Bursa in romania

BURSA IN ROMANIA

SCURT ISTORIC

Inceputurile pietelor bursiere de marfuri si valori in tara noastra pot fi situate pe la mijlocul secolului al XIX - lea.

Astfel, primele incercari s-au facut inca din anul 1893, dar nu cu rezultate deosebite. Insa, in anul 1840 a fost promulgat si pus in aplicare Codicele de Comert al Tarii Romanesti care, in anul 1864, a fost extins si in Moldova.

Inspirat dupa codul francez din 1807, Codicele de Comert al Tarii Romanesti consacra un capitol special pentru bursele de comert, mijlocitorii de schimb si samsarii.

Prima lege a burselor a fost adoptata la 1 iulie 1881 - Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri care, de asemenea, s-a inspirat dupa modelul francez.                      

In temeiul acestei legi, au luat fiinta primele burse din vechiul regat, la Bucuresti (1 decembrie 1882), la Iasi, Braila si Galati.

Volumul tranzactiilor era insa redus si, pe langa cotarea oficiala, functionau si cursurile de pe piata libera, samsarii, intermediarii si unele banci preferand sa lucreze direct cu clientii.

In aceste conditii, in noiembrie 1883 are lo 929g63j c primul crah bursier din Romania.

Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri, modificata in 1886 (modificare ce a avut in vedere sindicalizarea agentilor de schimb, dar care nu a avut efectul scontat in dezvoltarea activitatii bursei) va functiona pana in anul 1904, cand are loc o dezvoltare a pietei bursiere ca urmare a aparitiei la 9 mai 1904 a unei noi legi a efectelor de comert - Legea asupra burselor de cornert - menita sa atraga negustorii la o activitate organizata.

Aceasta noua lege permite efectuarea operatiunilor bursiere atat prin intermediul mijlocitorilor oficiali, cat si direct intre membrii corporatiunii bursei pentru operatiunile pe cont propriu, nu si pentru cele intermediare.

In acest fel a crescut numarul valorilor mobiliare negociate la Bursa Bucuresti. ,,Daca in 1882 se negociau 21 de titluri, dintre care 6 actiuni si restul efecte, acum numarul acestora creste la 43, din care 21 actiuni'[1].

In perioada urmatoare, evenimentele social-politice ale vremii afecteaza activitatea bursei. Astfel, rascoala din 1907 determina o scadere a cursului valorilor mobiliare, de asemenea razboiul balcanic, 1912-1913, afecteaza cursul titlurilor, iar pe perioada primului razboi mondial Bursa si-a incetat activitatea.

In octombrie 1918, Bursa se redeschide, iar ca urmare a infiintarii in anii 1920-1922 a numeroase intreprinderi, activitatea bursei s-a dezvoltat. Se remarca, de asemenea, o prezenta semnificativa a capitalului strain.

Ulterior, inaintea crizei din 1929, pe fundalul unei emisiuni neincetate de titluri, secondata de o distribuire de dividende fara o baza reala, se ajunge la blocarea activitatii bursei odata cu declansarea crizei generale.

In anul 1929 se voteaza o noua lege bursiera menita sa armonizeze si sa adapteze cadrul legislativ diferit din cele doua provincii la noile realitati rezultate in urma Marii Uniri. Pe langa reglementarea functionarii burselor ca institutii publice cu personalitate juridica si autonomie, Legea din 1929 reglementeaza separarea burselor de efecte, actiuni si schimb (burselor de valori) de bursele de marfuri.

Efectele noii legi in planul tranzactiilor bursiere s-a manifestat treptat si, de-abia la sfarsitul anului 1933, odata cu incheierea marii crize, activitatea bursei s-a redresat, dar lent, astfel ca tocmai in anul 1935 a atins un nivel al tranzactiilor comparabil cu cel inregistrat in anul 1929, iar in anul 1939 s-a ajuns la nivelul maxim al tranzactiilor din intreaga perioada interbelica.

Dupa razboi, speranta redresarii economice stimuleaza febra investitionala, iar in anul 1945 se atinge cel mai inalt nivel ca volum de tranzactii din intreaga istorie a bursei, record datorat insa, in mare masura, efectelor inflatiei monetare.

Pana in anul 1948 Bursa si-a continuat activitatea dupa care, ca urmare a nationalizarii, activitatea ei a fost intrerupta.

Abia dupa 1989 Bursa a redevenit o necesitate ce s-a concretizat mai intai in infiintarea Bursei Romane de Marfuri organizata in temeiul Legii 31 din 1990 si a Bursei de Valori Bucuresti, reinfiintata in 1995 ca o componenta a economiei simbolice, avand atributii importante in formarea si utilizarea capitalurilor.

In prezent prin noile reglementari ale pietei de capital s-a reusit armonizarea legislatiei din domeniu cu legislatia existenta in Uniunea Europeana.

COORDONATELE  DESFASURARII ACTIVITATII BURSIERE INROMANIA

1. In contextul perioadei de tranzitie, formarea si dezvoltarea pietei bursiere in Romania reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a sistemului economic in tara noastra, de creare a mecanismelor si institutiilor specifice economiei de piata.

2. Organizarea pietei bursiere, aparitia si dezvoltarea Bursei de Valori, ca instrument rafinat de formare si utilizare a capitalurilor, sunt influentate de dificultatile existente in tara noastra atat pe plan economic, cat si in plan politic. Aceste dificultati sunt generate de inertia mentalitatilor, de dificultatile tranzitiei - scaderea productiei, cresterea somajului, inflatia si lipsa lichiditatilor - si de lipsa unui cadru legislativ coerent.

3. In conditiile actuale de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ca urmare a necesitatii ca tara noastra sa-si deschida drum pe alte piete si in primul rand pe piata europeana aflata in proximitate, in planul activitatii bursiere se impune armonizarea cadrului juridic si institutional cu cel al Uniunii Europene, avand ca obiectiv asigurarea functionalitatii pietelor de capitaluri, incurajarea investitiilor si dezvoltarea comertului cu marfuri fungibile.

4. Prin cadrul organizatoric pe care il impune, Bursa permite formarea libera a preturilor, ca urmare a raportului dintre cerere si oferta, eclipsand astfel formele de piata intuitive, primitive, contribuind la autoreglarea economiei prin mecanismul preturilor si prin aceasta la insanatosirea si stabilitatea economiei tarii.

Bursa contribuie la civilizarea raporturilor dintre vanzatori si cumparatori, iar prin regulile stricte de admitere si conduita impuse agentilor economiei prin regulament, permite desfasurarea tranzactiilor in conditii de justitie, transparenta si garantie ce fac din calitatea de agent economic ale carui titluri sunt cotate la Bursa, un blazon ce ii permite participarea firmei la tranzactii importante si mobilizarea rapida a unor importante resurse pentru activitatea de investitii.

5. Prin specificul sau, Bursa este atat un receptor de informatii - oferte vanzare, oferte cumparare, situatia productiei, nivelul cotatiilor etc., cat si un emitator de informatii care, prin transparenta, completitudinea si corectitudinea lor, asigura functionarea angrenajului economic, pe baza informatiei economice si selectiei fundamentate pe criterii economice.

6. Cadrul organizat de desfasurare a activitatii Bursei permite atat satisfacerea intereselor agentilor de bursa (intermediarii) care, prin tranzactiile efectuate, urmaresc obtinerea de comisioane, cat si satisfacerea intereselor agentilor economiei vanzatori sau cumparatori, carora li se asigura garantia unor tranzactii corecte, echitabile. Astfel se realizeaza optimizarea intereselor tuturor participantilor la tranzactii, atat a agentilor economiei vanzatori si cumparatori cat si a agentilor de bursa.   

7. Activitatea burselor implica existenta unor institutii specializate ce joaca rolul de intermediari si impune pe piata noi profesii si anume aceea de broker - agent bursier ce vinde / cumpara, deci intermediaza in contul clientilor, si cea de dealer - agent bursier ce vinde / cumpara in nume propriu.

Pe piata de capital functioneaza societatile de servicii, de investitii financiare care indeplinesc urmatoarele functii:

- genereaza un mecanism de atragere a capitalului prin punerea in legatura a celor care au capital banesc (investitori) cu cei care au nevoie de bani (emitenti -societati, guvern);

- genereaza un mecanism al preturilor pentru evaluarea investitiilor;           

genereaza un mecanism pentru investitori de transformare a investitiilor in lichiditati;

- proliferarea produselor pietei.

In vederea indeplinirii acestor functii, S.S.I.F. presteaza servicii, actionand fie ca intermediari, fie in nume propriu pentru cumpararea / vanzarea valorilor mobiliare si acorda consultanta persoanelor fizice, persoanelor juridice sau guvernului.

S.S.I.F., alaturi de banci si societatile de asigurare, sunt principalii intermediari financiari in virtutea rolului lor de atragere a capitalurilor. Ele servesc drept canale pentru fluxul fondurilor din anumite sectoare ale economiei care au bani de investit catre alte sectoare, care au nevoie de bani, aceasta functie realizandu-se prin activitatea de brokeraj. 

Piata valorilor mobiliare furnizeaza un mecanism al preturilor care-i ofera investitorului o imagine reala a valorii investitiei sale. Astfel, Bursa de Valori Bucuresti publica zilnic preturile (cotatia) actiunilor, a obligatiunilor societatilor cotate, in presa financiara. De asemenea, sunt publicate in presa financiara valorile mobiliare ale celor mai tranzactionate societati care nu sunt listate la Bursa de Valori, ci pe piata RASDAQ. Intermediarii contribuie la formarea corecta a preturilor, intrucat ei sunt creatorii de piata. Totodata, S.S.I.F.-urile, sunt generatoare de produse financiare, in sensul ca studiind necesitatile clientilor, le ofera acestora posibilitati diverse de a-si investi banii.

8. Cotarea unui titlu, in principal, la o singura bursa, corelat cu mecanismul de formare a preturilor la bursa, permite obtinerea unor preturi reale de piata fundamentate economic ce asigura deblocarea financiara, refacerea buclelor economice intrerupte, insanatosirea economiei.

Dar pretul sau cursul actiunilor intens comercializate se schimba foarte rapid. De aceea intermediarii trebuie sa fie foarte atenti la schimbarile intervenite. Arta unui broker este de a sti cand sa actioneze si cand sa se abtina.

Jocul cursului actiunilor face ca unii sa castige si altii sa piarda. De regula castiga marii actionari, deoarece ei pot influenta in mare masura conditiile pietei si mecanismul bursei in ceea ce priveste pretul (cotatiile) rezultate in urma tranzactiilor la Bursa de Marfuri, acestea trebuie sa reflecte scala claselor de calitate pentru marfurile tranzactionate (omogene si standardizate).

Tranzactiile realizate prin intermediul pietei bursiere ca urmare a reglementarilor date de organul de supraveghere privind: autorizarea, regulile de tranzactionare, operatiunile reglementate, regulile de prudentialitate si conduita in realizarea acestora asigura eficienta, cotatiile sunt rezultatul actiunii libere a cererii si evolutiei, transparenta si garantiile oferite investitorilor.

CONSOLIDAREA INSTITUTIEI BURSEI INECONOMIA ROMANEASCA

Cadrul economic si politic care urmareste consolidarea economiei de piata in Romania va asigura conditiile dezvoltarii pietei bursiere.

Definitivarea cadrului normativ prin aparitia reglementarilor in domeniul pietelor bursiere, face posibila consolidarea acestei ramuri deosebit de importante a pietei. Pe masura dezvoltarii pietelor bursiere atat in ce priveste piata de capital, cat si piata bursiera de marfuri, a impus cresterea rolului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare care, prin cele doua departamente, are rolul de a supraveghea aceste piete si sa intervina in reglementarea pe criteriul asigurarii unei concurente loiale si reale.

Oportunitatile oferite de cadrul legislativ, dar si ca urmare a premiselor economice aparute odata cu tranzitia la economia de piata functionala, a impus aparitia si dezvoltarea:

- Pietei de capital prin infiintarea celor doua piete organizate cu functionare continua: Bursa de Valori Bucuresti, Piata Rasdaq si a societatilor de servicii de investitii financiare (S.S.I.F.-urile) si a societatilor de investitii financiare a fondurilor de investitii. 

- Piata burselor de marfuri cu o pleiada de Burse de marfuri infiintate dupa specificul zonelor in care s-au constituit: Bursa de Marfuri Bucuresti, Bursa lemnului Piatra Neamt, Bursele pentru produse agricole din Arad, Braila si Bursa Monetara.

- Piete bursiere reglementate, care au fost infiintate in cadrul burselor existente: Bursa de Marfuri Bucuresti (contracte futures si optiuni), Bursa Monetara de la Sibiu (contracte futures pe valuta si pe actiunile cotate la categoria Plus la Bursa de Valori Bucuresti

Dezvoltarea acestor piete a condus la infiintarea unor societati de lichidare centralizata a tranzactiilor bursiere (RASDAQ) prin infiintarea Societatii Nationale Compensari, Depozitari, Decontari Bucuresti, cu atributii aprobate de C.N.V.M. in domeniul decontarilor (termene, conditii, informatii) si depozitarea valorilor mobiliare cotate pe pietele bursiere autorizate.

Cresterea rolului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare care prin cele doua departamente, ale Burselor de valori si Pietei de capital si a Burselor de Marfuri, are rolul de a reglementa aceste piete in vederea realizarii unei concurente corecte, tranzactii transparente si garantate, prin emiterea de reguli prudentiale si de conduita pe care agentii de intermediere si institutiile care isi desfasoara activitatea in domeniu sa le respecte.

TENDINTE CE SE PROFILEAZA INACTIVITATEA BURSIERA

Dezvoltarea tehnologiei de varf, aparitia de noi sisteme de tranzactionare concomitent cu tendinta tot mai pronuntata de globalizare, precum si de regionalizare care se manifesta si in sfera pietei bursiere cash si futures, au modificat si modifica activitatea acestor piete si de asemenea, impun noi exigente pietelor bursiere in formare, cum sunt cele din Europa Centrala si de Est.

Informatizarea, internetul au generat procesul de globalizare a pietelor bursiere ale lumii intr-un singur sistem mondial, in care o persoana autorizata, printr-un terminal, poate accesa in continuu pietele bursiere caracteristice si unde poate realiza tranzactii aproape instantaneu in oricare dintre ele.

Uniformizarea unor piete bursiere (ex.: COBOT cu EUREX), precum si regionalizarea lor au ca scop castigarea unui numar cat mai mare de clienti, permiterea unui acces mai larg al membrilor unei burse la alte piete bursiere, reducerea costurilor de tranzactionare, utilizarea unor programe computerizate de tranzactionare perfectionate care sa permita atat o buna desfasurare a activitatilor bursiere, cat si utilizarea acestora in comun (la mai multe burse), asigurand astfel implementarea produselor listate si la alte burse. Pe aceasta baza este posibila formarea unor piete bursiere pan-europene pentru actiuni, euroobligatiuni, etc.

Totodata, perfectionarea sistemelor de tranzactionare (computerizare, feed-back rapid etc.) a determinat si o modificare semnificativa la nivel decizional. Deciziile de investitii care odinioara erau luate de persoane individuale, astazi sunt concentrate la nivelul unor administratori de investitii profesionisti (in numar relativ redus). Ei sunt cei care decid administrarea economiilor individuale in vederea obtinerii de castiguri financiare si, de multe ori, veniturile aduse de operatiunile bursiere speculative sunt mult mai mari decat cele aduse de investitiile productive.

Joel Kurtzman, fostul redactor economic al cotidianului 'New York Times', spunea ca: 'pe pietele financiare internationale, intre 800 de miliarde si 1000 de miliarde de dolari trec zilnic prin diverse maini, depasind cu mult cele 20 pana la 50 miliarde dolari necesare acoperirii zilnice a schimbului de bunuri si servicii. Cea mai mare parte a acestor bani nu sunt implicati in nimic altceva decat in producerea banilor Banii sunt cheltuiti pe achizitionarea de actiuni, speculatii la bursa, tranzactii legate de ratele dobanzilor.'

Tranzactionarea pe piata financiara mondiala sufera modificari spectaculoase. De multe ori, datorita faptului ca oamenii nu pot face calcule rapid si nu pot lua decizii la viteza optima impusa de noile strategii de administrare a portofoliilor, tranzactiile pe pietele financiare mondiale sunt operate direct de computere. iar computerele nu tin cont ce actiuni tranzactioneaza - ale carei firme, care produce un produs sau altul - ci au in vedere doar ideea de a reproduce bani.

Totusi, pietele bursiere sunt reglementate - ele functioneaza cu respectarea legilor care le guverneaza. Si in acest sens se manifesta o tendinta de unificare si integrare a reglementarilor atat in domeniul clearingului, cat si in cel al supravegherii pietelor, atat la nivel national sau regional, cat si la nivel global.             

In Romania se fac o serie de incercari si exista chiar unele realizari in implementarea instrumentelor financiare derivate (contractul futures, tranzactiile cu optiuni), care pot avea avantajul cunoasterii si introducerii unor sisteme dezvoltate de tranzactionare in domeniu, dar exista si dificultati legate de sistemul financiar existent, sistemul legislativ sau necunoastere.

Pe langa implementarea unor produse noi, in tara noastra se manifesta tot mai des ideea infiintarii unor case de compensatii la nivel regional care sa cuprinda mai multe tari in curs de tranzitie, pentru a face fata unor conditii legate de lipsa lichiditatilor si asigurarea garantiilor tranzactiilor, dar si pentru a face fata concurentei tot mai acerbe care se manifesta la nivel bursier

Ca urmare a noilor reglementari in domeniul pietei de capital, care sunt in concordanta cu legislatia Uniunii Europene in domeniu, se contureaza tot mai pregnant unificarea celor doua piete bursiere (operatori de piata), Bursa de Valori si Piata RASDAQ, intr-o singura piata, care sa asigure accesibilitate potentialilor investitori, dar si cresterea lichiditatii acesteia.