StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Evolutia comertului international in perioada postbelica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Trasaturi si tendinte in evolutia politicii comerciale din perioada postbelica



in perioada postbelica, politica comerciala, ca si comertul international, a fost influentata de o multitudine de factori, anii cu actiune de lunga durata, altii conjuncturali, de durata mai scurta.In primul deceniu postbelic, factorul hotarator care a marcat profund evolutia politicii comerciale au fost urmarile economice si politice alte eelui de-al doilea razboi mondial (distrugerile materiale uriase, pierderile de zeci de milioane de vieti omenesti, impartirea sferelor de influenta intre tarile invingatoare, aparitia blocului statelor socialiste1, schimbarea raportului de forte intre principalele state dezvoltate ale lumii etc).
Daca ne referim numai



la tarile capitaliste dezvoltate; razboiul'a. schimbat radical raportul de forte dintre ele in favoarea SUA, singurul stat care a iesit din acest razboi intarit economic, politic si militar. SUA detinea la sfarsitul razboiului un fel de monopol al puterii, fapt care i-a permis sa influenteze in propriul sau interes, atat direct cat si indirect evolutia politicii comerciale din perioada imediat postbelica.
Direct, prin intermediul dirselor uri, programe si doctrine de ajutorare economica, financiara, politica si chiar militara (ex: Doctrina Truman, Planul; Marshall, Punctul patru din Programul lui Truman (pentru ajutorarea regiunilor inapoiate), Doctrina Eisenhower - Dulles, ul Glayton etc). Toate tarile beneficiare ale ajutorului american trebuiau sa urmeze indeaproape politica dictata de SUA, inclusiv politica comerciala.
Indirect, SUA a putut sa influenteze politica comerciala a lumii: prin intermediul dirselor acorduri si organizatii economice si financiare create in acesta perioada (FMI, BIRD, GATT etc) si a caror activitate a fost multa vreme controlata si orientata de SUA.
Ca urmare, in aceasta perioada, politica comerciala a lumii s-a caracterizat indeosebi prin trei trasaturi:
- a) concesii fata de SUA, in primul rand, in domeniul vamal acceptate de catre tarile beneficiare ale ajutorului economic si politic american;
- b) blocada economica si discriminari comerciale fata de tarile socialiste, politica la care SUA au antrenat toate tarile dezvoltate, precum si unele tari in curs de dezvolatre subordonate acestora;
- c) accentul in ce priste instrumentele de politica comerciala a fost pus pe politica vamala si netarifara si aproape deloc pe politica de stimulare a exporturilor.
Treptat insa, conditiile internationale din perioada postbelica au inceput sa se schimbe, imprimand noi trasaturi politicii comerciale. Dintre factorii care au inceput sa influenteze politica comerciala a lumii in deceniile sapte, opt si noua retin atentia in principal urmatorii:
- Intensificarea luptei pentru piete pe mondial in general, si in special intre principalele tari si grupe de tari capiataliste dezvoltate; pe masura ce tarile invinse sau slabite de razboi si-au refacut economia (in principal cu sprijin american) ele au reaparut pe piata mondiala ca potentiali concurenti, iar spre sfarsitul acestei perioade ca periculosi concurenti. Raportul de forte pe economic si politic nu a mai evoluat in favoarea SUA in aceasta perioada, ci in favoarea tarilor invinse, precum si a altor tari dezvoltate. De aceea, fara sa-si piarda suprematia in economic (inclusiv politic si mai ales militar), SUA au fost nevoite totusi sa cedeze pozitii noilor centre de putere (economica si politica) care au aparut pe mondial, in special Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Japonia. Aceste schimbari in raportul de forte pe mondial au determinat aparitia si manifestarea deschisa a unor puternice contradictii indeosebi intre SUA, CEE si Japonia (ulterior si alte state) si la diminuarea crescanda a caracterului de monopol al rolului jucat de SUA in perioada imediat postbelica.
- Un alt factor cu infuenta directa si nemijlocita asupra politicii comerciale, rezultat si al luptei pentru piete, a fost si continua sa fie aparitia si raspandirea proceselor de intergrare economica, in primul rand, in Europa si apoi si in celelalte regiuni ale lumii.
-Un al treilea factor ar putea fi considerat afirmarea in economic si politic a blocului statelor socialiste; aceste tari au influentat, intr-o anumita masura evolutia politicii comerciale, mai ales dupa ce si-au dat seama de consecintele dezastruoase ale politicii de izolare fata de celelalte tari; din acel moment ele au inceput sa militeze pentru inlaturarea tuturor masurilor de discriminare comerciala pe care le pusesera in aplicare fata de ele tarile capitaliste dezvoltate; in acest context, ele au acceptat dialogul si au negociat cu tarile dezvoltate o serie de probleme ramase in suspensie inca de la sfarsitul celui de-al diolea razboi mondial.
-Un al patrulea factor care a inceput sa influenteze pe termen lung politica comerciala este aparitia pe harta politica a lumii a peste 100 de state nationale noi si care au inceput sa exercite presiuni, sa faca demersuri intr-un mod din ce in ce mai orgnizat asupra tarilor dezvoltate, indeosebi prin intermediul GATT, UNCTAD, ONUDI, FMI, BIRD, Miscarii nealiniatilor, "Grupului celor 77", pentru a obtine anumite facilitati de politica comerciala pentru produsele lor de export, in special manufacturate, pe pietele tarilor dezvoltate.
In al cincilea rand fenomenele cu care s-a confruntat economia mondiala in deceniile opt, noua si inceputul deceniului zece constituie un alt factor care si-a pus din plin amprenta si asupra evolutiei politicii comerciale in aceasta perioada. Este vorba de criza petroliera, si a celorlalte resurse naturale, crizele ciclice (1974/75, 1981/82, 1990/91), explozia preturilor in prima jumatate a deceniului opt la produsele de baza si in special la combustibili, apoi prabusirea preturilor la majoritatea produselor de baza, inflatia etc.In sfarsit, colapsul comunismului in Europa, ca urmare a femomenelor care au avut loc in aceste tari in perioada 1988 -l991 si orientarea acestora spre economia de piata este un alt factor care a inceput sa-si puna amprenta asupra politicii comerciale profund si accelerat.
Nu ne-am propus in cadrul acestei teme sa prezentam pe larg toti factorii care au influentat si vor influenta politica comerciala. Am semnalat doar pe cei mai importanti dintre acestia.
Toti acesti factori, care constituie impreuna conditiile internationale ale perioadei luata in studiu, au imprimat anumite trasaturi si tendinte politicii comerciale care vor fi, pe scurt, prezentate in continuare. Acestea sunt urmatoarele:
a) Atenuareaprotectionismului vamal industrial si mentinereaprotectionismului vamal agricol la un nil relativ ridicatIndeosebi ca urmare a activitatii GATT-ului, nilul mediu al taxelor vamale de import la marea majoritate a produselor industriale s-a redus in perioada de pana la inceputul Rundei Uruguay cu 80% fata de nilul in vigoare inainte de intrarea in functiune a Acordului General pentru Tarife si Comert.
Cu toate acestea, multe tari dezvoltate mai percep inca taxe vamale ridicate la importurile de produse industriale care prezinta interes pentru tarile in curs de dezvoltare, impietand direct asupra comertului lor exterior si indirect asupra procesului lor de industrializare, cu toate ca inca din din 1971 a inceput sa fie pus in aplicare sistemul generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. Dar, marja preferentiala in favoarea acestora a fost redusa atat in urma Rundei Tokio cat si ultimei runde (Uruguay).
Daca in ce priste rezultatele pe linia atenuarii substantiale a protectionismului vamal industrial pot fi totusi considerate satisfacatoare, influentand pozitiv relatiile comerciale internationale, nu acelasi lucru se poate spune despre protectionismul vamal agricol care a ramas in continuare ridicat indeosebi datorita puternicelor dirgente de interese dintre SUA si CEE, iesite la iala si cu prilejul Rundei Uruguay. Unele rezultate considerate ca fiind acceptabile au fost totusi obtinute pe aceasta linie atat la Runda Tokio, cat si la Runda Uruguay.
b) Liberalizarea comertului international in deceniile sase, sapte si escaladarea protectionismului netarifar in deceniile opt si noua.
Rezultatele cele mai importante in domeniul liberalizarii comertului international au fost obtinute tot ca urmare a activitatii desfasurate de GATT. Tendinta spre o tot mai ampla liberalizare a comertului mondial s-a atenuat insa treptat spre sfarsitul deceniului sapte si s-a inrsat brusc ca urmare a incidentei fenomenelor negati cu care s-a confruntat economia mondiala in deceniile opt si noua. A avut loc in acesta perioada o puternica escaladare a protectionismului netarifar promovat de catre tarile dezvoltate, cu efecte dintre cele mai nefavorabile, in primul rand, asupra economiei si comertului tarilor in curs de dezvoltare, dar si asupra comertului mondial in ansamblul sau. Potrivit unor surse ale UNCTAD, in 1988, spre exemplu, protectionismul netarifar a afectat 21,4% din valoarea importurilor mondiale (fara petrol) si 25,6% din importurile pronind din tarile in curs de dezvoltare.
Rapoartele GATT, UNCTAD, FMI, BIRD si rezolutiile adoptate de unele sesiuni extraordinare ale Adunarii Generale ale ONU din ultimele doua decenii au apreciat ca un pericol important pentru economia mondiala 1-a constituit incetinirea ritmului de crestere a comertului mondial ca urmare a escaladarii protectionismului netrifar.
Astfel, in rezolutia adoptaa de cea de-a VlI-a Sesiune extraordinara a Adunarii Generale a ONU, din septembrie 1975 (A/rez. 3362/19 septembrie 1975, pct.8 si 10) se subliniaza printre altele:
"Tarile dezvoltate ar trebui, in cadrul negocierilor comerciale multilaterale (este vorba de Runda Tokio - sublinierea ns/), sa ia masuri eficace pentru a reduce sau elimina, atunci cand aceasta este realizabila si corespunzatoare si pe o baza diferentiata si mai favorabila tarilor in curs de dezvoltare, obstacolele netarifare care se aplica produselor al caror export prezinta interes pentru tarile in curs de dezvoltare.
Practicile comerciale restricti care au efecte negati asupra comertului international, in special asupra celui din tarile in curs de dezvoltare, ar trebui eliminate si facute eforturi, la nil national si international, in derea negocierii unui ansamblu de principii si de reguli echitabile".In acelasi spirit este inscris acest deziderat al liberalizarii comertului mondial si in Carta drepturilor si indatoririlor economice ale statelor, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 12 decembrie 1974. in articolul 14 al sectiunei se spune printre altele:
"Fiecare stat are indatorirea de a coopera pentru promovarea unei expansiuni stabile si crescande, a unei liberal


izari a comertului mondial si a unei cresteri a bunastarii si a nilului de viata al popoarelor, in special celor ale tarilor in curs de dezvoltare. Prin urmare, toate statele trebuie sa coopereze, intre altele, in directia eliminarii progresi a obstacolelor din calea comertului si a imbunatatirii cadrului institutional de desfasurare a comertului mondial si, in aceste scopuri, se vor face eforturi coordonate pentru a solutiona intr-un mod echitabil problemele comerciale ale tuturor tarilor, tinindu-se seama de problemele comerciale specifice ale tarilor in curs de dezvoltare".
Aprecieri similare cu privire la incidentele protectionismului gasim si in raportul Comisiei independente pentru problemele dezvoltarii internationale (denumit Raportul W.Brandt). Atragand atentia asupra faptului ca in deceniul opt a luat mari proportii protectionismul promovat de catre tarile dezvoltate, raportul subliniaza:
". insusi protectionismul pe care il incurajeaza recesiunea ar putea fi unul din marii dusmani ai reinsanatosirii. in grija fata de slujbe se uita adesea ca, comertul intre Nord si Sud este ca o strada cu doua sensuri. Daca Sudul nu exporta in Nord, atunci, la randul sau, nu poate plati importurile din Nord catre Sud.
Protectionismul pericliteaza deci slujbele muncitorilor care produc marfuri de export ce se vand in tarile in curs de dezvoltare, un fapt adesea omis in discutia cu privire la amenintarea pe care o constituie importurile pentru slujbele din tarile industrializate, iar inflatia, care este redusa de catre aceste importuri, pericliteaza si ea slujbele atunci cand duce la politici restricti.
Marea problema a nordului este deci sa faca fata dificultatilor de adaptare in asa fel incat comertul international sa se poata largi, sa considere comertul cu Sudul nu ca o amenintare, ci ca o posibilitate, sa-l vada nu numai ca o parte a problemei, ci si ca o parte a solutiei"
Din cele de mai sus rezulta clar escaladarea fenomenului protectionist in domeniul netarifar in perioada luata in studiu. Pe baza acestor aprecieri si a altora din rapoarte mai recente ale GATT si UNCTAD s-ar putea sublinia ca protectionismul netarifar din perioada deceniilor opt, noua si inceputul deceniului zece prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice de baza:
- au aparut si s-au raspandit in acesta perioada forme noi ale protectionis-mului netarifar (de ex.: limitarile "voluntare" la export, acordurile privind comercializarea ordonata a produselor, preturile minime si maxime la import, prelevarile variabile la import, depunerile prealabile in valuta la import, taxele de retorsiune etc); aceasta este asa zisa "zona gri" (cenusie) a protectionismului;
- concentrarea protectionismului netarifar din aceasta perioada cu precadere asupra urmatoarelor sectoare: textile, confectii, incaltaminte, produse siderurgice, automobile, constructii navale, produse ale industriei electrotehnice si electronice, agricultura etc;
- protectionismul netarifar din aceasta perioada si, in primul rand, cel din "zona gri" se caracterizeaza prin caracterul sau discriminatoriu (atat in ul structurii pe marfuri cat si al orientarii geografice), reprezentand o incalcare a principiilor fundamentale ale Acordului General pentru Tarife si Comert;
- protectionismul netarifar actual implica costuri foarte ridicate atat pentru tarile care le practica (dezvoltate) cat si pentru celelalte tari (exportatoare). Aceste costuri sunt estimate la 2,5 - 9% din PNB-ul tarilor in curs de dezvoltare si 0,3 -0,5% din PNB-ul tarilor dezvoltate; raportul GATT-ului pe anul 1993 arata ca protectionismul ridica foarte mult preturile produselor vizate, "lux platit in final de consumator"; exprimat in cifre absolute pe anul 1992, costul protectionismului pentru cateva tari si grupe de tari a fost:


el nr. 2.3.
Costul protectionismului
TA‚RI Total suma(in mrd $) Suma plata in plus ptr.o persoana (in $)



Australia 1,6 89
Austria 4,2 530


Canada 9,1 330
CEE 155,9 450


Japonia 74,0 600
Noua Zeelanda0,1 15


Suedia 3,2 370
SUA 91,1 360


Total OCDE 352,7 440

- protectionismul netarifar are efecte negati nu numai asupra tarilor exportatoare (indeosebi tari in curs de dezvoltare) ci si asupra tarilor dezvoltate care il practica si prolifereaza intrucat ingusteaza posibilitatile de acces pe propriile lor piete, ceea ce duce la diminuarea niturilor din export ale partenerilor afectati de o asemenea politica si deci le reduce acestora capacitatea de import; in aceste conditii, protectionismul comercial netarifar afecteaza intr-o masura sau alta toate statele lumii, determinand importante modificari in evolutia comertului international (dinamica, volum, structura, orientare geografica, fluxuri comerciale).
c) Odata cu cel de-al doile deceniu postbelic, treptat, un accent sporit incepe sa fie pus, in ce priste instrumentele de politica comerciala, pe masurile de promovare si de stimulare a exportului, fara a fi neglijate masurile de control si franare a importurilor, ca urmare a intensificarii luptei pentru piete.
Accentuarea concurentei pe piata mondiala este factorul care a determinat tarile dezvoltate si nu numai pe ele sa puna un accent sporit pe masurile de politica comerciala promotionala si de stimulare a exporturilor, din categoria celor analizate intr-un modul anterior (4).
d) Extinderea aranjamentelor preferentiale in relatiile comerciale internationale, ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.
Aceste aranjamente preferentiale au imbracat forma gruparilor economice subregi-onale, regionale, a acordurilor, conntiilor si protocoalelor preferentiale, a sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in formarea tarilor in curs de dezvoltare (SGP), a sistemului global de preferinte comerciale (SGPC) negociat de tari in curs de dezvoltare membre ale "Grupului celor 77" etc.
Cele mai raspandite si cu efectele cele mai puternice sunt gruparile economice integrationiste care continua sa prolifereze cuprizand atat tarile dezvoltate, cat si o mare parte a tarilor in curs de dezvoltare. Ele imbraca fie forma uniunilor vamale, fie forma zonelor de liber schimb.
Astfel de aranjamente, chiar daca sunt admise de GATT, au dus la o erodare substantiala a unuia din principiile fundamentale ale activitatii GATT-ului, (clauza natiunii celei mai favorizate) si la modificari importante ale fluxurilor comerciale.
Referindu-se la aceasta problema si subliniind cauzele care fac ca actualul sistem comercial sa fie mai putin optim, cel de-al treila raport catre Clubul de la Roma face urmatoarele aprecieri:
"Cel de-al patrulea motiv (care face ca actualul sistem comercial sa nu fie optim (sublinierea noastra) este legat de tendinta puternica de deplasare de la un sistem comercial unic, bazat pe principiul nediscriminarii catre un regionalism mai accentuat in relatiile economice internationale si catre dezvoltarea blocurilor orientate spre interiorul lor sub conducerea tarilor industrializate bogate.
Cateva grupuri de tari au exploatat articolul 24 al Acordului General pentru Tarife si Comert pentru a negocia acorduri comerciale preferentiale. Acesta tendinta spre regionalism in comertul international sporeste rolul izolationalis-mului politic si al protectionismului comercial si chiar al razboaielor comerciale. Ea determina eficacitatea organizatiilor internationale in detrimentul lumii a treia si al tarilor industrializate mai mici. Ea genereaza presiuni pentru anumite tari in curs de dezvoltare sa intre intr-un anumit bloc, largind prin aceasta sferele economice de influenta ale tarilor deja puternice".
Asadar toate aceste aranjamente, acorduri, conntii preferentiale, determina importante modificari, pe termen lung asupra politicii comerciale la scara mondiala, cu efecte atat benefice cat si negati asupra schimburilor comerciale internationale.
e) Atenuarea treptata a politicii de blocada si de discriminari comerciale practicate de catre tarile dezvoltate fata de tarile socialiste, s-a constituit intr-o trasatura a politicii comerciale in deceniile opt si noua.
Fenomenul acesta nu a disparut complet nici dupa colapsul comunismului in Europa centrala si de rasarit inclusiv fosta URSS.
Declansarea enimentelor care au dus la colapsul comunismului in Europa a determinat o schimbare de atitudine din partea tarilor dezvoltate manifestata inclusiv pe ul politicii comerciale. Deschiderea acestor tari catre lume si orientarea lor catre economia de piata a determinat tarile occidentale sa negocieze cu aceste tari noi acorduri si aranjamente. Astfel, cele sase tari din Centrul si Estul Europei au negociat mai intai acorduri comerciale cu Comunitatile Europene, apoi acorduri de asociere la Comunitatile Europene, cu intentia vadita ca la inceputul mileniului urmator sa intre ca membri cu drepturi depline in aceste grupari. Acorduri de liber schimb au negociat si cu tarile din AELS. Cat priste tarile din componenta fostei URSS (cu exceptia tarilor baltice) acestea vor negocia cu CE acorduri de cooperare si parteneriat. Deja Federatia Rusa si Ucraina au negociat astfel de acorduri.
Aceste tari si-au normalizat relatiile economice cu SUA, Japonia, Canada, etc si ca urmare, fenomenele de discriminare sunt pe cale de a dispare in totalitate intr-un viitor apropiat.
Blocada economica se mai mentine fata de Cuba, Coreea de Nord, si unele elemente de discriminare mai persista indeosebi intre SUA si R.P. Chineza. Un usor proces de normalizare a relatiilor are loc in prezent intre SUA si R. Vietnam.In concluzie, colapsul comunismului in tarile europene a determinat si va determina in continuare incidente indeosebi poziti asupra politicii comerciale la scara internationala.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre evolutia comertului international in perioada postbelica

Aspecte specifice ale finantarii pe termen lung
Evolutia comertului international in perioada postbelica
Integrarea economica din diferite tari
Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica
Impactul proceselor de reforma
Teorii si modele privind comertul international
Locul comertului in economia nationala
Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Cererea de marfuri
Preturile in comert
Coordonatele pietei bunurilor si serviciilor
Politica stocurilor de marfuri in comert
Politici privind aprovizionarea cu marfuri in
Cercetarea stiintifica in comert






































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare