-Vicepresedintele Curtii de Conturi;






Dupa intrarea in vigoare a Constitutiei revizuite(2003) si urmare modificarilor introduse de Legea nr.49/23martie2004(M.O.R.nr.262din 25martie2004) pentru aprobarea O.U.G.nr.l 17/2003pivind preluarea activitatii jurisdictionale si a personalului Curtii de Conturi de catre instantele judecatoresti(M.O.R. nr. 752 din 27oct.2003),Sectia jurisdictionala si Colegiul jurisdictional nu mai fac parte din Curtea de Conturi(chiar daca art.8, al.(1)dinlegeaorganicalementioneaza).


A.l. Plenul Curtii de Conturi alcatuit din 18 consilieri de conturi, este reglementat de art. 9 si reprezinta autoritatea suprema de conducere colectiva a institutie care lucreaza in sedinte ori de cate ori este necesar, cu un cvorum de 2/3 din numarul consilierilor de conturi. Decizule Curtii de Conturi pot fi luate cu votul majoritatii celor prezenti. La sedintele plenului participa obligatoriu si procurorul general financiar, precum si secretarul general, dar si ,in calitate de invitati, specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta Curtii de Conturi. Atributiile plenului Curtii de Conturi sunt expres prevazute in art. 122 din legea organica (Legea nr. 94/1992 cu modificarile ulterioare) si se refera la:

a)     sa supuna Presedintele Romaniei propunerile de numire si de revocare din functie a judecatorilor financiari si sa numeasca dintre acestia pe presedintii colegiilor jurisdictionale;

b)     sa supuna Presedintelui Romaniei propunerile de numire si de revocare din functie a procurorului general financiar si a procurorilor financiari;

c)     sa aprobe Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi ,Codul etic al profesiei si statul de functii;

d)& sa aprobe programul de control financiar anual al Curtii de Conturi;

e)     sa emita avize, potrivit atributiilor sale de avizare;

f)        sa hotarasca asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, in limitele legii, fara a se afecta competentele sale legale si prevederile bugetului propriu;

g)     sa emita instructiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curtii de Conturi, necesare pentru exercitarea in bune conditii a competentei acesteia;

h) sa dezbata si sa promoveze proiectul bugetului Curtii de Conturi in vederea integrarii

acestuia in bugetul de stat;

i) sa ceara periodic si sa examineze rapoartele asupra activitatii sectiilor Curtii si Camerelor de conturi judetene;

j) sa aleaga pe cei 3 consilieri de conturi care sunt membri ai Comitetului de conducere;

k)sa aleaga pe consilierii de conturi, (membri ai Sectiei jurisdictionale a Curtii de Conturi)care vor forma comisia de disciplina, respectiv completul care judeca contestatia impotriva hotararii comisiei de disciplina (vezi art. 120, al.(3) si al.(5) din legea organica);

1) sa examineze si sa aprobe propunerea de ordine de zi a sedintei plenului, formulata de presedintele Curtii,

m) sa examineze si sa aprobe cercetarea, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala sau contraventionala a judecatorilor, procurorilor si controlorilor financiari.

Deciziile plenului sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti, legea interzicand abtinerea de la vot.

A.2. Comitetul de conducere al Curtii de Conturi este alcatuit din Presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele acesteia, presedintii de sectii si 3 consilieri de conturi alesi de plenul Curtii de Conturi, (conform art. 10, al. (2) din Legea nr.94/1992 cu modificarile ulterioare si exercita atributii cu privire la personal, atributii de avizare si administrative, desfasurandu-si activitatea in sedinte ori de cate ori este necesar, in aceleasi conditii ca si plenul Curtii de Conturi(prezenta a cel putin 2/3 din numarul membrilor sai, hotararile fund adoptate cu votul majoritatii celor prezenti).

La sedintele plenului Curtii de Conturi si ale Comitetului de Conducere participa secretarul general, dar pot participa in calitate de invitati si specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta Curtii.

Atributiile Comitetului de Conducere al Curtii de Conturi sunt expres prevazute in art. 124 din legea organica(Legea nr.94/1992 cu modificarile ulterioare) si se refera la:

a)sa emita avize potrivit competentelor sale de avizare(cf. art. 92, lit.b);

b) sa organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, precum si a altor controale care nu sunt prevazute in programul de control anual al Curtii de Conturi;

c) sa initieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate si incompatibilitate in indeplinirea functiilor de catre membrii Curtii de Conturi si judecatorii financiari;

d) sa aprobe lista cuprinzand posturile vacante care urmeaza sa fie scoase la concurs in vederea ocuparii lor,

e) sa aprobe tematicile si sa organizeze concursurile si probele de selectie pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curtii de Conturi, potrivit listei aprobate;

f)sa numeasca directorii directiilor de control, §efii de serviciu din cadrul diviziilor sectoriale si directorii directiilor de control fmanciar ale camerelor de conturi judetene, sa numeasca secretarul general al Curtii de Conturi si sa stabileasca atributiile acestuia;

g) sa aprobe autoritatile pentru contractarea de lucrari, bunuri , servicii sau alte prestatii necesare functionarii Curtii de Conturi,

h)  sa examineze si sa aprobe propunerea de ordine de zi a sedintei comitetului de conducere, formulata de presedintele Curtii;

i) sa exercite, in ceea ce priveste activitatea Curtii de Conturi, personalul si regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform legii organice a Curtii de Conturi, plenului sau presedintelui Curtii;

A.3. Presedintele Curtii de Conturi are atributii de reprezentare, de coordonare a activitatii Curtii, organizarea sedintelor plenului si ale Comitetului de conducere, numirea personalului, revocarea din functie si exercitarea actiunii disciplinare. In lipsa presedintelui Curtii de Conturi, atributiile sale se exercita de catre vicepresedinte.

Atributiile presedintelui Curtii de Conturi sunt expres prevazute in continutul art. 126, al. (1) din legea organica a Curtii de Conturi si se refera la :

a)& sa reprezinte Curtea de Conturi si sa asigure relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice si cu organismele nationale si internationale de profil.

b)            sa coordoneze activitatea Curtii de Conturi;

c)             convoace si sa prezideze dezbaterile plenului si ale Comitetului de Conducere si sa asigure executarea hotararilor acestora;

d)            sa propuna ordinea de zi a sedintelor plenului si ale Comitetului de Conducere si sa le supuna aprobarii acestora;

e)             sa urmareasca transmiterea catre Parlament a rapoartelor Curtii de Conturi;

f)              sa numeasca personalul Curtii de Conturi, cu exceptia celui numit de plen sau de Comitetul de conducere si sa dispuna, daca este cazul ,revocarea din functie a acestuia, in conditiile legii;

g)             sa exercite actiunea disciplinara, potrivit art. 120 al. (1) din legea organica, si sa aplice sanctiuni disciplinare in cazurile prevazute de Codul etic al profesiei;

h)             sa comunice posturile vacante de membri ai Curtii de Conturi catre Parlament, pentru luarea de masuri in vederea ocuparii acestora;

i) sa hotarasca constituirea de grupe de control inter-divizii, care vor functiona numai pe durata realizarii sarcinii de control atribuite.

B.Organizarea Curtii de Conturi

B. Sectia de control financiar ulterior

Sectia de control financiar ulterior este formata din 9 consilieri de conturi si din controlori financiari. Conform prevederilor art. 11 din legea organica, sectia este condusa de un consilier de conturi, care indeplineste functia de presedinte al sectiei si este organizata in divizii, iar in cadrul diviziilor se pot organiza directii, conduse de cate un consilier de conturi, servicii si birouri de specialitate.

B.2. Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti

Camera de conturi judeteana si cea a municipiului Bucuresti este formata din Directia de control financiar ulterior , care la randul ei este formata din controlori financiari si este condusa de un director si un director-adjunct .In cadrul directiilor se pot organiza servicii si birouri de specialitate.

Inainte de revizuirea Constitutiei (2003) si modificarile implicite introduse in legea organica prin Legea nr.94/2004 de aprobare cu modificari a O.U.G. nr..l 17/2003 privind preluarea activitatii jurisdictionale si a personalului instantelor Curtii de Conturi de catre instantele judecatoresti, pe langa Camerele de Conturi judetene functiona si un Colegiu jurisdictional, format din judecatori financiari condusi de un presedinte. De asemenea, pe langa Camerele de conturi judetene (si a municipiului Bucuresti) isi exercitau atributiile procurorii financiari.

Urmare prevederilor Legii nr. 49/2004, prin care a fost aprobata cu modificari O.U.G. nr. 117/2003, cauzele aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei, au fost preluate de instantele judecatoresti ordinare (pana la constituirea instantelor judecatoresti specializate) astfel:

-dosarele aflate pe rolul Colegiilor jurisdictionale de pe langa Camerele de Conturi judetene au fost preluate de tribunale, urmand a fi solutionate de sectiile sau, dupa caz, de completele de contencios administrativ;

-dosarele aflate pe rolul Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi au fost preluate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ;

-dosarele aflate pe rolul Sectiei jurisdictionale a Curtii de Conturi si al completului in compunerea prevazuta la art. 56 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (este vorba de un complet format din 3 consilieri de conturi, care fac parte din Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, care judeca cauzele prevazute de art. 49 din legea organica a Curtii de Conturi), au fost preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Judecatorii fmanciari in functie la acea data, urmau sa fie propusi de consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiti prin decret al Presedintelui Romaniei in functii de judecatori la instantele judecatoresji. Magistratii-asistenti, grefierii si arhivarii-registratori au fost preluati de instantele judecatoresti, iar procurorii fmanciari au fost preluati de Ministerul Public. Articolul nr. 8 din Legea nr. 49/2004 prevede faptul ca procurorii financiari vor continua sa functioneze in cadrul Curtii de Conturi si sa-si exercite atributiile prevazute in legea organica a Curtii de Conturi (procurorul financiar participa obligatoriu la judecarea cauzelor rezultate din activitatea Curtii de Conturi, aparand interesele statului in domeniul de competenta stabilit prin legea organica.

Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti reprezinta extensia in teritoriu a Curtii de Conturi.

B.3. Secretariatul general

Secretariatul general al Curtii de Conturi este condus de un secretar general, structura organizatorica a Secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc, conform art. 15 din legea organica a Curtii de Conturi, cu modificarile ulterioare, se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.



4. Autoritatea de audit de pe langa Curtea de Conturi

Avand in vedere obligatiile care i-au revenit Romaniei in baza memorandumurilor si acordurilor de finantare incheiate cu Comisia Europeana si in conformitate cu recomandarile Raportului de audit pentru Programul ISPA al Comisiei Europene din 11 noiembrie 2004, pe langa Curtea de Conturi s-a constituit Autoritatea de audit pentru fondurile acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele ISPA §i SAPARD §i pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postaderare, (Autoritatea de audit), care are atributii si proceduri de lucru proprii.

Introducerea Autoritatii de audit s-a facut prin completarea legii organice, respectiv a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, printr-un numar de 7 noi articole, numerotate de la 141 la 147, cuprinse in O.U.G.nr.. 22/17 martie 2005 pentru

completarea Legii nr.94/1992(M.O.R. nr. 251 din 25martie 2005), aprobata cu modificari, prin Legea nr. 200/23 iunie 2005).

Conform prevederilor 141 al(2), al legii organice, modificata prin Legea nr. 200/2005, Autoritatea de audit este un organism fara personalitate juridica, independent din punct de

vedere operational fata de Curtea de Conturi, avand sediul in Bucuresti, iar in conformitate cu prevederile art. 142, principalele atributii ale autoritatii se refera la:

a)         audit de sistem, verificarea pe baza de esantion si audit final;

b)         verificari si audit extern asupra fondurilor structurale de care va beneficia Romania, incepand cu 2007;

c)         verificarea anuala a modului de functionare a sistemelor de management si control stabilite pentru derularea programelor ISPA si SAPARD;

d)         verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe baza de esantion reprezentativ;

e)         efectuarea unor verificari adecvate in vederea emiterii declaratiilor la finalizarea masurilor si programelor;

f)          certificarea conturilor anuale SAPARD in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestora;


Pana la intrarea in vigoare a Constitutiei revizuite in anul 2003 si respectiv a Legii nr.49/2004 de aprobare a O.U.G. nr. 117/2003, in structura Curtii de Conturi mai intra si Sectia jurisdictionala si Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi.De altfel, acestea sunt si la ora actuala prevazute in Legea nr.94/1992 cu modificarile la zi, adica in legea organica a Curtii de Conturi. Acest lucru nu trebuie insa sa ne induca in eroare, deoarece chiar daca Sectia jurisdictionala si Colegiul jurisdictional nu au fost scoase explicit din componenta Curtii de Conturi a Romaniei in textul legii orgabice, modificarile aduse acesteia prin Legea nr.49/2004 de modificare si aprobare a O.U.G. nr.l 17/2003 si revizuirea Constitutiei in 2003 elimina aceste componente din structura Curtii de Conturi. Vom mentiona totusi faptul ca, pe vremea cand ele erau proprii Curtii de Conturi, Sectia jurisdictionala era compusa din 7 consilieri de conturi si era instanta de foold si de recurs, iar Colegiul jurisdictional al Curtii era format din judecatori financiari, fiind condusi de un presedinte de colegiu si era instanta de fond.Pe langa Curtea de Conturi functiona si procurorul general financiar si procurorii financiari. In forma initiala a legii organice mai exista si o Sectie de control preventiv in componenta Curtii de Conturi, care insa a fost desfiintata.


g)         verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national.

Conform al. (2) din art. 142, pentru realizarea atributiilor ce ii revin, Autoritatea de audit incheie acorduri cu structurile responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor ISPA si SAPARD, respectiv cu autoritatile de management pentru fondurile aferente asistentei financiare acordate Romaniei de catre Uniunea Europeana in perioada postaderare.

Conducerea autoritatii este prezentata in art. 14.3. Astfel, conform al. (1) din articolul 14.3., Autoritatea de audit este condusa de un presedinte si un vicepresedinte, numiti de plenul Curtii de Conturi dintre consilierii in functie, pentru un mandat cu o durata de 3 ani. Acest mandat se poate reinnoi o singura data. Durata primului mandat incepe la data numirii de catre plenul Curtii de Conturi.

In exercitarea atributiilor sale, presedintele Autoritatii de audit emite decizii si instructiuni (art. 14.3., al.(2) ), atributiile presedintelui si vicepresedintelui stabilindu-se prin Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii (art. 14.3, al. (3) ), parte integrants a Regulamentului de organizare si functionare a Curtii de Conturi.

In exercitarea atributiilor sale, presedintele Autoritatii de audit emite decizii si instructiuni (art. 14.3., al.(2) ), atributiile presedintelui si vicepresedintelui stabilindu-se prin Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii (art. 14.3, al. (3) ), parte integrants a Regulamentului de organizare si functionare a Curtii de Conturi.

Autoritatea de audit prezinta anual sau ori de cate ori este nevoie rapoarte de activitate plenului Curtii de Conturi (art. 14.3., al.(4) ).

Conform art. 14.4.,AL. (1), „structura organizatorica a Autoritatii de audit se aproba de catre plenul Curtii de Conturi ,1a propunerea presedintelui Autoritatii de audit. Coordonarea si atributiile structurilor din aparatul propriu al Autoritatii de audit si ale personalului se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

Alineatul (2) din art. 14.4. prevede faptul ca numarul maxim de posturi al Autoritatii de audit este de 110, toate posturile aferente autoritatii fiind incluse in schema de personal a Curtii de Conturi. In scopul realizarii atributtilor, Autoritatea de audit va putea angaja si personal de alta specialitate decat cel economic.

Art. 14.5 aduce precizari cu privire la salarizarea personalului ( al.(l) ) si la cuantumul lndemnizatiei de conducere a presedintelui si vicepresedintelui Autoritatii de audit (al.(2)), iar la art. 14.6 se arata ca fondurile necesare pentru desfasurarea activitatii. Autoritatii de audit se asigura de la bugetul de stat, fund in bugetul de cheltuieli al Curtii de Conturi .

In fine, conform art. 14.7. , pentru desfasurarea activitatii Autoritatii de audit, Guvernul Romaniei si Curtea de Conturi asigura conditiile necesare pregatirii profesionale a personalului, spatiile de lucru, dotarile si logistica aferente.







* Art. 49 din Legea nr.94/1992 cu modificarile ulterioare ,prevede:

Curtea de Conturi judeca, in ultima instanta:

a)recursurile in anulare jurisdictionale declarate de procurorul general financiar impotriva hotararilor definitive ale

colegiilor si Sectiilor jurisdictionale, cu exceptia celor preva2Xite la art. 48, al.(2);

b)conflictele de competenta ivite intre Sectia jurisdictionala si colegiile jurisdictionale;

c)cererile de reexaminare introduse, potrivit art.39, al.(2), impotriva solutiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare.

5. Personalul Curtii de Conturi

Conform dispozitiilor privind personalul Curtii de Conturi* , membrii acesteia** sunt numiti de Parlament, la propunerea Comisiilor pentru buget, finante, dand ale celor doua Camere, pentru un mandat de 6 ani, mandat care poate fi reinnoit (art. 104, al. (1), cap. 7 din legea organica a Curtii de Conturi,Legea nr. 94/1992, cu modificarile ulterioare.      Inainte de a incepe sa-si exercite mandatul, membrii Curtii de Conturi depun juramantul in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei (cf. art. 104, al.(3)).

Pentru a fi numiti consilieri de conturi „candidatii trebuie sa indeplineasca anumite conditii referitoare la:vechime in activitati din domeniile economico-financiar sau juridic de minimum 15 ani ,studii superioare economice sau juridice si inalta competenta profesionala (art. 105, al.(3)).

Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele acesteia si presedintii de sectii (art. 105, al.(l)).

Functiile de presedinte si vicepresedinte vor fi ocupate de persoane cu pregatire economica sau juridica(art.'l05, al.

Pe durata mandatului lor, membrii Curtii de Conturi sunt independenti si inamovibili pe durata mandatului lor (art. 107, al. (1)), interzicanduli-se sa faca parte din partidele politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic (art. 107, al. (2) ). Functia de consilier de conturi este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior (art. 107,al.(3)).

Membrilor Curtii de Conturi le este interzisa exercitarea , direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administrarea sau conducerea unor societati comerciale sau civile. Ei nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parti intr-un arbitraj (art. 107, al.(4) ).


In conformitate cu prevederile art. 108, al. (1), obligatiile membrilor Curtii de Conturi sunt urmatoarele:

a)sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei;

b)sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii de Conturi;

c)sa-si exprime votul afirmativ sau negativ in adoptarea actelor Curtii de Conturi, abtinerea de la vot nefiind permisa;

d)sa comunice in scris presedintelui Curtii orice situatie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care il exercita,

e)sa nu permita folosirea functiilor pe care le indeplinesc in scop de reclama comerciala sau propaganda de orice fel;

f)sa se abtina de la orice activitate sau manifestare contrare independentei si demnitatii functiei lor.







* Cap.7, art. 104-121 din legea organica a Curtii de Conturi, Legea nr. 94/1992 cu modificarile si completarile ulterioare. ** Membrii Curtii de Conturi indeplinesc functia de consilieri de conturi.

Incalcarea grava a vreunei din obligatiile prevazute la al.(l) al art. 108, atrage revocarea din functie a celor care au savarsit-o (art. 108, al.(2)), revocarea membrilor Curtii de Conturi facandu-se de catre Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finante, banci ale celor doua camere.(art.l08, al.(3)).

Din statutul legal al personalului Curtii de Conturi mai este de remarcat faptul ca membrii Curtii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati sau trimisj in judecata penala sau contraventionala decat la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie,cu aprobarea Birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate (comisiile pentru buget, finante, banci) ale acesteia (art. 109).

Si in cazul controlorilor financiari,conform prevederilor art. 1ll din legea organica a Curtii de Conturi, acestora le este interzis sa faca parte din partidele politice, sa desfasoare activitati publice cu caracter politic, functia de controlor financiar fiind incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. De asemenea, controlorilor financiari le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administrarea sau conducerea unor societati comerciale sau civile si nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parti intr-un arbitraj. Controlorii financiari sunt numiti de presedintele Curtii de Conturi si se bucura de stabilitate-conform art. 112.

Nici controlorii financiari nu pot fi cercetati, retinuti, arestati sau trimisi in judecata contraventionala sau penala decat la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cu aprobarea plenului Curtii de Conturi (art. 113).

Art. 114 din legea organica a Curtii de Conturi cu modificarile la zi prevede faptul ca -al.(l) -competenta de judecata, pentru infractiunile savarsite de membrii Curtii de Conturi apartine Curtii Supreme de Justitie, Sectia penala, iar la al.(2) prevede ca pentru infractiunile savarsite de controlorii financiari ai Camerelor de Conturi judetene, competenta de judecata apartine Curtilor de apel.Conform al.(3) al art. 114 din Legea nr.94/1992 cu modificarile la zi, de la data trimiterii in judecata penala, persoanele in cauza sunt suspendate de drept din functiile lor.In caz de condamnare definitiva, ei sunt exclusi de drept, iar in caz de achitare , suspendarea inceteaza.

In cadrul Curtii de Conturi ,personalul cu functii de conducere este numit de Comitetul de Conducere, cu exceptia celui numit de plenul Curtii de Conturi, iar personalul de specialitate este numit de presedintele Curtii (art.115, al.(l) ). Incompatibilitatile la care este supus personalul de conducere si de specialitate sunt cele prevazute in Statutul functionarilor publici* si in Codul etic al profesiei. (art. 115, al.(2) )

In conformitate cu prevederile art. 116, al. (1), mandatul de membru al Curtii de Conturi inceteaza in una din urmatoarele situatii:

a)la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorate, de excludere de drept ori de deces;

b)in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei mai mult de 6 luni;

c)     in caz de incalcare a prevederilor art. 16, al. (3) sau ale art. 40, al.(3) din Constitutia revizuita in 2003. Conform art.16, „Egalitatea in drepturi', al.(3), din legea fundamentala, „functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate , in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati',iar art. 40 „Dreptul de asociere', al.(3) din legea fundamentala prevede faptul ca „nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistrate, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.'

d)& In cazul revocarii din functie.

Raspunderea disciplinara a controlorilor financiari, a personalului de alta specialitate si a celui auxiliar, conditiile si procedura de aplicare a acestuia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curtii de Conturi.









Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact