StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Evolutia comertului international in perioada postbelica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Repartizarea geografica a comertului international si curentele de schimburi comerciale



Succinta prezentare a modificarilor care s-au produs in
perioada postbelica in repartizarea geografica a comertului international
O seri o de factori politici si economici cum simt: urmarile celui de-al doilea razboi mondial, formarea blcului statelor socialiste, prabusirea sistemului colonial al imperialismului si aparitia pe harta politica a lumii a peste 100 de state nationale noi, aparitia si raspandirea proceselor economice integrationiste, politica comerciala a principalelor tari capitaliste, precum si fenomenele negative cu care a fost confruntata economia mondiala incepand cu deceniul opt au



avut o influenta hotaratoare si asupra evolutiei repartizarii geografice a comertului international, precum si asupra curentele\" de schimburi comerciale.
* Privita pe cele trei grupe de tari participante la circuitul economic mondial, repartizarea geografica a comertului international din perioada postbelica a avut o evolutie cu totul deosebita de cea privind participarea acestora la productia materiala.
Succinta prezentare a modificarilor care s-au produs in
perioada postbelica in repartizarea geografica a comertului international
O seri o de factori politici si economici cum simt: urmarile celui de-al doilea razboi mondial, formarea blcului statelor socialiste, prabusirea sistemului colonial al imperialismului si aparitia pe harta politica a lumii a peste 100 de state nationale noi, aparitia si raspandirea proceselor economice integrationiste, politica comerciala a principalelor tari capitaliste, precum si fenomenele negative cu care a fost confruntata economia mondiala incepand cu deceniul opt au avut o influenta hotaratoare si asupra evolutiei repartizarii geografice a comertului international, precum si asupra curentele\" de schimburi comerciale.
* Privita pe cele trei grupe de tari participante la circuitul economic mondial, repartizarea geografica a comertului international din perioada postbelica a avut o evolutie cu totul deosebita de cea privind participarea acestora la productia materiala.
In intreaga perioada luata in considerare, tarile capitaliste dezvoltate au derulat cea mai mare parte din volumul schimburilor comerciale, ponderea lor inregistrand o continua crestere pana in anul 1972, pentru ca in anii urmatori sa inregistreze o anumita scadere (datorita efectelor cumulate ale fenomenelor negative care au afectat profund economia acestora). Se poate aprecia, asadar, ca exceptand ultimii 5-6 ani ai deceniului opt, tarile capitaliste dezvoltate si-au consolidat pozitia in comertul mondial, desi in domeniul productiei industriale ponderea lor a inregistrat o anumita scadere in perioada postbelica. in ultimii ani, ponderea lor in productia industriala mondiala a fost apreciata la cea 55-60% fata de circa 75% cat le revenea la sfarsitul deceniului cinci si inceputul deceniului sase, iar in comertul mondial ponderea lor s-a cifrat in ultimii ani la 70-73% fata de 62% in 1950 si 73% in 1972.
Consolidarea pozitiei tarilor capitaliste dezvoltate in domeniul comertului mondial, in raport cu celelalte grupe de tari, isi are cauza in principal in mai buna ancorare a acestora in diviziunea mondiala a muncii si in special in diviziunea industriala a muncii, care s-a accentuat puternic in perioada postbelica sub influenta directa a revolutiei tehnico-stiintifice. Structura economiei acestor tari, puternic industrializate si implicit structura comertului exterior, le permite acestora sa sporeasca participarea la circuitul economic mondial in dauna tarilor mai slab dezvoltate din punct de vedere economic.
In ce priveste tarile in curs de dezvoltare, datele arata o slabire continua a participarii lor la comertul mondial pana in anul 1972 (inclusiv) si o usoara revenire in anii urmatori pana la finele deceniului opt (ca urmare a cresterii ponderii tarilor exportatoare de titei). De fapt, pentru marea majoritate a tarilor in curs de dezvoltare (neproducatoare si neexportatoare de titei) situatia continua sa se inrautateasca si in perioada ultimilor ani.
Datele arata ca, exceptand tarile in curs de dezvoltare exportatoare de petrol, a caror pondere a crescut in deceniul opt (in principal la export) si a inceput sa scada in deceniul noua, restul tarilor in curs de dezvoltare au inregistrat o permanenta scadere a ponderii lor in comertul mondial (de la circa 23-24% in 1950-l951 la cea 15-l6% in 1981-l988). Ca urmare, ponderea intregului grup al tarilor in curs de dezvoltare a scazut de la cea 25% in 1980 la cea 20% in anul 1988, in pofida faptului ca in cadrul acestui grup intra si tarile recent industrializate cu o pondere in crestere. Grupul tarilor membre ale OPEC a avut o influenta directa (pozitiva si negativa^ asupra ponderii de ansamblu a tarilor in curs de dezvoltare asa cum rezulta din datele elului ce urmeaza. Odata cu includerea R.P. Chineze in acest grup de tari, ponderea lor a crescut la peste 25% in 1991.
Tabelul nr. 1. 10


Evolutia participarii tarilor in curs de dezvoltare la
exportul si importul mondial in perioada posteblica


(in % din total)
EXPORT




1950 1960 1970 1980 1983 1985 1989 1990
Total din care: 30,5 21,4 17,8 27,9 25,0 24,1 20,6 22,6


O.P.E.C. 6,2 6,6 5,7 15,4 10,4 8,7 4,2 4,7
Alte tari in curs de dezvoltare 24,3 14,8 12,1 12,5 14,6 16,0 16,4 17,9



IMPORT




1950 1960 1970 1980 1983 1985 1989 1990
Total din care: 26,8 22,0 17,0 21,6 23,9 21,4 19,6 21,5


O.P.E.C. 4,1 4,5 3,0 6,1 7,9 6,0 3,2 3,1
Alte tari in curs de dezvoltare 22,7 17,5 14,0 15,5 16,0 15,4 16,4 18,4

Tabelul nr. 1.11
Evolutia participarii tarilor in curs de dezvoltare la comertul mondial (in % din export+import)
TOTAL 1950 1972 1980 1983 1985 1989 1990
Total tari in curs de dezvoltare 29,0 16,2 24,7 24,3 22,7 20,1 22,1
din care: - O.P.E.C. - Alte tari in curs de dezvoltare 5,1 23,9 4,9 11,3 10,7 14,0 9,1 15,2 7,0 15,7 3,7 16,4 3,8 18,3
Dupa cura s-a vazut in inile anterioare, in perioada anilor 1950-l970, tarile in curs de dezvoltare, luate in ansamblu, au inregistrat ritmuri inferioare de crestere a comertului lor exterior, ativ cu tarile capitaliste dez\\oltate, ca urmare a structurii deficitare a economiei si comertului lor exterior, precum si ca urmare a evolutiei necorespunzatoare a preturilor la produsele lor la export. In prima jumatate a deceniului opl. ritmul comertului lor exterior a crescut considerabil datorita cresterii insemnate a preturilor la produsele de baza, dar, cu toate acestea, situatia lor nu s-a imbunatatit, exceptand tarile exportatoare de titei. Ca urmare, in domeniul comertului internatioal s-a accentuat atat decalajul absolut cat si cel relativ intre tarile capitaliste dezvoltate si tarile ia curs de dezvoltare in intreaga perioada postbelica,
La accentuarea decalajului dintre tarile capitaliste dezvoltate si cele in curs de dezvoltare a contribuit si inrautatirea raportului de schimb pentru acestea din urma. Datele din statistica internationala arata ca fata de nivelul anului 1950=100, indicele raportului de schimb pentru tarile capitaliste dezvohate a fost in 1970 de 111, iar pentru tarile in curs de dezvoltare de numai 88. Ca urmare a acestei deteriorari a raportului de schimb, tarile in curs de dezvoltare au pierdut, dupa aprecierea expertilor UNCTAD. cea 80 miliarde dolari in perioada 1951-l970, adica, in medie, cea 4 miliarde dolari pe an.
In deceniul opt s-a produs o anumita imbunatatire a raportului de schimb doar pentru tarile membre ale OPEC. Situat ia celorlalte tari s-a deteriorat atat de mult incat, de pilda, in anul 1980 au pierdut, datorita inrautatirii raportului de schimb, cea 30 miliarde dolari. Potrivit unor studii elaborate de UNCTAD, se apreciaza ca, datorita inrautatirii raportului de schimb in relatiile cu tarile dezvoltate, datorita inflatiei si deprecierilor monetare in scopuri speculative din tarile capitaliste dezvoltate, statele in curs de dezvoltare pierd anual intre 50 si 60 miliarde dolari.
Cat priveste tarile socialiste sau foste socialiste, datele arata ca ponderea lor in comertul mondial este redusa, desi fata de nivelul initia! a inregistrat o usoara crestere. In conditiile in care acest grup de tari detinea cea 30% din productia industriala a lumii, participarea lor la comertul mondial a fost cu totul nesatifaca-toare. Exista, desigur, o serie de cauze de ordin obiectiv si subiectiv care explica aceasta stare de lucruri. Nu trebuie uitat faptul ca multe tari socialiste, cu toate progresele pe care le-au inregistrat in ce priveste dezvoltarea economica, se gasesc inca in stadiul de tari in curs de dezvoltare, iar in ultimul deceniu, marea majoritate au intrat intr-o profunda criza de structura generata de politica economica gresita dusa de regimul totalitar din aceste tari. Prabusirea sistemului comunist in Europa a dus si la scaderea catastrofala a ponderii lor in comertul mondial.
* In perioada postbelica s-au produs modificari in repartizarea geografica a comertului international si pe continente, in functie de urmarile celui do al doilea razboi mondial si de evolutia economica si politica a acestora dupa razboi .
Repartizarea geografica a comertului mondial pe continente (in ck, din total val jric export -import)


CONTINENTE 1980 1985 1989 1991 199-2
Europa 50,6 47,2 50,8 50,9 48,6


America do Nord 15,0 18,6 17,4 16,0 16.4
Din analiza datelor publicate de statistica internationala cu privire la evolutia ponderii continentelor in comertul international se desprind urmatoarele constatari:
- Europa a detinut intaietatea in comertul international in perioada postbelica, cu o pondere in continua crestere. Daca in ultimii ani ai razboiului si in primii ani postbelici ponderea Europei a scazut simtitot (cea 30-35% fata de 52-53% in perioada premergatoare razboiului), in perioada urmatoare ponderea ei a crescut foarte mult, cifrandu-se catre sfarsitul deceniului noua la cea 50%. Europa a inregistrat unul dintre cele mai inalte ritmuri de crestere a comertului international in perioada postbelica. in cadrul Europei Occidentale se distinge cu ponderea cea mai mare Comunitatea Economica Europeana (cea 40%) si cu o pondere mai mica Asociatia Europeana a Liberului Schimb (cea 6%). Tarile socialiste europene (inclusiv URSS) au inregistat si ele o crestere a ponderii de la cea 5-6% in deceniul sase la cea 8% in deceniile opt-noua, pentru ca odata cu colapsul comunismului, ponderea lor sa scada la cea 3% (determinand scaderea ponderii Europei de la cea 5V/< in 1989 la 48,6% in 1992).
- America de Nord a avut o evolutie inversa, ativ cu Europa, in ce priveste participarea la comertul international. Daca la sfarsitul razboiului, America de Nord derula cea 30% din comertul international, in prezent nu mai deruleaza decat 16-l7%, indeosebi ca urmare a scaderii considerabile a ponderii SUA in comertul international, fata de nivelul maxim atins in perioada imediat postbelica.
- Asia, a carei pondere a scazut foarte mult la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, a inregistrat indeosebi in ultimul deceniu postbelic o crestere considerabila in comertul international, ca urmare a sporirii ponderii Japoniei, precum si a tarilor exportatoare de titei. In anii 1981-l992 Asia a participat la comertul international cu o pondere de cea 24-27% (fata de cea 16-l7% in 1937-l938 si cea 10% in 1945-l946); la cresterea ponderii Asiei a contribuit intr-o anumita masura si tarile si teritoriile recent industrializate din aceasta zona (Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong, Singapore, India, Thailanda etc).
- America Latina si Africa si-au redus substantial participarea la comertul international in perioada postbelica, la sfarsitul deceniului noua detinand cea 4% si respectiv 2,5%.In sfarsit, Oceania dezvoltata (Australia si Noua Zeelanda) si in curs de dezvoltare a participat la comertul international cu o pondere redusa si in scadere in intreaga perioada postbelica. in anii 1981-l992, Oceania a detinut o pondere de numai 1,2-l,6% fata de 3,2% in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial.
Evolutia ponderii diverselor continente in comertul international atesta faptul ca si in acest domeniu a avut loc o pronuntata dezvoltare inegala, ca si in
America Latina 5,0 5.0 3,6 3,7 3,9


Asia 24,0 23,7 24,0 25,6 27,2
Africa 4,2 3.9 2,6 2,3 2,4


Oceania 1,2 1,6 1,5 1,5 1,5
TOTAL 100,0 1O0.0 100,0 100,0 100,0
domeniul productiei materiale. Aceasta dezvoltare inegala iese si mai bine in evidenta daca se urmareste evolutia participarii principalelor tari capitaliste la comertul international. Statistica internationala confirma faptul ca in perioada postbelica s-au produs schimbari rapide in ponderea si locul tarilor capitaliste dezvoltate in comertul international.
Tabelul nr. 1.12
Evolutia ponderii principalelor tari capitaliste in comertul international (export + import)(in %)In comertul international nesocialist in comertul mondial
1938 1950 1970 1980 1985 1985 1990 1992


Anglia 15,3 11,6 7,2 6,4 5,9 5,3 6,0 5,6
S.U.A. 11,9 16,7 14,4 12,8 16,2 14,5 13,2 13,5


R.F. Germania 8,0 4,1 11,2 10,3 9,7 8,6 10,7 11,4
Franta 6,0 5,3 6,4 6,7 5,8 5,2 6,4 6,4


Japonia 5,0 1,6 6,7 7,3 8,8 7,7 7,6 7,8
Canada 3,5 5,1 5,2 3,3 4,6 4,2 3,5 3,5


Belgia-Luxemburg 3,4 3,2 4,0 3,7 3,1 2,8 3,4 3,4
Olanda 3,2 3,0 4,4 4,1 3,8 3,4 3,7 3,7


Italia 2,6 2,4 4,9 4,8 4,6 4,1 5,0 5,0
TOTAL 58,9 53,0 64,4 59,4 64,5 57,9 59,5 60,3

Din analiza datelor de mai sus se desprind cateva constatari importante. . in primul rand, rezulta ca grupul celor zece tari capitaliste a detinut in intreaga perioada postbelica o pondere foarte mare in comertul international; oscilatiile in evolutia ponderii acestui grup de tari s-au datorat, in prima etapa, urmarilor celui de-al doilea razboi mondial, iar, in etapa ultimilor ani, fenomenelor negative cu care a fost confruntata, in general, economia mondiala.In al doilea rand, rezulta ca o trasatura caracteristica faptul ca tarile invinse in cel de-al doilea razboi mondial (Germania, Japonia, Italia) au inregistrat avansuri considerabile in ceea ce priveste pozitia lor in comertul international, ocupand locuri de frunte si cu ponderi mari (R.F. Germania - locul doi, Japonia -locul trei si Italia - locul sase), in timp ce tarile invingatoare in razboi au cedat, in general, din pozitiilor lor de frunte. Cazul cel mai tipic este Anglia care, pana la cel de al doilea razboi mondial, a detinut primul loc in comertul mondial, pentru ca de la sfarsitul deceniului opt si inceputul deceniului noua sa detina locul cinci.In al treilea rand, desi S.U.A. s-au clasat pe primul loc in comertul international inca din timpul celui de al doilea razboi mondial, loc pe care inca il mai pastreaza (ca urmare a ponderii foarte mari la import), ponderea ei s-a micsorat considerabil, distanta care o separa de R.F. Germania si Japonia fiind din ce in ce mai mica .
Aceasta evolutie a ponderii principalelor tari in comertul international, insotita de schimbarea respectiva de locuri, trebuie privita in contextul luptei din ce in ce mai aprige ce se desfasoara intre aceste tari in problema pietelor, fiind rezultatul raportului de forte dintre ele pe economic si politic.
Repartizarea comertului mondial pe tari a cunoscut si alte schimbari in perioada postbelica, in sensul ca, pe langa tarile capitaliste dezvoltate, au inceput sa se inscrie cu ponderi in crestere si unele tari socialiste (URSS, China, RDG), precum si o serie de tari si teritorii in curs de dezvoltare, indeosebi cele recent industrializate, precum si o parte din tarile membre OPEC. Astfel, in anul 1988, in topul primelor 24 de tari ale lumii cu ponderi de peste 1% in exportul mondial participau 15 tari capitaliste dezvoltate, 3 tari socialiste si 6 tari in curs de dezvoltare, detinand impreuna cea 82% din comertul mondial. in 1988, 58 de tari ale lumii detineau 97,3% din exportul mondial si 96% din importul mondial. in 1989, dupa aceeasi clasificare facuta de GATT, 15 tari capitaliste dezvoltate detineau 59,6% din exportul mondial 7 tari in curs de dezvoltare 11,1%, iar 3 tari socialiste 6,1%; la importul mondial 15 tari capitaliste dezvoltate detineau 66,2%, 7 tari in curs de dezvoltare 9,3% si 4 tari socialiste 6,9%; per total, cele 25 de tari detineau 82,7% din exportul mondial si 82,4% din importul mondial2. Din aceste date rezulta gradul inalt de concentrare a comertului mondial in mainile unui grup relativ restrans de state. Situatia s-a schimbat odata cu colapsul comunismului in Europa, ponderea tarilor din aceasta zona in comertul mondial inregistrand scaderi considerabile.
Curentele de schimburi comerciale internationale
Paralel cu schimbarile care au intervenit in repartizarea geografica a comertului international, au avut loc modificari si in curentele de schimburi comerciale determinate in general de aceleasi cauze: adancirea diviziunii internationale a muncii sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, inceputul procesului de industrializare intr:un numar tot mai mare de tari in curs de dezvoltare, procesele economice integrationiste in diversele regiuni ale lumii, politica comerciala desfasurata de tarile capitaliste dezvoltate, formarea blocului statelor socialiste si ulterior prabusirea comunismului in Europa.
Sub influenta acestor factori s-au conturat si se disting in prezent urmatoarele curente (fluxuri) si microcurente de schimburi comerciale mai importante:
a) curentul schimburilor comerciale dintre tarile capitaliste dezvoltate (NORD-NORD), care detine ponderea cea mai mare in comertul mondial (55% in 1989 si 56,1% in 1992), fata de perioada antebelica, cand se situa pe locul doi, si care se subimparte in microcurente de schimburi comerciale, dintre care se remarca cu ponderi mari si foarte mari urmatoarele:


12 15 Suedia 52 1,7
13 16 Elvetia 52 1,7


32 17 Singapore3 45 1,4
19 18 Spania 45 1,4


17 19 Australia 38 1,2
37 20 Mexicd 36 1,2


26 21 Brazilia 34 1,1
25 22 Austria 32 1,0


28 23 R.D.G. 29 0,9
9 24 Arabia Saudita 28 0,9


30 25 Danemarca 28 0,9
TOTAL: 2560 82,7
11 15 Elvetia 58 1,8 25 16 Tai w an 53 1,7 20 17 Singaporec 50 1,6 12 18 Suedia 49 1,5 19 19 Australia 45 1,4 16 20 Austria 39 1,2 29 21 Mexic'1 34 1,1 22 22 R.D.G.1' 27 0,8 18 23 Danemarca 25 0,8 44 24 Thailanda 25 0,8 27 25 Cehoslovacia b 22 0,7 TOTAL: 2645 82,4 - schimburile comerciale intereuropene (aici se remarca cu ponderi foarte mari CEE si AELS); - schimburile comerciale dintre Europa Occidentala si celelalte regiuni si tari capitaliste dezvoltate (America de Nord, Japonia, etc); - schimburile comerciale dintre SUA si Canada; - schimburile comerciale dintre SUA si Japonia; b) curentul schimburilor comerciale dintre tarile capitaliste dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare (NORD-SUD), care se situeaza pe locul doi ca pondere valorica, (26,4% in 1989 si 30,8% in 1992), fata de perioada antebelica (30,8%), cand ocupa primul loc, si care se subimparte in microcurente de schimburi comerciale pe regiuni si continente; c) curentul schimburilor comerciale dintre tarile in curs de dezvoltare (SUD-SUD), care se subimparte in doua microcurente: cel al schimburilor comerciale intracontinentale (africane, asiatice, latino-americane) si cel al schimburilor comerciale intercontinentale; ponderea acestui curent in comertul mondial a fost in 1989 de 5,2% si 9,4% in 1992; d) curentul schimburilor comerciale dintre tarile socialiste sau foste socialiste (EST-ESTi, (cu o pondere de 4,8% in comertul international in 1989 si numai 1,1% in 1992). e) curentul schimburilor comerciale dintre tarile socialiste, sau foste socialiste si cele nesocialiste (EST-VEST), cu o pondere de 8,6% in comertul international in 1989 si numai 2,6% in 1992. Ultimele doua curente de schimburi comerciale au aparut in perioada postbelica, ele fiind rezultatul formarii si dezvoltarii grupului statelor socialiste. in cele ce urmeaza, vor fi prezentate cateva date statistice cu privire la destinatia exporturilor si provenienta importurilor pana la prabusirea comunismului in Europa, pentru a aprecia importanta si locul diverselor curente si microcurente de schimburi comerciale: Tabelul nr. 1.13 Destinatia exporturilor si provenienta importurilor pe cele trei mari grupe de tari in anii 1972, 1975, 1980, 1985 si 1989 (in % din total valoric) Export catre Anii Total Tari capit. dezvoltate Tari in curs de dezvoltare Tari socialiste Mondial 1972 100 71,4 18,0 10,6 1975 100 66,3 22,7 11,0 1980 100 69,4 21,0 9,6 1985 100 66,4 23,2 10,4 1989 100 70,4 20,6 9,0 Import din: TOTAL Tari capit. dezv. Tari in curs de dezvoltare Tari socialiste Tari socialiste 100 30,1 8,1 61,8 100 38,1 9,0 52,9 100 37,6 11,9 50,5 100 32,1 15,7 52,2 100 29,2 19,0 51,8 in deceniile sase si sapte, aproximativ 70-75% din exporturile si importurile tarilor nesocialiste s-au derulat cu grupul tarilor capitaliste, cea 18-20% cu grupul tarilor in curs de dezvoltare si numai 4-5% cu tarile socialiste. In deceniul opt se observa o usoara scadere a ponderii tarilor capitaliste atat in exportul cat si la importul tarilor nesocialiste si o usoara crestere a ponderii grupului tarilor in curs de dezvoltare. Aceasta situatie se explica in general prin cresterea ponderii tarilor in curs de dezvoltare in comertul mondial ca urmare a sporirii substantiale a preturilor la produsele de baza si, in primul rand, la titei. Tendinta se inverseaza usor odata cu inceputul deceniului noua. Ponderea extrem de mare a schimburilor comerciale reciproce dintre tarile capitaliste dezvoltate este rezultatul adancirii diviziunii muncii intre aceste tari pe linia industrie-industrie cu toate variantele pe care le imbraca aceasta. Ponderea foarte mare a tarilor capitaliste dezvoltate in comertul exerior al grupului tarilor in curs de dezvoltare este rezultatul diviziunii internationale a muncii de tipul agricultura-industrie si extractie-prelucrare si in mai mica masura industrie-industrie. In ce priveste tarile socialiste, datele arata ca acestea deruleaza inca cea mai mare parte a schimburilor comerciale intre ele, dar ponderea tarilor socialiste in comertul lor exterior a inregistrat indeosebi in deceniul opt o importanta scadere. Analiza datelor statistice cu privire la principalele fluxuri de export-import, permite urmatoarele constatari: - curentul schimburilor comerciale dintre tarile capitaliste detine cea mai mare pondere in comertul mondial; o usoara scadere a ponderii acestui curent s-a inregistat in deceniul opt ca urmare a sporirii


participarii la comertul mondial al grupului tarilor in curs de dezvoltare datorita cresterii pretului la titei; situatia s-a inversat incepand cu deceniul noua; - cu o pondere relativ mare (si in crestere in deceniul opt) in comertul mondial se mentine si curentul schimburilor comerciale dintre tarile capitaliste dezvoltate si cele in curs de dezvoltare; - celelalte curente de schimburi comerciale (cel al schimburilor reciproce dintre tarile in curs de dezvoltare, cel al schimburilor comerciale dintre tarile socialiste si cele nesocialiste) detin ponderi relativ mici in comertul mondial, dar cu o tendinta de scadere indeosebi in ultimii ani; - datele mai arata, in acelasi timp ca, spre deosebire de evolutia ponderii, volumul valoric al comertului mondial pe diversele fluxuri de schimburi comerciale a inregistrat o permanenta crestere in perioada postbelica, insa diferentiat pe grupe de tari, de unde rezulta tendinta de crestere sau scadere a ponderii acestor fluxuri in comertul mondial. Cat priveste structura pe marfuri a diverselor fluxuri comerciale pe ultimele doua decenii (1965-l991) se desprind cateva trasaturi caracteristice: a) Fluxul comercial NORD-NORD a fost si continua sa fie dominat de comertul cu produse manufacturate, a caror pondere s-a cifrat in perioada 1985-l991 intre 75 si 80% din totalul schimburilor reciproce (din care: 38-41% grupa de masini, utilaje si mijloace de transport, cu tendinta de crestere; 27-29% grupa alte produse manufacturate, cu tendinta usoara de scadere; 8-l0% grupa de produse chimice, cu o usoara tendinta de crestere). Comertul cu produse de baza a detinut o pondere relativ mica si in scadere (20-25%), el fiind dominat in perioada initiala de produsele alimentare si materiile prime, pentru ca in ultimul deceniu sa fie dominat de combustibili si produse alimentare. b) Fluxul comercial NORD-SUD s-a caracterizat la exportul tarilor capitaliste dezvoltate catre tarile in curs de dezvoltare prin preponderenta absoluta a produselor manufacturate (cea 80-83%), in cadrul carora s-a distantat exportul de masini, utilaje si mijloace de transport (cea 44-48% in 1981-l991), urmate de grupa altor produse manufacturate (cea 24-25%, cu tendinta de scadere) si de grupa produselor chimice (cea 10-l2% in intreaga perioada luata in studiu). Exportul tarilor in curs de dezvoltare catre tarile capitaliste dezvoltate a fost dominat pana in anul 1986 de produsele de baza a caror pondere s-a redus insa de la 82% in 1965 la cea 43% in 1991. Comertul cu produse de baza a fost initial dominat de combustibili si produse alimentare, pentru ca in ultimul deceniu sa fie dominat de combustibili (in 1991 ponderile celor trei grupe au fost: produse alimentare - 10,7%; materii prime - 5,7%; si combustibili - 26,1%). De remarcat un progres substantial al exportului de produse manufacturate din tarile in curs de dezvoltare catre tarile capitaliste dezvoltate (15,4% in 1965 si 33,7% in 1985, 56,3% in 1991). Progrese insemnate s-au inregistrat la exportul de masini, utilaje si mijloace de transport (0,5% in 1965, 10,3% in 1985 si 19,2% in 1991), precum si la exportul de alte produse manufacturate (13,5% in 1965, 21,8% in 1985 si 34,4% in 1991). c) Fluxul comercial SUD-SUD a fost dominat pana in anul 1986 de produsele de baza, dar cu o pronuntata tendinta de scadere (71,7% in 1965, 68,1% in 1985, 45,1% in 1988 si 32,9% in 1991). Daca in primul deceniu postbelic schimburile reciproce dintre tarile in curs de dezvoltare au fost dominate de combustibili si produsele alimentare, in deceniul urmator preponderenta a revenit combustibililor, a caror pondere a oscilat de la 35,5% in 1965 la 54,3% in 1980, 49,7% in 1985, 27% in 1988 si 18,3% in 1991. Schimbul reciproc de produse manufacturate a cunoscut o crestere relativ insemnata (23,4% in 1965, 34,3% in 1983, 53,5% in 1988 si 66,4% in 1991), dar diferentiat pe cele trei grupe. Cea mai mare pondere a revenit in intreaga perioada grupei de alte produse manufacturate (16,8% in 1965, 18,6% in 1985, 27,4% in 1988 si 34,5% in 1991), dar progrese evidente s-au inregistrat si la schimburile cu produse ale industriei constructoare de masini (3,5% in 1965%, 11,6% in 1985, 19,2% in 1988 si 24,3% din 1991). Intensificarea schimburilor reciproce cu produse manufacturate se va accentua pe masura ce tarile in curs de dezvoltare vor inregistra progrese pe linia dezvoltarii economice in general si industriale in special. d) Fluxul comercial dintre tarile socialiste (EST-EST) in perioada pana in 1989 a fost dominat de comertul cu produse manufacturate (cea 55-60%) si in cadrul acestora s-au distantat schimburile reciproce de masini, utilaje si mijloace de transport (35-38%). Produsele de baza s-au mentinut in cadrul schimburilor reciproce la un nivel de cea 40-45% din totalul acestora, ele fiind dominate initial de materiile prime si produsele alimentare, iar in ultimul deceniu de combustibili. e) Fluxul comercial EST-VEST va fi succint analizat in modulul care urmeaza. Relatiile comerciale dintre tarile socialiste si cele neso- cialiste (EST-VEST) (succinta caracterizare a perioadei 1960-l989) Desi in comertul mondial acest curent de schimburi a detinut o pondere mica, el prezinta interes prin evolutia pe care a avut-o in perioada postbelica si mai ales prin importanta evenimentelor care au inceput sa se produca in aceste tari in ultimii ani. Este bine cunoscut faptul ca in primul deceniu postbelic relatiile comerciale dintre tarile nesocialiste si cele socialiste au inregistrat un profund regres in principal ca urmare a politicii de blocada si de discriminari comerciale promovata de tarile capitaliste dezvoltate fata de tarile socialiste si a unei politici de autoizolare impusa acestor tari de catre URSS. Aceasta politica a adus insemnate prejudicii cooperarii economice mondiale. Practica a demonstrat ca relatiile economice si tehnico-stiintifice dintre state, indiferent de oranduirea lor, influenteaza pozitiv atat dezvoltarea economica a fiecarei tari in parte, cat si participarea la schimbul de valori materiale si spirituale pe mondial. Extinderea legaturilor economice dintre state constituie o necesitate vitala pentru toate tarile lumii data fiind existenta diviziunii mondiale a muncii care sta la baza schimbului de marfuri. Astazi, cand pe mondial se infaptuieste o revolutie tehnico-stiintifica fara precedent in istorie, este de neconceput izolarea economica a oricarei tari, indiferent de marimea si potentialul ei, fara efecte profund daunatoare asupra dezvoltarii economice. Ca urmare, in etapa contemporana, o cerinta de baza a progresului fiecarei tari este participarea tot mai intensa la diviziunea mondiala a muncii si la schimbul mondial de valori. Istoria economiei mondiale a infirmat toate acele "teorii" potrivit carora industrializarea unei tari ar duce la limitarea schimburilor ei comerciale externe. Dupa cum a rezultat din cele prezentate in submodulele anterioare, tocmai acele tari care sunt puternic dezvoltate industrial si dispun de o economie complexa si multilaterala au o participare din ce mai larga la circuitul economic mondial. Pentru dezvoltarea normala si sanatoasa a relatiilor economice dintre state, pentru intensificarea participarii lor la circuitul economic mondial, se cer a fi respectate insa o serie de principii esentiale, care trebuie sa guverneze in general raporturile dintre state si anume: independenta si suveranitatea statelor, egalitatea in drepturi a acestora, neamestecul in treburile lor interne si externe si avantajul reciproc. Necesitatea respectarii acestor principii esentiale in relatiile dintre state decurge din realitatea obiectiva a existentei statelor suverane, singurele in drept si in masura sa-si sileasca si sa desfasoare politica interna si externa. Pornind de la recunoasterea din ce in ce mai larga pe international a tuturor principiilor care trebuie sa guverneze raporturile dintre state, in deceniile opt si noua, cercuri de afaceri si oameni politici din tot mai multe tari capitaliste, organizatii economice internationale s-au pronuntat pentru o curoajoasa reconsiderare a politicii comerciale fata de tarile socialiste si pentru reluarea si extinderea legaturilor economice cu acestea. Drept urmare, aproape totalitatea tarilor capitaliste, in primul rand cele vest-europene si Japonia, au revizuit treptat politica lor comerciala fata de tarile socialiste, renuntand la o serie de bariere si discriminari practicate in perioada anterioara. La randul lor, tarile socialiste au militat pentru inlaturarea tuturor obstacolelor si barierelor artificiale din calea schimburilor comerciale internationale si pentru dezvoltarea cooperarii economice si tehnico-stiintifice cu toate statele lumii pe baze noi. Ca urmare a actiunilor intreprinse de ambele parti, in deceniile opt si noua, au cunoscut o insemnata dezvoltare atat relatiile comerciale cat si cele de cooperare economica si tehnico-stiintifica dintre tarile socialiste si cele nesocialiste. Daca in anul 1960 schimburile comerciale totale dintre tarile socialiste si cele nesocialiste s-au cifrat doar la 8,25 miliarde dolari, in 1988 volumul acestora crescuse la cea 250 miliarde dolari, adica la cea 30 de ori fata de nivelul atins in 1960; exporturile tarilor socialiste catre tarile nesocialiste s-au cifrat in 1988 la cea 133 miliarde dolari, iar importurile la cea 117 miliarde dolari. Cea mai mare parte din volumul acestor schimburi comerciale s-a derulat in toata perioada luata in considerare cu tarile capitaliste dezvoltate. in 1988, volumul schimburilor cu aceste tari s-a cifrat la cea 140 miliarde dolari (export catre aceste tari cea 68,8 miliarde dolari si import din aceste tari cea 70,2 miliarde dolari), reprezentand 57% din totalul comertului dintre tarile socialiste si cele nesocialiste. Dintre tarile capitaliste dezvoltate care au intreprins masuri mai energetice pe linia revizuirii politicii comerciale fata de tarile socialiste si a extinderii legaturilor economice cu acestea trebuie mentionate in primul rand tarile vest-europene (Franta, Italia, R.F. Germania, Anglia, Austria, tarile Benelux-ului si altele). Numai tarile Comunitatii Economice Europene (in formula celor 12) au derulat in 1988 cu tarile socialiste un volum total de schimburi comerciale de cea 70,4 miliarde dolari, reprezentand cea 29% din totalul schimburilor comerciale dintre tarile socialiste si cele nesocialiste, iar tarile din Asociatia Europeana a Liberului Schimb au derulat cu tarile socialiste un volum de schimburi comerciale evaluat la cea 22,2 miliarde dolari, reprezentand cea 9% din totalul acestor schimburi. Pe primul loc, in cadrul Europei Occidentale, ca volum al schimburilor comerciale derulate cu tarile socialiste, s-a situat R.F. Germania. Dintre celelalte tari capitaliste dezvoltate care au intretinut legaturi comerciale mai intense cu tarile socialiste si cu tendinte evidente de crestere, trebuie mentionata Japonia, care a ocupat locul doi, dupa R.F. Germania, ca volum al schimburilor comerciale cu aceste tari. in 1988, ea a derulat cu tarile socialiste un volum de schimburi comerciale de circa 25 miliarde dolari, reprezentand peste 10% din totalul comertului dintre tarile socialiste si cele nesocialiste. Cat priveste America de Nord (SUA si Canada), relatiile comerciale si de cooperare ale acesteia cu tarile socialiste au progresat extrem de lent si anevoios pana la sfarsitul deceniului sapte si inceputul deceniului opt. Pentru SUA multe au fost cauzele acestei stari de lucruri si una dintre ele, deloc lipsita de importanta, a fost angajarea in razboiului din Vietnam. Aceasta a facut ca SUA, si intr-o buna masura si Canada, sa duca fata de tarile socialiste o politica de izolare si discriminare comerciala o perioada foarte lunga de timp. Faptul ca SUA n-au acordat clauza natiunii celei mai favorizate multor tari socialiste (sau au retras clauza, in cazul Poloniei, in anii 1982-l986) a influentat relatiile economice cu acestea. Asa se explica volumul relativ redus de schimburi comerciale ale S.U.A. cu tarile socialiste, volum care in 1988 s-a cifrat la cea 14 miliarde dolari, ceea ce reprezinta o crestere insemnata fata de nivelul anului 1971 (880 mii. dolari), dar o pondere de numai cea 6,0% din totalul schimburilor dintre tarile socialiste si cele nesocialiste. in ce priveste Canada, desi ea si-a revizuit atitudinea fata de tarile socialiste mai devreme decat SUA, incheind cu acestea un numar relativ insemnat de acorduri comerciale si de cooperare, volumul schimburilor comerciale cu tarile socialiste s-a mentinut redus. in 1988 s-a cifrat doar la cea 4,4 miliarde dolari, adica 1.8% din totalul schimburilor comerciale dintre tarile socialiste si cele nesocialiste. Schimburile comerciale dintre tarile socialiste si tarile in curs de dezvoltare au cunoscut in deceniile opt si noua o evolutie favorabila. Daca in 1965 volumul total al acestor schimburi s-a cifrat la cea 6 miliarde dolari, in 1988 acesta crescuse la cea 106,6 miliarde dolari, reprezentand aproape 44% din totalul comertului dintre tarile socialiste si cele nesocialiste (din care exportul tarilor socialiste cea 64,3 miliarde dolari, iar importul acestora din tarile in curs de dezvoltare cea 42,0 miliarde dolari). Un numar din ce in ce mai mare de tari in curs de dezvoltare au incheiat in perioada luata in studiu acorduri comerciale si de cooperare economica si tehnico-stiintifica cu tarile socialiste in conditii reciproc avantajoase, acorduri care s-au soldat cu o sporire substantiala a schimburilor reciproce si o imbunatatire treptata a structurii acestora. Dupa aprecierile UNCTAD, la sfarsitul anului 1980 erau in vigoare cea 350 de acorduri comerciale numai intre tarile socialiste si tarile nesocialiste dezvoltate si cea 500 de acorduri intre tarile socialiste si cele in curs de dezvoltare. in deceniul opt, au fost negociate un numar foarte mare de acorduri, conventii, protocoale si contracte de cooperare economica si tehnico-stiintifica. Secretariatul UNCTAD aprecia ca in anul 1980 erau in vigoare cea 1500 de astfel de acorduri, conventii, protocoale si contracte semnate de catre tarile socialiste cu tarile capitaliste dezvoltate si cea 1300 semnate cu tarile in curs de dezvoltare. La sfarsitul anului 1980, functionau cea 600 de societati mixte de productie si comercializare fie pe teritoriul tarilor nesocialiste, fie al tarilor socialiste. Paralel cu cresterea numarului acordurilor, conventiilor, protocoalelor si contractelor de cooperare s-au diversificat si formele de cooperare in productie, in comert, in domeniul bancar si in domeniul tehnico-stiintific. Actiunile de cooperare negociate au contribuit nu numai la sporirea volumului de schimburi comerciale dintre tarile socialiste si cele nesocialiste, dar si la o anumita imbunatatire a structurii acestora, care s-au deteriorat usor in deceniul noua. Cat priveste structura schimburilor comerciale, situatia se prezinta diferentiat pe cele doua grupe de tari nesocialiste. in raporturile comerciale dintre tarile socialiste si cele capitaliste dezvoltate, cu toate progresele inregistrate, structura schimburilor comerciale a continuat sa fie necorespunzatoare pentru tarile socialiste. Daca la importul tarilor socialiste din tarile capitaliste dezvoltate predominau, in general, produsele cu un grad inalt de prelucrare si, in primul rand, produsele industriei constructoare de masini, la exportul tarilor socialiste catre tarile capitaliste dezvoltate au predominat produsele de baza si cele cu un grad scazut de prelucrare industriala. in perioada ultimilor ani (1981-l988), produsele manufacturate importate de tarile socialiste din tarile capitaliste dezvoltate s-au cifrat, ca pondere valorica, la cea 75-78% din totalul importurilor, din care grupa de masini, utilaje si mijloace de transport cu o pondere de cea 30-36%, grupa de alte produse manufacturate cu o pondere de cea 27-28% si grupa de produse chimice cu o pondere de cea 14-l5%. Produsele de baza au detinut doar 1/5 din totalul importului predominand importurile de produse alimentare (cea 12-l3%). Exprotul tarilor socialiste catre tarile capitaliste dezvoltate a fost alcatuit in proportie de 2/3 din produse de baza (in special combustibili) si numai 1/3 din produse manufacturate. Aceasta structura deficitara a schimburilor comerciale cu tarile capitaliste dezvoltate a avut implicatii si asupra balantei comerciale si de plati, balante care, in general, s-au soldat deficitar pentru tarile socialiste o lunga perioada de timp. Situatia a fost cu mult mai buna atat in ce priveste structura cat si in ce priveste balanta comerciala si de plati in relatiile dintre tarile socialiste si cele in curs de dezvoltare. in perioada ultimului deceniu (1980-l988) structura exportului tarilor socialiste catre tarile in curs de dezvoltare a fost dominata de produsele manufacturate (cea 55-60%), dar cu o pondere relativ mare s-au mentinut si produsele de baza, indeosebi ca urmare a cresterii ponderii combustibililor. Importul tarilor socialiste din tarile in curs de dezvoltare a fost permanent dominat de produsele de baza (cea 60-65%) pana in anii 1980-l985, dar cu tendinta ferma de scadre. Tarile socialiste au incurajat permanent si importul de produse manufacturate din tarile in curs de dezvoltare, ponderea acestora crescand de la cea 10% in 1965 la cea 41% in 1985 si 58,5% in 1988. in ansamblu, se poate aprecia ca relatiile comerciale si de cooperare dintre tarile socialiste si cele nesocialiste au marcat un progres substantial in ultimii 10-l5 ani (pana in anul 1989), la aceasta contribuind o serie de factori, printre care de remarcat sunt urmatorii: - capacitatea de absorbtie mare a pietei tarilor socialiste; - o anumita complementaritate dinamica a economiei tarilor socialiste cu cea a tarilor nesocialiste si de aici posibilitatea unor largi schimburi comerciale; - o mai buna cunoastere reciproca in ce priveste potentialul economic, nevoile de import si posibilitatile de export, prin participarea la un numar tot mai mare de targuri si expozitii internationale; - rezolvarea pe calea tratativelor a diferendelor de ordin financiar dintre tarile socialiste si cele capitaliste dezvoltate, ramase in suspensie la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial; - inlaturarea de catre majoritatea tarilor capitaliste a multora dintre barierele si elementele de discriminare practicate in trecut fata de tarile socialiste: reconsiderarea pozitiei si politicii lor fata de tarile socialiste; - activitatea desfasurata de diverse acorduri, conferinte si organizatii internationale care actioneaza in sfera relatiilor economice internationale (comisiile economice ONU pe regiuni, GATT, UNCTAD, ONUDI etc), in directia inlaturarii sau atenuarii barierelor si elementelor discriminatorii care mai persista in calea comertului international si a cooperarii economice internationale. Un moment important in aceasta directie 1-a constituit si incheierea cu succes a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, prin semnarea Actului final de la Helsinki la 1 august 19751. Capitolul din Actul final consacrat cooperarii in domeniul economiei, stiintei si tehnicii subliniaza trei idei deosebit de importante a caror punere deplina in practica ar duce la impulsionarea si dezvoltarea relatiilor economice dintre state si anume: - necesitatea intensificarii schimburilor comerciale dintre state ca unul din factorii cei mai importanti ai cresterii economice si ai progresului social in toate tarile lumii; - necesitatea eliminarii progresive a tuturor obstacolelor din calea schimburilor comerciale internationale si aplicarii tratamentului natiunii celei mai favorizate in relatiile dintre statele lumii; - importanta acordurilor bilaterale si multilaterale interguvernamentale si a altor acorduri pentru dezvoltarea pe termen lung a schimburilor comerciale internationale. Desigur si alti factori au contribuit, intr-o masura sau alta, intr-un moment sau altul, la evolutia pozitiva a relatiilor economice dintre tarile socialiste si cele nesocialiste in perioada analizata. Din cele prezentate mai sus rezulta ca relatiile economice dintre tarile amintite nu au atins cotele cele mai inalte intrucat au mai persistat o serie de factori car au franat extinderea acestora printre care retin atentia: - au persistat inca elemente de discriminare si bariere artificiale in politica comerciala a tarilor capitaliste dezvoltate fata de tarile socialiste si anume: - pe linia acordarii clauzei natiunii celei mai favorizate; - pe linia folosirii barierelor netarifare - indeosebi a restrictiilor de ordin cantitativ -fata de tarile socialiste, practicandu-se in general contingente restrictive; - pe linia acordarii sistemului generalizat de preferinte; - integrarea economica vest-europeana (indeosebi in cadrul C.E.E.) a impietat si ea asupra relatiilor economice cu tarile socialiste (prin politica comerciala si mai ales politica agricola a comunitatii). O serie de factori de frana au tinut, intr-o anumita masura, si de economia tarilor socialiste; este vorba de factori cum sunt: - politica economica gresita desfasurata in mai toate aceste tari, cu o ificare centralizata excesiva si care a creat grave distorsiuni in economia acestor tari; - nivelul calitativ mai scazut al unor produse industriale exportate de catre tarile socialiste; - disponibilitatile reduse de export in anumite domenii ale industriei si agriculturii tarilor socialiste; - o insuficienta cunoastere a cerintelor pietei tarilor nesocialiste si o adaptare greoaie a exporturilor tarilor socialiste la aceste cerinte; - o slaba reclama si publicitate pentru produsele exportate ce duce la o insuficienta cunoastere a performantelor tehnico-economice ale acestora; - desele modificari in structura organizatorica a comertului exterior din unele tari socialiste, uneori greu de inteles pentru parteneri nesocialisti, ceea ce deseori i-a pus in situatia sa aprecieze in mod gresit aceste restructurari si sa manifeste unele rezerve in ce priveste relatiile comerciale si de cooperare; - neparticiparea unor tari socialiste la unele acorduri si organizatii economice si financiare internationale, fapt care nu le-a permis sa militeze din interiorul acestora pe linia inlaturarii tuturor obstacolelor din calea comertului si cooperarii internationale. Colapsul comunismului in Europa si trecerea acestor tari de la economia de comanda la economia de piata va produce modificari substantiale in relatiile economice Est-st.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre evolutia comertului international in perioada postbelica

Aspecte specifice ale finantarii pe termen lung
Evolutia comertului international in perioada postbelica
Integrarea economica din diferite tari
Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)
Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Sistemul generalizat de preferinte vamale (s.g.p)
Politica comerciala a romaniei in perioada postbelica
Impactul proceselor de reforma
Teorii si modele privind comertul international
Locul comertului in economia nationala
Implicatiile mecanismului de piata asupra activiatii comerciale
Cererea de marfuri
Preturile in comert
Coordonatele pietei bunurilor si serviciilor
Politica stocurilor de marfuri in comert
Politici privind aprovizionarea cu marfuri in
Cercetarea stiintifica in comert







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare