StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Evolutia comertului international in perioada postbelica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Diviziunea mondiala a muncii si adancirea interdependentelor economice in etapa actuala



in conditiile epocii contemporane, participarea activa la diviziunea mondiala a muncii reprezinta o latura inseparabila a procesului de dezltrare a fiecarei natiuni si aceasta constituie o necesitate obiectiva pentru toate statele lumii, indiferent de nivelul dezltarii lor economico-sociale sau de sistemul social-politic dominant. Se impune ca o necesitate obiectiva intensificarea participarii la diviziunea mondiala a muncii, in primul rand, pentru tarile ramase in urma din punctul de vedere al dezltarii economice pentru ca numai astfel ele r putea inlatura decalajul considerabil care le desparte de tarile puternic industrializate si



bine ancorate in diviziunea mondiala a muncii.
Diviziunea mondiala a muncii este o categorie economica care exprima relatiile care se silesc intre statele lumii in procesul dezltarii productiei si comertului international, precum locul si rolul fiecarui stat in circuitul mondial de valori materiale1.
Altfel spus, diviziunea mondiala a muncii este un proces de specializare internationala in productie a economiilor nationale statornicit de-a lungul timpului si care reprezinta baza legaturilor dintre ele. Ea arata deci, locul si rolul pe care diferitele tari ale lumii il ocupa in economia mondiala si reprezinta temelia materiala a fluxurilor economice internationale. Acest proces de specializare internationala in productie are ca scop adaptarea potentialului economic national sistatelor la cerintele in continua schimbare ale pietei mondiale si este determinat de o sene de factori, cum sunt: conditiile materiale, marimea teritoriului si populatiei fiecarei tari; nivelul tehnic si gradul de diversificare al aparatului productiv din fiecare tara; traditiile economice; apropierea geografica a statelor si silirea anumitor raporturi de complementaritate economica dinamica intre ele; o serie de factori extraeconomici (dominatia coloniala, relatiile de productie, razboaiele etc).
Diviziunea mondiala a muncii a inceput sa se formeze in conditiile aparitiei si dezltarii capitalismului si s-a adancit ulterior sub incidenta unui cumul de factori. Exprimand procese economice obiective, ea este prin excelenta un fenomen mondial, atotcuprinzator, care actioneaza in cadrul unei economii mondiale unice si tot mai interdependente.
Adancirea diviziunii mondiale a muncii si formele concrete pe care le-a imbracat intr-o etapa sau alta au depins si depind de nivelul de dezltare al fortelor de productie si, in primul rand, de dezltarea industriala a numeroaselor state ale lumii.
* in perioada postbelica, un factor, a carui influenta pe termen lung asupra diviziunii mondiale a muncii se va resimti mai ales in viitor, este prabusirea sistemului colonial al imperialismului si aparitia pe harta politica a lumii a cea 100 de state nationale noi care si-au cucerit in aceasta perioada independenta politica si care depun eforturi staruitoare pentru castigarea independentei economice, pentru schimbarea locului si rolului ce le-au fost impuse de catre fostele metropole, atat in cadrul diviziunii mondiale a muncii, cat si in cadrul circuitului economic de valori materiale.Inlaturarea dominatiei economice straine din tarile in curs de dezltare, trecerea in patrimoniul national a tuturor bogatiilor de care dispun acestea, intensificarea procesului lor de industrializare pe baza tehnicii actuale, concomitent cu inlaturarea specializarii economice unilaterale ce le-a fost impusa de fostele metropole, dezltarea de sine statatoare a acestora, fara ingerintele altor state, toate acestea r exercita o influenta pozitiva asupra diviziunii mondiale a muncii si implicit in directia atenuarii decalajului multilateral care separa aceste state de cele puternic dezltate.
in sfarsit, un alt factor cu o puternica influenta asupra dinamizarii economiei mondiale si a comertului international, precum si asupra diviziunii mondiale a muncii este relutia tehnico-stiintifica, care a strabatut o serie de etape si forme concrete de manifestare.
Este unanim recunoscut faptul ca relutia tehnico-stiintifica contemporana este cel mai important factor al dinamizarii economiei mondiale si comertului international cu implicatii comune dar si specifice pentru fiecare timent al economiei mondiale.
Relutia tehnico-stiintifica este, de asemenea, unul din factorii cu o puternica influenta, pe termen lung, asupra elutiei diviziunii mondiale a muncii, intr-un mod si intr-un grad de intensitate neintalnite in trecut. Sub influenta acestui factor s-a adancit si va continua sa se intensifice diviziunea mondiala a muncii, cu diversele ei variante pe ramuri si subramuri ale industriei (masini-masini, chimie-chimie etc), care se manifesta intre tarile puternic industrializate, trecand pe locul secund vechile variante ale diviziunii internationale a muncii (industrie-agricultura, extractie-prelucrare).
Extinderea diviziunii internationale a muncii de tip industrial, sub influenta relutiei tehnico-stiintifice contemporane, pe deplin echiile, reclama dezltara economica multilaterala a tuturor statelor, crearea unei industrii moderne, diversificate in fiecare tara, pe baza eforturilor proprii - ca factor primordial - si a unei largi colaborari internationale bazata pe respectarea stricta a principiilor si normelor dreptului international
Relutia tehnico-stiintifica contemporana a determinat in acelasi timp o asemenea crestere a nivelului tehnic, a complexitatii si diversificarii productiei in general, a industriilor de varf in special (constructii de masini, electrotehnica, electronica, chimie, metalurgie etc), incat organizarea in fiecare tara a productiei tuturor tipurilor de produse (din toate ramurile si subramurile indus


triei, care se gasesc intr-un permanent proces de modernizare, specializare si diversificare) a devenit practic imposibila si in acelasi timp ineficienta din punct de vedere economic chiar si pentru cele mai dezltate tari ale lumii.
Ca urmare, relutia tehnico-stiintifica contemporana a determinat o accentuare a interdependentelor economice dintre state (consecinta a adancirii diviziunii internationale a muncii) si a impus in mod obiectiv o larga specializare si cooperare cu implicatii directe nu numai supra structurii economiei mondiale, ci si asupra comertului international sub toate aspectele lui.
De aceea, in conditiile epocii contemporane, toate tarile lumii, indiferent de natura oranduirii sociale, de marimea si forta lor economica, de gradul lor de inzestrare cu resurse naturale si forta de munca, de asezarea lor geografica etc.
trebuie sa participe, intr-o masura mai mare sau mai mica, intr-o forma sau alta, la circuitul economic mondial, aceasta fiind o consecinta fireasca, de ordin obiectiv, a interconditionarii economice generale dintre toate statele lumii.
Schimbarile care au intervenit in structura geografica a economiei mondiale in perioada postbelica, ca urmre a modificarilor ce s-au inregistrat pe harta politica a lumii si a relutiei tehnico-stiintifice contemporane, precum si adancirea interdependentelor economice dintre state, au generat conditii noi si in desfasurarea circuitului economic mondial. El a imbracat si continua sa imbrace forma unor relatii economice multiple atat in cadrul fiecarui grup de tari cat si intre tarile apartinand diverselor grupari.
Istoria dezltarii economiei mondiale a demonstrat, fara putinta de tagada, ca progresul economic al unei tari depinde inainte de toate de gradul de mobilizare si folosire tot mai intensa a resurselor proprii (umane, materiale si financiare), de eforturile fiecarui popor. Dar, tot istoria dezltarii economiei mondiale a demonstrat ca nici o tara din lume, chiar si cele mai dezltate, nu poate promova o politica economica autarhica fara consecintele profund daunatoare asupra propriei dezltari, nu se poate izola de circuitul economic mondial. Participarea la diviziunea internationala a muncii si implicit la circuitul economic mondial, este de natura sa potenteze eforturile proprii ale fiecarui popor si sa accelereze progresul economic al tuturor statelor.
Ca urmare, progresul economic general al omenirii este rezultatul progresului economic al fiecarei tari in parte si al schimbului de valori materiale si spirituale intre acestea. Nivelul de dezltare economica al diferitelor tari si gradul de diversificare si specializare a productiei lor materiale sunt factorii principali care determina proportiile participarii tarilor respective la circuitul economic mondial si reflecta locul pe care il ocupa in cadrul diviziunii internationale a muncii. De aceea, este unanim recunoscut pe international ca, in conditiile epocii contemporane, una din cerintele fundamentale ale progresului fiecarei tari in parte este intensificarea participarii la diviziunea mondiala a muncii si, pe baza ei, la schimbul international de valori.
Colaborarea internationala, ajutorul economic fara nici un fel de conditii, constituie un factor important pentru progresul rapid al tarilor mai slab dezltate din punct de vedere economic. In actuala etapa a relutiei tehnico-stiintifice, colaborarea, participarea la diviziunea internationala a muncii sunt o necesitate obiectiva. De aceea, nici un popor nu se poate izola, nu poate renunta la colaborarea internationala fara grave urmari in dezltarea sa economico-sociala.
Una dintre problemele cele mai actuale ale lumii contemporane care trebuie sa-si gaseasca o solutionare corespunzatoare este lichidarea subdezltarii, rezultat nemijlocit al politicii de dominatie coloniala, consecinta a unor relatii economice inechiile generate de diviziunea internationala capitalista a muncii. Experinta arata ca mentinerea decalajelor economice afecteaza deosebit de grav insasi elutia generala a economiei mondiale, constituie un factor de ingustare a pietei mondiale, de criza economica, reducand in cele din urma posibilitatile de dezltare chiar si pentru tarile puternic industrializate. De aceea, lichidarea subdezltarii, egalizarea relativa a nivelurilor de dezltare economica a statelor lumii, in conditiile actuale ale interconditionarii economice generale, constituie o necesitate obiectiva a progresului general, un imperativ al colaborarii pe baze cu totul noi, echiile intre toate statele lumii.
Analiza atenta a elutiei economice mondiale arata ca in viitor interdependentele economice dintre state se r accentua si mai mult. Ca urmare, perpetuarea unor disproportii mari in nivelul de dezltare economica a statelor va genera insilitate economica si fenomene de criza care se r reflecta pana la urma asupra tuturor statelor.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre evolutia comertului international in perioada postbelica

Aspecte specifice ale finantarii pe termen lung
Evolutia comertului international in perioada postbelica
Integrarea economica din diferite tari
Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica
Impactul proceselor de reforma
Teorii si modele privind comertul international
Locul comertului in economia nationala
Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Cererea de marfuri
Preturile in comert
Coordonatele pietei bunurilor si serviciilor
Politica stocurilor de marfuri in comert
Politici privind aprovizionarea cu marfuri in
Cercetarea stiintifica in comert







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare