StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » piata de capital
Trimite articolul prin email Cererea si oferta de capital : Piata de capital Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cererea si oferta de capital



Cererea si oferta de capital


Legea economica a cererii si ofertei de marfuri are o conotatie speciala in domeniul tranzactiilor cu valori mobiliare.

Oferta de capital provine, in principal, din economisire (venituri minus consum propriu). Masa acestei oferte este data de micii investitori[1]. Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care se implica in tranzactii de di 131c29b mensiuni reduse pe piata titlurilor financiare. Investitorii individuali ce investesc pe termen lung (long term trade) cumpara si pastreaza valorile mobiliare cu scopul de a-si asigura castiguri de capital pe termen lung (growth stock). Investitia lor are un impact redus asupra pretului zilnic al actiunii. Investitorii individuali care speculeaza asupra cursului actiunilor, incearcind sa valorifice miscarea cursului bursier in vederea obtinerii unui profit pe termen scurt , au un anumit impact asupra cursului zilnic al actiunilor, cu atit mai mare cu cit numarul lor este mai ridicat. O influenta semnificativa asupra volumului tranzactiilor si a cursului bursier o au, insa, investitorii institutionali, adica societatile sau institutiile financiare (cum sunt bancile, societatile de asigurare, societatile de investitii, fondurile mutuale, organizatiile care gestioneaza fondurile de pensii) care se implica in tranzactii de dimensiuni mari. Tranzactiile mari pot cauza pe o piata de licitatie fluctuatii mari de scurta durata, pana in momentul in care suficiente ordine vor exista in cealalta parte a pietei. Negocierea (specifica pietei extrabursiere) furnizeaza, in schimb, timp pentru identificarea cumparatorilor si vanzatorilor si pentru revizuirea pretului sau volumului.




Valoarea unei actiuni este, in principiu, direct proportionala cu capacitatea firmei de a produce profit. Sansele de a obtine profit prin tranzactionare de actiuni depend, insa, si de valorile capitalizarilor bursiere si ale tranzactiilor la bursa respectiva. Cumparand actiunile unei firme cotate ale carei venituri sunt in crestere, se poate spera intr-un profit la o eventuala vinzare. Soliditatea economico-financiara a firmei este cu atat mai buna, cu cat EPS („Earning Per Share”) este mai ridicat. Un raport P/E („Price/Earning Ratio”) cat mai scazut este un indiciu ca prin cumpararea acelor actiuni in viitor s-ar putea sa se obtina profit. In tranzactiile speculative, se cumpara actiuni in scadere (”Bear Market”), lucru, in general, evident atunci cand piata bursiera scade (indicii bursieri scad) , acestea urmind a fi re-vindute cind se va instaura tendinta de crestere a valorii acelor actiuni („Bullish”).

Pietele bursiere, ca si pretul fiecarei actiuni in parte evolueaza ciclic (Bearish-Bullish), dar unele actiuni pot avea tendinte de crestere sau scadere contrarii evolutiei indicelului busier, fie datorita unei performante sau contra-performante diferite de trendul bursier, fie datorita unor manipulari ale pietei respectivelor actiuni. Aceasta evolutie ciclica este publicata sub forma unor diagrame de evolutie a preturilor pe diferite perioade de timp (”Price Charts”). Cumparand actiuni emise de firme solide si care nu se indreapta spre faliment atunci cand curba de pret este jos, exista sanse ca in viitor pretul sa creasca, deci sa se obtina profit

Evolutia indicilor bursieri si a pretului actiunilor este influentata si de factori subiectivi, intre care cei mai importanti sunt increderea si sperantele de cistig ale investitorilor. Stirile bune (anunturile ca profitul va fi mai mare decat cel planificat, ca s-a obtinut o comanda importanta etc.) au o influenta pozitiva puternica asupra preturilor de la bursa. Promovarea si alimentarea pietei cu stiri pozitive fara o baza reala se situeaza, totusi, la limita intre informare si manipulare. In aceste conditii, strategia bazata pe evolutia ciclica a indicilor bursieri (”buy-and-hold”) poate provoca pierderi. Criza bursiera din 2001-2002 a demonstrat acest lucru : investitorii au pierdut mai ales in sectorul IT (denumit pe atunci “dotcom”, de la terminatia adreselor de e-mail), unde expectatiile au fost complet nerealiste. Acelasi lucru se intimpla in prezent pe piata bancara si bursiera americana, fenomenul fiind asociat crizei “sub-prime” de pe piata imobiliara. Randamentul real al actiunilor “dotcom” sau al celor afectate de criza “sub-prime” in perioada amintita s-a situat in jurul valorii de 7%. Investitorii si-au formulat, insa, anticipari ultrafavorabile asupra dividendelor, care s-au dovedit a fi excesiv de optimiste comparativ cu situatia economiei americane. Criza se explica si prin comportamentul mimetic al investitorilor (un cerc vicios de atitudini investitionale care se copiau intre ele, plecind de la ideea ca, fiind vorba de inovatii tehnologice sau financiare care vor produce profit sigur in viitor, performantele prezente sau pe termen scurt nu importa). Trendul fiind investitia in actiuni IT sau produse ale ingineriei financiare din industria de hedging (instrumente financiare construite in jurul unui pariu intre doi subiecti, din care unul paria pe cresterea valorii caselor in SUA, iar celalalt pe scaderea acestei valori), investitorii au adoptat atitudinea comoda de a se alatura acestui trend, omitind sa calculeze riscurile.

Libera circulatie a capitalului, principiu fundamental al legislatiei UE si conditie a liberei stabiliri a societatilor, permite internationalizarea tranzactiilor cu valori mobiliare si generalizarea unei piete lichide de capital, in care pretul sa se stabileasca in functie de cererea si oferta de capital, fara distorsiuni. O piata este lichida atunci cand exista posibilitatea de a vinde si de a cumpara active financiare in mod operativ si fara intreruperi, existand o abundenta de fonduri disponibile, pe de o parte, si de active financiare, pe de alta parte. Lichiditatea garanteaza functionarea continua a pietei




Este sugestiv termenul francez pentru investitorii individuali – epargnants, adica cei ce economisesc pentru a investi.



Revanzarea, in cazul operatiunilor speculative cu valori mobiliare are loc intr-un termen scurt (short-term trade), pentru a se putea obtine un cistig pe termen scurt (short-term profit). Speculatiile asupra valorilor mobiliare urmaresc fie profitul obtinut din revanzare, fie dividendele/dobinzile oferite de respectivele valori mobiliare. Profitul obtinut din revinzare reprezinta un cistig de capital (capital gain).

Indicii bursieri cei mai cunoscuti sunt DJIA si Nasdaq. DJIA (”Dow Jones Industrial Average”) masoara performantele a 30 de companii care reprezinta cca 25% din valoarea totala a actiunilor cotate la NYSE; ”NASDAQ” (”Nasdaq Composite Index”) reprezinta un indicator al tuturor actiunilor tranzactionate in sistemul Nasdaq.

Contabilitatea americana este diferita de cea romaneasca. Sunt luate in calcul veniturile incasate si cheltuielile efective si nu veniturile de incasat si cheltuileile preconizate. La americani, o firma solida este cea la care totalul activelor (”assets”) este cel putin de doua ori mai mare decat totalul pasivelor (”liabilities”). Orice diferenta negativa in calculul acestui raport presupune dificultati financiare. Calculind acest raport, investitorul avizat poate calcula si riscul de scadere a perfomantelor sau chiar riscul de faliment. Trimestrial, in Statele Unite firmele cotate prezinta si pe Internet urmatoarele documente detaliate pe care le raporteaza la IRS (Fiscul American): ”Income Statements”(diferenta dintre veniturile totale si costurile totale reprezinta profitul impozabil); ”Balance Sheet” (lista bunurilor cu valoare patrimoniala, a creantelor si a datoriilor societatii); ”Cash Flow Summary” (situatia lichiditatilor).

Marius Bacescu, Dragos Danil, Cum sa tranzactionam actiuni la bursele americane, RFBA nr.12/2003.

A se vedea Directiva privind libera circulatie a capitalului nr.88/361 (in vigoare din 1990), completata, in domeniul valorilor mobiliare, cu : Directiva privind liberalizarea operatiunilor asupra valorilor mobiliare si cele doua Directive asupra Organismelor de Plasament Colectiv in Valori Mobiliare (OPCVM)  - acestea din urma reglementeaza libera negociere a titlurilor emise de OPCVM si libera circulatie si miscare a capitalului aferent acestui tip de tranzactie.

Ion Popa, Bursa, vol. I, Colectia Bursa, Bucuresti, 1993, p. 55. Regulamentele CNVM definesc piata lichida ca fiind acea piata in care valoarea actualizata a unei valori mobiliare poate fi determinata, iar plata pentru valoarea mobiliara vanduta poate fi incasata prompt si in conditii de siguranta.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact