StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » istoria economiei
Trimite articolul prin email Viata economica pe teritoriul tarii noastre intre sec. x  xiv : Istoria economiei Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Viata economica pe teritoriul tarii noastre intre sec. x xiv



VIATA ECONOMICA PE TERITORIUL TARII NOASTRE INTRE SEC. X XIV


Secolele IX X au insemnat pentru istoria Romaniei ca, de altfel, si pentru istoria altor tari europene, o perioada de avant demografic 131e43b  ; acum se incheie procesul de formare a limbii si poporului roman si apar primele organizatii statale romanesti.

Incepand cu secolul al X-lea s-au produs schimbari adanci in fizionomia vietii rurale romanesti. S-a trecut la impartirea tarii in mosii, s-au stabilit hotarele satelor. Tot acum a avut loc prima destramare mai insemnata a comunitatilor satesti prin ridicarea din mijlocul lor a unor stapani feudali, care au cotropit pamantul si i-au aservit pe tarani. O parte din stapanii feudali au provenit si din afara obstii, din randul cuceritorilor care, pentru intretinerea lor si a ostenilor din jurul lor, au obligat obstile de tarani aserviti la dari si slujbe.

In Transilvania, regii maghiari, ca sa-si consolideze stapanirea si sa-i puna in valoare resursele, au asezat colonisti secui si sasi, acordandu-le diverse privilegii. O data cu supunerea si colonizarea Transilvaniei de catre regatul maghiar s-a accelerat aici ritmul de aservire a taranimii. In randul acesteia se conturau trei categorii : taranii liberi (traiau in obsti satesti, mai ales in regiunile marginase ale Transilvaniei) ; taranii dependenti din care faceau parte iobagii (aveau in folosinta un lot de pamant pe care il munceau si pentru care plateau redevente) si jelerii (tarani liberi dar fara pamant care erau slugi la curte) ; robii care erau la discretia completa a stapanilor de pamant.


Agricultura se facea in special in vaile raurilor si in regiunile deluroase unde era si cea mai mare densitate a populatiei. Uneltele agricole erau destul de rudimentare, cu ele nu se puteau lucra suprafete prea intinse si nu se putea asigura o productie prea mare.

Viticultura aducea venituri insemnate stapanilor de pamant si domniei. Pentru nevoile curente ale locuitorilor se practica legumicultura si pomicultura. De asemenea, o mare pondere in ocupatia locuitorilor avea cresterea animalelor. Albinaritul ca si pescuitul si vanatul constituiau nu numai surse de hrana pentru populatie, ci si de insemnate venituri, animalele, mierea, ceara, pestele, vanatul si lemnul fiind cautate in comertul extern.




In ceea ce priveste mineritul, acesta era in secolul al XIII-lea, intr-un stadiu inaintat. Sarea, aurul, argintul si fierul se exploatau aici in mari cantitati. In Tara Romaneasca si Moldova, desi dezvoltarea mineritului nu a cunoscut ritmul si proportiile celei din Transilvania, ea s-a manifestat ori de cate ori s-au creat perioade de stabilitate politica. O amploare deosebita a capatat exploatrea sarii, care nu satisfacea numai nevoile interne, ci era destinata si exportului spre Peninsula Balcanica, Polonia si Ucraina.

Mestesugurile erau inegal dezvoltate in secolele X XIV pe teritoriul Romaniei. Transilvania, mai putin expusa invaziilor populatiei nomade a cunoscut, in raport cu Tara Romaneasca si Moldova o mai insemnata dezvoltare a mestesugurilor. Izvoarele istorice scrise, ca si descoperirile arheologice atesta existenta unei relativ intense prelucrari a metalelor, in special a fierului, dezvoltarea olaritului, tesutul, prelucrarea lemnului si a pietrei.

Comertul intern era destul de slab dezvoltat. El se realiza mai ales in targurile periodice.

Pozitia geografica a tarilor romane facea ca pe teritoriul lor sa treaca importante drumuri comerciale si sa se desfasoare un insemnat comert de tranzit. Prin comertul de tranzit, ai carui principali agenti erau negustorii italieni din Levant, cei armeni din Polonia si sasii din Transilvania, se desfaceau in tarile romane marfuri orientale, piper, mirodenii, postavuri, arme, unelte agricole. Negustorii straini cumparau din tarile romane, indeosebi din Tara Romaneasca si Moldova vite, cai, piei de animale, ceara, peste etc.

Ca monede se foloseau cele bizantine din bronz si aur, ducati si dinari unguresti.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact