StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » istoria economiei
Trimite articolul prin email Caracterizarea economiei romanesti dupa 1990 : Istoria economiei Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Caracterizarea economiei romanesti dupa 1990



CARACTERIZAREA ECONOMIEI ROMANESTI DUPA 1990

Demontarea brusca, dupa decembrie 1989, a sistemului de comanda s-a soldat intr-o prima etapa cu adancirea efectelor perturbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de insuficienta pregatire a clasei politice, managerilor si in general a populatiei pentru a actiona in conditiile democratiei si mecanismelor de piata. Circumstantele neprielnice in care a debutat in Romania procesul tranzitiei explica intr-o masura importanta disfunctionalitatile evidente ce l-au insotit.

Analiza indicatorilor macroeconomici, in perioada 1990 1999, evidentiaza transformari importante ce s-au produs pe plan economic si social, dar si intarzierile inregistrate in promovarea mecanismelor de piata, in pregatirea premis 757b18h elor pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii romanesti.





1. Transformarea esentiala a economiei romanesti in deceniul trecut, care ofera sanse reale unei dezvoltari durabile in viitor, consta in deschiderea fostului sistem socio-economic autarhic catre restul lumii, in declansarea procesului de conexare a tarii noastre la noile evolutii ce se deruleaza pe plan european si mondial. Ponderea relatiilor comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana a devenit majoritara, atat din punct de vedere al fluxurilor comerciale de marfuri si servicii, cat si din cel al influxurilor de investitii straine. De exemplu, ponderea exporturilor catre statele membre ale Uniunii Europene in totalul exporturilor romanesti a crescut de la 24,8% in anul 1989, la 65,5% in anul 1999, iar ponderea importurilor din Uniunea Europeana reprezinta, in anul 1999, 60,4% din totalul importurilor Romaniei, fata de 13,1% in anul 1989.
Componentele comertului nostru exterior au inregistrat unele mutatii notabile, ponderea lor in cadrul produsului intern brut crescand de la 20,9% in anul 1989, la 30,1% in anul 1999, in cazul exporturilor, respectiv de la 18,2% la 34,3%, in cazul importurilor. Statele Uniunii Europene au participat intr-o proportie de 56,6% la acumularea stocului de investitii straine directe in Romania.

2. Persistenta unei rate inalte a inflatiei a fost una din cauzele principale ale scaderii ratei investitionale, ca urmare a cresterii riscului in cadrul mediului de afaceri romanesc (afectat de numeroase dificultati legate de instabilitatea si incoerenta legislativa si institutionala, de proliferarea birocratiei, de amplificarea economiei necontabilizate). Acelasi efect negativ l-a avut si diminuarea potentialului intern de economisire, generata de scaderea accentuata a veniturilor reale ale populatiei si nivelul ridicat al dobanzilor active. Capacitatea redusa de retehnologizare indusa de comprimarea ratei investitionale a intretinut ritmul lent al restructurarii.
Ea este cauzata si de volumul relativ restrans al fluxurilor de investitii straine directe, Romania plasandu-se in grupul statelor in tranzitie cu cele mai slabe performante in acest domeniu (calculat pe locuitor, stocul investitiilor straine directe se situeaza in jurul a 240 EURO la sfarsitul anului 1999, comparativ cu 1900 in Ungaria si 1500 in Republica Ceha).

3. O alta caracteristica a economiei Romaniei in perioada de tranzitie a fost aparitia dublului deficit (cel bugetar si cel de cont curent), in urma politicilor de liberalizare pe fondul unui sistem economic slab structurat. Deficitul de cont curent a avut ca sursa principala dezechilibrul balantei comerciale. Politica de interventie periodica in evolutia flotanta a cursului de schimb a avut ca motivatie corectii ale nivelului de competitivitate, destinate reducerii pe termen scurt a deficitului balantei comerciale. Deficitul bugetar a fost cauzat de cresterea nivelului cheltuielilor bugetare in conditiile declinului economic, de deteriorarea capacitatii de colectare a veniturilor, precum si de insuficienta transparenta a exercitiului bugetar, care au permis canalizarea ineficienta a resurselor financiare. Propunandu-si ca principala ancora controlul deficitului bugetar, autoritatile au promovat politici fiscale severe. S-a demarat totodata procesul de aliniere a acestora la rigorile stabilite de Uniunea Europeana si organismele internationale, creandu-se premisele diminuarii ponderii deficitului bugetului general consolidat in produsul intern brut.

4. Ca urmare a acumularilor in procesul de restructurare a sectorului industrial se observa o tendinta de crestere a competitivitatii exporturilor romanesti, atat datorata modificarilor structurale, cat si deprecierii monedei nationale in termeni reali. Pentru exemplificare, desi productia industriei prelucratoare, in anul 1999, a scazut cu 8% fata de 1998, ponderea exporturilor produselor acestei industrii, in total livrari, s-a majorat de la 30,7% la 35,1%, iar rata anuala de crestere a exporturilor a fost de 5,9%. Scaderea elasticitatii de venit a importurilor a actionat in directia reducerii deficitului de cont curent. Sustinerea acestei tendinte de crestere a competitivitatii, precum si accentuarea ei prin preconizatele efecte pozitive asupra economiei interne ale unor influxuri mai mari de investitii straine directe, sunt situate pe linia alinierii Romaniei la criteriile Uniunii Europene definite la Copenhaga.

5. Piata muncii a fost afectata de dezechilibre, la nivelul raportului dintre populatia activa si populatia inactiva, cat si in rata de ocupare. Diminuarea populatiei ocupate in economie s-a produs indeosebi in sectorul industrial; populatia ocupata in agricultura are inca o pondere ridicata in totalul populatiei ocupate (38%). Gradul de extindere a saraciei (pragul acesteia fiind echivalat cu 60% din cheltuielile medii lunare de consum pentru un adult) a atins 33,8% din totalul populatiei (28,2% in mediu urban, respectiv 40,5% in mediu rural). Desi persista dezechilibre intre oferta si cerere pe anumite segmente ale pietei muncii, precum si un nivel inca redus al mobilitatii profesionale, resursele umane au o capacitate ridicata de adaptare la standardele pietei europene a muncii.

6. Datoria externa a Romaniei acumulata in perioada de tranzitie se situeaza la un nivel inca modest in comparatie cu alte state candidate, ceea ce inlesneste promovarea unor politici mai active de atragere a capitalului strain catre economia reala, bazate pe cresterea gradului de indatorare.

7. Evolutia economiei romanesti in perioada examinata este exprimata sintetic in dinamica si structura produsului intern brut.
Un rezultat esential al perioadei de tranzitie il reprezinta dezvoltarea sectorului privat, aportul acestuia la formarea produsului intern brut ajungand la 61,5% in anul 1999, fata de 16,4% in 1990. Structura produsului intern brut este diferita de aceea care caracterizeaza economia Uniunii Europene, dar se observa o anumita tendinta de convergenta: ponderea sectorului agricol in formarea valorii adaugate brute a scazut de la 20% la inceputul anilor 90 la 15,4% in anul 1999; ponderea sectorului industriei a coborat sub pragul de 31%, in timp ce sectorul serviciilor si constructiilor contribuia in anul 1999 cu 53,6% din valoarea adaugata bruta (comparativ cu circa 70% in Uniunea Europeana), cu 20 de puncte mai mult decat la inceputul deceniului.
Semnificatia acestui proces nu trebuie insa exagerata, el realizandu-se in conditiile intarzierii procesului de restructurare si ale unui accentuat declin economic in Romania, in timp ce Uniunea Europeana a inregistrat o crestere economica importanta.









Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact