StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » banci si burse
Trimite articolul prin email Societate de tip inchis : Banci si burse Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Societate de tip inchis



SOCIETATE DE TIP INCHIS


Infiintare


Legea nr.31/1990 republicata

Capital social: minim. 25 mil. lei;




Nr. actionari: 5

Actul de infiintare: Contract si Statut sau Act Constitutiv al societ 353f59d atii



Capitalul social: este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi: nominative sau la purtator.

Felul actiunilor poate fi determinat prin Actul constitutiv; in caz contrar, ele vor fi la purtator.

Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Actiunile nu pot fi emise pentru o valoare nominala mai mica de 1000 lei. 

Capitalul social nu poate fi majorat, printr-o noua emisiune de actiuni, pana cand actiunile emise anterior nu au fost platite integral.


Majorarea si reducerea capitalului social

Majorarea capitalului social se poate face: in natura si/sau numerar.

Daca majorarea se face in natura, atunci Adunarea Generala Extraordinara care a aprobat majorarea trebuie sa numeasca unul sau mai multi experti pentru evaluarea aportului.

Aporturile in creante nu sunt admise.

Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere in primul rand celorlalti actionari, in proportie cu numarul actiunilor pe care le poseda si cu obligatia ca acestia sa-si exercite dreptul lor de preferinta in termenul hotarat de adunarea generala.

Dreptul de preferinta nu se acorda in cazul majorarii capitalului social prin aport in natura.


Organele de conducere ale societatii

Adunarea Generala a Actionarilor

Consiliul de Administratie;

Comitetul de directie;


I. Adunarea Generala a Actionarilor: organul suprem de conducere intr-o societate comerciala pe actiuni. Adunarea Generala a Actionarilor este formata din detinatorii de actiuni care si-au platit integral actiunile.

Adunarea generala a actionarilor poate fi: ordinara si extraordinara.


Convocarea


Adunarea generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie, in conformitate cu dispozitiile din actul constitutiv.

Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii. Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.

Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor.

In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.

A doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare.

Administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.

Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.


Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise pe ordinea de zi, adunarea generala este obligata:


sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor, si sa fixeze dividendul;

sa aleaga pe administratori si cenzori;

sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pentru exercitiul financiar urmator;

sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.


Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:

a) schimbarea formei juridice a societatii;

b) mutarea sediului societatii;

c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;

d) prelungirea duratei societatii;

e) majorarea capitalului social;

f) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

g) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

h) dizolvarea anticipata a societatii;

i) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;

j) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

k) emisiunea de obligatiuni;

l) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.


Adunarea generala extraordinara va putea delega consiliului de administratie sau, dupa caz, administratorului unic, exercitiul atributiilor sale mentionate lit. b), c), e), f) si i).




Participantii in Adunarile Generale ale Actionarilor


La Adunarea Generala a Actionarilor participa toti actionarii cu drept de vot care si-au platit integral actiunile.

Actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarile generale decat prin alti actionari, in baza unei procuri speciale.

Actionarii care nu au capacitatea legala, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari.

Procurile vor fi depuse in original, in termenul in care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau in termenul prevazut de actul constitutiv. Ele vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.

Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare.

Daca actiunile sunt gajate, dreptul de vot apartine proprietarului lor.

Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este nula.


Validitatea deliberarilor in Adunarea Generala a Actionarilor


A. In cazul Adunarii Ordinare:

Pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare.

Daca adunarea nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor, adunarea ce se va intruni la a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de acestia.


B. In cazul Adunarii Extraordinare:


Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, cand actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare:

la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;

la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.

Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.

Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis.

Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor.

Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. In cazul in care aceste hotarari implica modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul aditional cuprinzand textul integral al clauzelor modificate.

Ele nu vor putea fi executate mai inainte de aducerea la indeplinire a acestor formalitati.

Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.


II. Consiliul de Administratie


Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, temporari si revocabili.

Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

Unicul administrator sau presedintele consiliului de administratie si cel putin jumatate din numarul administratorilor vor fi cetateni romani, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Numirea si inlocuirea administratorilor se fac exclusiv de catre adunarea generala.

Primii administratori pot fi numiti prin actul constitutiv, insa termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani.

Daca nu s-a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv, el este de 2 ani  Persoanele care, potrivit legii, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii, iar daca au fost alesi, sunt decazuti din drepturi.

Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc printr-un contract de administrare. In contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator, persoana fizica, ce actioneaza in nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara.

Nimeni nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent.

Interdictia prevazuta anterior nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societati ce detine patrimea aratata.

Administratorii vor putea sa incheie acte juridice prin care sa dobandeasca, sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale extraordinare a actionarilor.


Garantia administratorilor


Fiecare administrator va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, prevazuta in actul constitutiv ori, in lipsa unei clauze in acesta, aprobata de adunarea generala a actionarilor. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni care sunt inalienabile si se pastreaza la societate sau decat dublul remuneratiei lunare.

Garantia se va depune inainte de preluarea functiei.

Daca garantia nu va fi depusa inainte de data preluarii functiei, administratorul este considerat demisionat.

Garantia ramane in casa societatii si nu va putea fi restituita administratorului decat dupa ce adunarea generala a aprobat bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar in care administratorul a indeplinit aceasta functie si i-a dat descarcare.

Semnaturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comertului, o data cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei.


Validitatea deliberarilor

Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul administratorilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.

Deciziile in consiliul de administratie se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.





III. Comitetul de Directie


Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membri alesi dintre administratori, fixandu-le in acelasi timp si remuneratia.

Presedintele consiliului de administratie poate fi si director general sau director, in care calitate conduce si comitetul de directie.

Decizia consiliului de administratie privind suma necesara remunerarii membrilor comitetului de directie va trebui sa fie ratificata de adunarea generala, daca depaseste prevederile actului constitutiv sau dacaacesta nu prevede nimic in aceasta privinta.

Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.

Comitetul de directie este obligat sa prezinte, la fiecare sedinta a consiliului de administratie, registrul sau de deliberari.

In comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Membrii comitetului de directie si directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, administratori, membri in comitetul de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, nici exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.



Tipuri, caracteristici, drepturi si obligatii ale detinatorilor de valori mobiliare (Actiuni, Titluri de stat, Obligatiuni emise de administratia publica, Obligatiuni corporatiste, Drepturi de preferinta la subscierea de actiuni si drepturi de conversie a unor creante in actiuni)


ACTIUNI


CADRUL JURIDIC APLICABIL


Regimul juridic aplicabil actiunilor (emisiune, tranzactionare, inregistrare, etc.) este definit prin urmatoarele acte normative:


Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare;

Legea nr. 525/2002 de aprobare a O.U.G. nr. 28/2002;

Regulamentul nr. 5/2003 privind oferta publica de valori mobiliare si alte instrumente financiare.


Elemente specifice actiunilor (Legea 31/1990)


capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala (valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 1.000 lei).

orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel

actiunile sunt indivizibile

actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale; pot fi emise, in conditiile actului constitutiv, categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite.


Dupa modul de transmitere: nominative sau la purtator.

Tipuri de actiuni: comune sau ordinare si preferentiale

actiunile preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot confera titularului:

dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;

drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor.


Elemente specifice prevazute in Legea nr. 525/2002


Data de inregistrare – data calendaristica stabilita de adunarea generala a actionarilor, care serveste la identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararilor adunarii generale a actionarilor. Data de inregistrare trebuie sa fie ulterioara datei intrunirii adunarii generale.

Data de referinta - data calendaristica, stabilita de consiliul de administratie care serveste la identificarea actionarilor care participa la adunarea generala si voteaza in cadrul acesteia si beneficiaza de dividend; data de referinta trebuie sa fie ulterioara publicarii convocarii adunarii generale a actionarilor;





TITLURI DE STAT


ELEMENTE DEFINITORII



Definitie & Clasificari

In conformitate cu prevederile Legii datoriei publice (Legea nr. 81/1999), titlurile de stat sunt inscrisurile care atesta datoria publica sub forma de bonuri, certificate de trezorerie sau alte instrumente financiare, constituind imprumuturile statului in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung. Acestea pot fi emise in forma materializata sau dematerializata, nominative sau la purtator, si pot fi negociabile sau nenegociabile. In functie de modalitatea de emisiune, titlurile de stat pot fi clasificate astfel:

titlu de stat cu dobanda - titlul de stat care are o valoare nominala la care se plateste o dobanda stabilita la date specificate;

titlu de stat cu discont - titlul de stat fara cupon de dobanda, care este vandut sub valoarea sa nominala.


Destinatia imprumuturilor de stat

Contractarea imprumuturilor de stat se poate efectua in urmatoarele scopuri: finantarea deficitului bugetului de stat, refinantarea datoriei publice, sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a statului, finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei, etc.


Elementele caracteristice ale emisiunii titlurilor de stat

Elementele minime specificate la oferirea spre vanzare a titlurilor de stat (incluse in prospectul de emisiune) sunt urmatoarele: denumirea, data emisiunii si valoarea titlurilor de stat oferite, forma imprumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente - cu discont sau purtator de dobanda, rata dobanzii, metoda de calcul si datele la care se plateste dobanda (daca este cazul), data scadentei si clauza rambursarii in avans (daca este cazul). Valoarea titlurilor de stat se ramburseaza in conformitate cu conditiile de emisiune si cu prevederile Legii datoriei publice, iar la data rambursarii, obligatiile statului se sting.







ELEMENTE DE ANSAMBLU  - OPERATIUNI CU TITLURI DE STAT IN FORMA DEMATERIALIZATA


Titlurile de stat emise in forma dematerializata sunt titlurile pentru care emisiunea, probatiunea si transmisiunea drepturilor incorporate se evidentiaza prin inscriere in sistemul de inregistrare in cont.


Structura pietei titlurilor de stat

In conformitate cu prevederile “Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata”, structura pietei titlurilor de stat este urmatoarea:

Piata primara a titlurilor de stat - include totalitatea operatiunilor legate de vanzarea pentru prima data a titlurilor de stat, in scopul atragerii pe termen scurt, mediu si lung a capitalurilor financiare disponibile. Operatiunile pe piata primara a titlurilor de stat se pot efectua exclusiv prin intermediarii autorizati ai pietei primare. Conform reglementarilor curente, BVB nu este implicata in operatiunile de piata primara a titlurilor de stat.

Piata secundara a titlurilor de stat  - reprezinta totalitatea operatiunilor de vanzare, de cumparare si alte operatiuni cu titluri de stat aflate in circulatie, libere de sarcini, efectuate prin intermediul intermediarilor pietei primare sau a intermediarilor pietei secundare.


Conform reglementarilor in vigoare, regimul tranzactionarii pe piata secundara a titlurilor de stat este urmatorul:

titlurile de stat emise cu scadenta pana la 365 zile nu se tranzactioneaza prin intermediul  sistemului bursier;

titlurile de stat emise cu scadenta mai mare de 365 zile se tranzactioneaza pe o singura piata secundara, desemnata de Ministerul Finantelor Publice prin prospect de emisiune, respectiv piata supravegheata de Banca Nationala a Romaniei sau Bursa de Valori Bucuresti.    


Participantii pe piata primara si secundara a titlurilor de stat sunt intermediarii pietei primare, intermediarii pietei secundare, persoanele juridice si fizice care pot, conform legii sa desfasoare operatiuni cu titluri de stat.

Calitatea de intermediar al pietei primare sau de intermediar al pietei secundare poate fi dobandita de o banca sau o societate de servicii de investii financiare si este acordata, conform reglementarilor specifice, luand in considerare criteriile de capital social minim, existenta unui cont curent, proceduri de lucru cu clientii, etc.


Desfasurarea de catre societatile de servicii de investitii financiare a operatiunilor de vanzare sau cumparare de titluri de stat, pe contul clientilor sau pe cont propriu, este mentionata in mod distinct, in “Legea nr. 525/2002 de aprobare a O.U.G. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate”, printre serviciile de investitii financiare care pot fi efectuate pe pietele reglementate de catre societatile respective.


Conform Legii 525/2002, titlurile de stat sunt calificate alaturi de alte titluri de imprumut cu scadenta mai mare de un an drept valori mobiliare si sunt de drept admise la cota, dupa inregistrarea la O.E.V.M., la primirea de catre piata reglementata a prospectului de emisiune din partea Ministerului Finantelor Publice sau a agentului desemnat de acesta.


PIATA SECUNDARA BURSIERA A TITLURILOR DE STAT


Obiectivele pietei secundare bursiere a titlurilor de stat constau in asigurarea unui cadru ordonat,  lichid si competitiv in vederea cresterii eficientei pietei primare, a extinderii bazei de investitori, a diversificarii portofoliilor investitorilor cu instrumente fara risc, precum si oferirea unui mecanism sigur, eficient si transparent de determinare a pretului de piata pentru titlurile de stat aflate in circulatie, care poate reprezenta un reper pentru piata primara.


Regimul operatiunilor cu titluri de stat pentru care BVB este desemnata ca piata secundara este stabilit prin Regulamentul nr. 15 privind operatiunile cu titluri de stat si procedura aferenta.


Notiuni si termeni utilizati

Cupon, Rata cupon, Dobanda acumulata, Perioada cupon

Cupon reprezinta suma de bani corespunzatoare dobanzii calculate pentru perioada cupon a acestuia, datorata periodic de catre MFP detinatorilor de titluri de stat si la plata careia acesta s-a angajat prin prospectul de emisiune.

Rata cupon reprezinta rata anuala a dobanzii exprimata ca procent din valoarea nominala a unui titlu de stat cu dobanda care este utilizata pentru calcularea cuponului.

Dobanda acumulata este exprimata ca procent din valoarea nominala a titlului de stat cu dobanda. Valoarea dobanzii acumulate reprezinta cota-parte din valoarea cuponului curent, corespunzatoare zilelor scurse din perioada cuponului curent, incepand cu data emisiunii sau data cuponului precedent, inclusiv, pana la data decontarii tranzactiei, exclusiv.

Perioada cupon sau Baza reprezinta intervalul de timp, exprimat in zile, cuprins intre data de emisiune si data primului cupon sau intervalul de timp cuprins intre data cuponului precedent si data cuponului curent.






Semnificatie date utilizate

Data emisiunii reprezinta data la care a fost emis un titlu de stat si de la care incepe sa se acumuleze dobanda.

Data scadentei reprezinta data la care devine exigibila obligatia de plata a valorii nominale a unui titlu de stat cu discount sau reprezinta ultima data cupon a unui titlu de stat cu dobanda la care devine exigibila obligatia de plata a ultimului cupon si a valorii nominale.

Data cupon reprezinta ziua calendaristica la care devine exigibila obligatia MFP de a efectua plata unui cupon si/sau a valorii nominale a unui titlu de stat cu dobanda, catre proprietarii de titluri de stat inregistrati in documentul intitulat “Situatia detinatorilor inregistrati la data inregistrarii curente”.

Data inregistrarii curente reprezinta data care serveste la identificarea detinatorilor de titluri de stat care au dreptul de a primi la scadenta valoarea nominala, in cazul unui titlu de stat cu discount sau care au dreptul de a primi cuponul curent si/sau valoarea nominala, in cazul unui titlu de stat cu dobanda, prin raportare la inregistrarile din modulul de registru de la sfarsitul zilei respective. Data inregistrarii curente se stabileste conform reglementarilor BNR.


Intermediari

Intermediarii pietei bursiere reprezinta intermediarii pietei primare si intermediarii pietei secundare care desfasoara operatiuni cu titluri de stat pe piata secundara a BVB.

Intermediarul pietei primare reprezinta o banca comerciala sau o societate de valori mobiliare autorizata de BNR ca intermediar al pietei primare a titlurilor de stat. Intermediarii pietei primare desfasoara operatiuni cu titluri de stat pe piata secundara a BVB, in nume si pe cont propriu, cat si in numele si pe contul clientilor.

Intermediarul pietei secundare reprezinta o banca comerciala sau o societate de valori mobiliare autorizata de BNR ca intermediar al pietei secundare a titlurilor de stat. Intermediarii pietei secundare desfasoara operatiuni cu titluri de stat pe piata secundara a BVB, in nume si pe cont propriu, cat si in numele si pe contul clientilor.

Market maker reprezinta intermediarul pietei primare sau al pietei secundare care se angajeaza sa afiseze cotatii ferme si sa incheie tranzactii pe baza acestora pentru seria de titluri de stat si pe perioada pentru care detine aceasta calitate.


Principalele elemente caracteristice ale pietei secundare bursiere a titlurilor de stat


operatiunile bursiere (tranzactionare, compensare-decontare si inregistrare) avand drept obiect titluri de stat se vor efectua in regim integrat prin sistemul ARENA;

utilizarea unor metode de tranzactionare diferite: “quote driven”, “order-driven”, “dealing”;

procesul de negociere se efectueaza pe baza de:

randament, pentru titlurile de stat emise cu discount

pret net/pret brut (exprimat ca procent din valoarea nominala a titlului de stat), pentru titlurile emise cu dobanda.

diferite conventii implementate pentru calculul dobanzii acumulate (ACT/ACT, ACT/360, ACT/365, etc.), conform elementelor specifice ale emisiunii respective: rata dobanzii (fixa sau flotanta - pre si post determinata - ), perioada cupon (normala, lunga, scurta).     


O emisiune de titluri de stat se poate tranzactiona simultan in cadrul a doua segmente de piata:

Piata principala (pe baza de cotatii ferme duble si ordine)

cotatie ferma este ansamblul format din oferta ferma de vanzare si oferta ferma de cumparare care poate fi introdusa exclusiv pentru termenii standard (volum minim, termen de decontare, spread minim/ maxim) si numai de catre market makerii inregistrati pentru emisiunea de titluri respectiva;

un market maker poate introduce o singura cotatie ferma la un moment dat, exclusiv pentru contul propriu;

identitatea market-makerilor este vizibila pentru toti intermediarii;

ordinele pot fi introduse de catre toti intermediarii, in cont propriu sau in contul clientilor;

termen de decontare standard: “Tomorrow” (T+1);

tranzactiile sunt efectuate prin executia automata a ordinelor cu cea mai buna parte de cumparare sau de vanzare a unei cotatii.


Piata deal (pe baza de cotatii indicative si deal-uri)

cotatie informativa de cumparare-vanzare este ansamblul format din intentia de vanzare si intentia de cumparare introduse simultan in piata deal;

toti participantii la piata (inclusiv market makerii) pot incheia tranzactii prin negociere bilaterala, pe baza de cotatii indicative, prin intermediul mecanismului de deal;   

un deal are valoarea minima de 5 miliarde lei si poate avea asociate:

diferite termene de decontare: Today” (T); “Tomorrow” (T+1); “Spot” (T+2); “Forward” (T+x, where x>=3);

metode de decontare distincte (net sau brut – “tranzactie cu tranzactie”).

titlurile de stat in curs de decontare nu fac obiectul operatiunilor bursiere;

drepturi de acces diferentiate in functie de tipul de participant (market maker si alti intermediari);



sistemul dispune de confirmarea electronica pentru toate activitatile de tranzactionare (introducere si administrare cotatii, ordine, deal-uri, incheiere de tranzactii).



OBLIGATIUNI


ELEMENTE DEFINITORII OBLIGATIUNI


Definitie

Obligatiunea este valoarea mobiliara emisa cu dobanda (sau cu discount, in cazul obligatiunilor cu cupon zero) prin care emitentul se obliga sa plateasca proprietarului, la anumite intervale de timp, o suma de bani, numita cupon, precum si sa restituie la scadenta valoarea integrala sau ramasa a principalului.         


Caracteristici generale obligatiuni

obligatiunile reprezinta o fractiune dintr-un imprumut;

detinatorul obligatiunii are calitatea de creditor (in raport cu emitentul);

obligatiunile nu confera drept de vot in Adunarile Generale ale emitentului;

obligatiunile asigura un venit fix, sub forma de cupon; 

durata de viata a unei obligatiuni este limitata (pana la data scadentei acesteia).


Elementele specifice ale obligatiunilor


Principal, Cupon, Pret

Principalul reprezinta valoarea imprumutului corespunzator unei obligatiuni, exclusiv dobanda aferenta, pe care emitentul se angajeaza sa-l ramburseze la scadenta. Principalul poate avea valoare unica atunci cand exista o singura rambursare sau o valoare curenta in cazul unor rambursari anticipate. Rata cuponului se aplica la valoarea curenta a principalului.

Cupon reprezinta suma de bani corespunzatoare dobanzii calculate pentru perioada cupon a acestuia, datorata periodic de catre emitent detinatorilor de obligatiuni si la plata careia acesta s-a angajat prin documentul de emisiune.

Rata cupon reprezinta rata anuala a dobanzii exprimata ca procent din valoarea curenta a principalului si este utilizata pentru determinarea valorii cuponului.

Pret (brut/ net) este exprimat ca procent din principal si include sau nu dobanda acumulata.




Semnificatie date utilizate

Data de emisiune reprezinta data de la care incepe sa se acumuleze dobanda corespunzatoare primului cupon.

Data scadentei reprezinta ultima data cupon a unei obligatiuni. La aceasta data devine exigibila plata ultimului cupon si/sau valoarea integrala sau ramasa a principalului.

Data cupon reprezinta ziua calendaristica la care devine exigibila obligatia emitentului de a efectua plata unui cupon si/sau a unei cote-parti din principal catre proprietarii de obligatiuni inregistrati in “Lista detinatorilor de obligatiuni” la data de referinta stabilita pentru cuponul respectiv.

Data de referinta reprezinta data care serveste la identificarea proprietarilor de obligatiuni care au dreptul de a primi cuponul curent si/sau o cota-parte din principal sau valoarea integrala sau ramasa a principalului, in conformitate cu documentul de emisiune, sau alte drepturi stabilite de lege, prin raportare la inregistrarile din registrul BVB de la sfarsitul zilei respective.  Se stabilesc date de referinta pentru fiecare perioada cupon in parte.

Data ex-cupon reprezinta data de decontare a tranzactiilor incheiate prin sistemul BVB, data de la care cumparatorii unei obligatiuni nu mai beneficiaza de plata cuponului curent si/sau a unei cote-parti din principal. Data ex-cupon este ziua lucratoare imediat urmatoare datei de referinta si marcheaza inceputul perioadei ex-cupon. Se stabilesc date ex-cupon pentru fiecare perioada cupon, cu exceptia perioadei ultimului cupon.


Clasificari


In practica internationala, se utilizeaza urmatoarele clasificari ale obligatiunilor: 

in functie de tipul emitentului: obligatiuni de stat, obligatiuni municipale, obligatiuni corporatiste, etc.;

Din punct de vedere al maturitatii si al clauzelor specificate in prospectul de emisiune, se remarca urmatoarele tipuri de obligatiuni:

obligatiuni care au o singura scadenta => term bonds;

obligatiuni care contin clauze care dau dreptul emitentului sa rascumpere integral sau partial obligatiunile anterior datei scadentei => aceste clauze se numesc call provisions (callable bonds);

obligatiuni care contin clauze care permit investitorilor sa vanda emitentului obligatiunile detinute, la anumite date prestabilite => aceste clauze se numesc put provisions (putable bonds);

obligatiuni care contin clauze care permit emitentului sa rascumpere inainte de scadenta o parte substantiala din obligatiunile emise in baza unui program prestabilit, de exemplu obligatiunile emise de companii din sectorul industrial si al utilitatilor => aceste clauze se numesc sinking-fund provisions;

emisiuni de obligatiuni care cuprind pachete de obligatiuni cu maturitati diferite (obligatiuni seriale) => serial bonds;

obligatiuni convertibile in actiuni sau alte obligatiuni (o emisiune de obligatiuni care pot fi preschimbate intr-un anumit numar prestabilit de actiuni comune ale emitentului) => convertible bonds. Termeni utilizati: rata de conversie (conversion ratio) care indica numarul de actiuni care pot fi obtinute ca urmare a preschimbarii unei obligatiuni in actiuni comune si pretul de conversie la emisiune (conversion price sau stated conversion price).


Din punct de vedere al cuponului, se remarca urmatoarele tipuri de obligatiuni:

obligatiuni la purtator (bearer bonds) => detinatorii obligatiunilor detaseaza cuponul si il prezinta agentului de plata pentru a incasa dobanda corespunzatoare;

obligatiuni dematerializate (registered bonds) => sunt evidentiate prin inscriere in cont;

obligatiuni care permit emitentului sa omita sau sa intarzie plata dobanzii in cazul in care veniturile acestuia sunt prea mici (income / deferrable bonds) => aceste obligatiuni sunt emise in general de companii care au dificultati financiare sau sunt in proces de reorganizare;

obligatiuni emise fara cupon (zero-coupon bonds) => obligatiuni emise in SUA de corporatii si municipalitati, incepand cu anii ’80, prin care investitorii nu primesc dobanda sub forma de plata periodica, dar care in schimb sunt vandute, in majoritatea cazurilor, cu discount fata de valoarea nominala (la un pret mai mic decat aceasta). Aceste titluri sunt rascumparate la scadenta la valoarea nominala;

obligatiuni ale caror plati ale cupoanelor sunt legate de indicele inflatiei (inflation-indexed bonds), in vederea evitarii erodarii puterii de cumparare a valorii banesti a platilor cupoanelor;

obligatiuni ale caror rata a cuponului se actualizeaza in functie de un indice (indexed bonds);

obligatiuni ale caror rata a cuponului creste de-a lungul perioadei de viata (step-up notes). Alternativ, exista obligatiuni al caror cupon scade constant pe durata de viata.

obligatiuni cu rata fixa a cuponului (fixed coupon rate);

obligatiuni cu rata variabila a cuponului (floating-rate bonds, variable-rate / adjustable-rate bonds) => rata cuponului este actualizata periodic fata de o rata de referinta plus un spread.

floating-rate bonds (floaters): rata cuponului se actualizeaza de mai multe ori pe an;

variable-rate / adjustable-rate bonds: rata cuponului se actualizeaza o singura data pe an. 

obligatiuni care sunt emise la un pret mult mai mic decat valoarea nominala, dar a carei rata a cuponului este stabilita intentionat la nivel mai mic decat rata curenta din piata (original-issue discount bonds or “OIDs”).


Din punct de vedere al principalului, se remarca obligatiunile ale caror plati ale cupoanelor include si o cota parte din principal => declining value bond.



Evaluare obligatiuni


Randament obligatiuni

Randamentul curent (Current Yield) reprezinta cea mai simpla masura a randamentului unei obligatiuni, in cazul in care un investitor este mai putin interesat daca veniturile obtinute la maturitate sunt mai mari sau mai mici decat costul initial. In calculul randamentului curent se utilizeaza pretul net deoarece se considera ca dobanda acumulata inclusa in pretul brut este primita inapoi in momentul cand investitorul primeste cuponul respectiv.

Randament_curent = x 100

 



Randament_simplu_maturitate = x 100

 
Randamentul simplu la maturitate (Simple Yield to Maturity) ia in considerare numarul de zile ramase pana la maturitate si pretul obligatiunii fata de valoarea de rascumparare.




unde: Valoare_rascumparare – Pret_net = castigul de capital sau pierderea la o valoare a principalului de 100


Randamentul la maturitate (Yield-to-Maturity) reprezinta rata dobanzii a carei valoare face posibil ca valoarea actualizata (present value sau discounted value) a cash flow-urilor sa fie egala cu pretul brut (sau investitia initiala). Cash flow-urile reprezinta fluxurile de bani pe care detinatorul obligatiunii le va primi daca pastreaza obligatiunea pana la maturitate (future values).


Randamentul la data rascumpararii anticipate de catre emitent (Yield-to-Call : in cazul obligatiunilor care au clauza de rascumparare anticipata de catre emitent (callable bonds), se poate calcula randamentul la data call (yield-to-call) in ipoteza in care investitorul pastreaza obligatiunea pana la data call, iar emitentul va solicita rascumpararea obligatiunii la data respectiva.

Pret brut => determinarea acestuia implica urmatoarele elemente:

cash flow-uri: numai in cazul obligatiunilor cu rata fixa a cuponului si fara clauze asociate se cunosc cu certitudine cash flow-urile pana la maturitate (cu exceptia cazurilor de default);

randamentul solicitat de investitor (required yield): este rata anuala a dobanzii pe care un investitor doreste sa o obtina atunci cand investeste intr-o obligatiune. Aceasta rata este utilizata la actualizarea fluxurilor banesti viitoare, fiind numita si “discount rate”. Randamentul solicitat este determinat prin investigarea in piata a randamentelor oferite de obligatiuni comparabile care au aceeasi calitate a creditului si maturitate. In cazul in care cupoanele se platesc semestrial, se utilizeaza drept rata periodica randamentul solicitat impartit la 2.


CADRUL JURIDIC GENERAL APLICABIL EMISIUNILOR DE OBLIGATIUNI


Obligatiuni corporatiste

Emitentii de obligatiuni corporatiste sunt societatile comerciale pe actiuni, constituite in conformitate cu Legea nr. 31/1990, care trebuie sa respecte urmatoarele prevederi referitoare la emisiunea de obligatiuni corporatiste:


decizia de emitere a obligatiunilor corporatiste revine Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor;



valoarea maxima a emisiunii de obligatiuni corporatiste trebuie sa reprezinte trei patrimi din capitalul varsat si existent, conform celui din urma bilant contabil aprobat al societatii;

valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 25.000 lei;

obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale;

obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont;

societate emitenta de obligatiuni nu va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate;


Conform Legii nr. 31/1990, detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor. Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate:

sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;

sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;

sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;

sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;

sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.


Obligatiuni municipale


Emitentii de obligatiuni municipale sunt autoritati ale administratiei publice locale (Consilii locale, Consilii Judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti).

Cadrul general de reglementare a obligatiunilor municipale include legislatia referitoare la finantele publice locale, administratia publica locala si datoria publica, care prezinta urmatoarele elemente principale:

decizia de emitere a obligatiunilor municipale revine Consiliilor locale, judetene, municipale sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

destinatia imprumuturilor interne sau externe contractate, pe termen mediu si lung, consta in realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale;

obligatiunile municipale sunt considerate imprumuturi ale datoriei publice locale;

restrictia valorii imprumutului obligatar la  20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale.



Reglementari ale pietei de capital referitoare la emisiunile de obligatiuni


Suplimentar fata de legislatia specifica prezentata anterior, conform Legii nr. 525/2002, emisiunile publice de obligatiuni si alte instrumente financiare de natura acestora emise de autoritati ale adminstratiei publice locale vor indeplini urmatoarele conditii:

este supusa autorizarii C.N.V.M., avand la baza prospecte de oferta publica autorizate de institutia respectiva;

vor fi inregistrate la O.E.V.M. in vederea tranzactionarii pe piata reglementata precizata in prospect;

tranzactionarea acestora pe o piata reglementata se poate realiza de catre societati de servicii de investitii financiare.


Emisiunea de obligatiuni municipale (obligatiuni ale administratiei publice centrale si locale cu exceptia emisiunilor primare de titluri de stat)


autoritatile administratiei publice centrale si locale pot emite prin oferta publica obligatiuni sau alte instrumente financiare de natura acestora;

oferta publica de obligatiuni si alte instrumente financiare de natura acestora emise de autoritatile administratiei publice centrale si locale, va fi intermediata de una sau mai multe societati de servicii de investitii financiare si alte entitati autorizate de C.N.V.M. si va avea la baza un prospect de oferta publica autorizat de C.N.V.M.;

principalele documente care vor fi depuse la C.N.V.M in vederea autorizarii ofertei includ: cererea de autorizare, prospectul de oferta publica, precum si alte documente (dupa caz):

anuntul privind oferta publica de vanzare a obligatiunilor;

hotararea respectivei autoritati privind emisiunea de obligatiuni;

dovada notificarii Ministerului Finantelor Publice privind realizarea respectivei emisiuni (daca este cazul).


Continutul minim al prospectului privind oferta publica de vanzare de obligatiuni municipale precum si obligatiuni emise de autoritatile administratiei publice centrale cu exceptia emisiunilor primare de titluri de stat:


informatii despre obligatiunile municipale:


caracteristicile imprumutului obligatar: emitentul, cadrul legal, valoarea totala a emisiunii, numarul de obligatiuni emise, valoarea nominala, pretul de emisiune, pretul de vanzare, perioada de derulare a ofertei publice, piata reglementata pe care se intentioneaza tranzactionarea obligatiunilor, informatii privind intermediarul ofertei si membrii grupului de distributie (daca este cazul), scadenta, dobanda (fixa sau variabila), programul de rambursare a obligatiunilor, modalitatea de derulare a ofertei;

scopul emisiunii

modalitatea de garantare a imprumutului obligatar

informatii cu privire la emitent, date financiare, litigii, factori de risc;

informatii suplimentare necesare in cazul finantarii de proiecte.






Drepturi


Elemente generale drepturi

orice persoana inregistrata ca titulara a unei valori mobiliare este prezumata a fi titulara tuturor drepturilor aferente acelei valori mobiliare;

orice operatiune de vanzare, cumparare, schimb, precum si orice alta operatiune translativa de proprietate, orice conversie sau exercitare a unui drept avand ca obiect valori mobiliare sau alte instrumente financiare create in legatura cu valorile mobiliare emise de o societate detinuta public se vor desfasura doar pe piete reglementate si prin intermediul societatilor de servicii de investitii financiare sau al altor intermediari autorizati de C.N.V.M.


Elemente referitoare la tranzactionarea drepturilor


orice actionar poate dispune total sau in parte de drepturile conferite de valorile mobiliare;

tranzactionarea drepturilor se va realiza pe aceeasi piata reglementata pe care sunt tranzactionate si valorile mobiliare la care se refera.

Drepturi de preferinta la subscrierea de actiuni


DEFINITIE 


In conformitate cu prevederile Legii nr. 525/2002, dreptul de preferinta este dreptul unui actionar de a subscrie cu prioritate la majorarea capitalului social, proportional cu numarul de actiuni detinute la data de referinta, la un pret inferior pretului actiunilor oferite public.


ELEMENTE SPECIFICE   


Acordare drepturi de preferinta


se acorda un termen de cel putin o luna pentru exercitarea dreptului de preferinta, incepand din ziua publicarii in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale extraordinare de majorare a capitalului social;

dreptul de preferinta se acorda obligatoriu indiferent de natura noilor aporturi;

actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda;

exercitarea dreptului de preferinta se efectueaza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala, daca actul constitutiv nu prevede un alt termen;

dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului;

operatiunea de majorare a capitalului social efectuata fara acordarea dreptului de preferinta catre actionarii existenti, prevazuta anterior, este lovita de nulitate absoluta. 


Informatii incluse in prospectul de oferta referitoare la drepturile de preferinta


In conformitate cu “Regulamentul nr. 5/2003 privind oferta publica de valori mobiliare si alte instrumente financiare”, informatiile referitoare la drepturile de subscriere incluse in prospectele de oferta sunt urmatoarele:


informatii privind regimul juridic al exercitarii drepturilor de preferinta de catre actionarii indreptatiti (negocierea drepturilor de preferinta, tratamentul juridic aplicat drepturilor de subscriere neexercitate);


in cadrul informatiilor generale cu privire la capital, in cazul in care exista o initiativa de majorare a capitalului referitoare la conversii ale imprumuturilor efectuate sau optiuni de subscriere acordate:

prezentarea informatiilor despre valoarea unei astfel de majorari de capital precum si categoriile de persoane care au drepturi preferentiale de subscriere pentru astfel de parti suplimentare de capital.


Drepturi de conversie a unor creante in actiuni


conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni este stabilita prin hotararea Adunarii Generale Extraordinare a societatii;

obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica;

in cazul unei oferte de obligatiuni convertibile:

actionarii societatii comerciale emitente nu vor avea drept de preferinta la subscriptie pentru actiunile emise ca urmare a conversiei;

valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.



Oferta publica de obligatiuni convertibile in actiuni

este considerata a fi incheiata cu succes daca sunt indeplinite conditiile precizate pentru o oferta publica de obligatiuni;   

printre documentele necesare autorizarii ofertei care urmeaza sa fie depuse la C.NV.M., se regaseste hotararea adunarii generale a actionarilor de aprobare a:

emiterii de obligatiuni;

conversiei obligatiunilor in actiuni si mecanismul de conversie (daca este cazul);

majorarii capitalului social in cazul conversiei sau delegarii acestei atributii catre consiliul de administratie, intervalele de timp la care se face conversia si modul de calcul a pretului in cazul conversiei.


Prospectul de emisiune va cuprinde informatii cu privire la:

perioada in care se va putea exercita optiunea de conversie a obligatiunilor in actiuni si mecanismul de conversie, incluzand raportul la care se realizeaza aceasta;

valoarea obligatiunilor convertibile, a obligatiunilor convertibile in actiuni ale emitentului in alta societate si a obligatiunilor garantate, cu indicarea conditiilor care le guverneaza si a procedurilor de conversie, schimb si subscriere.


exercitarea drepturilor de conversie

detinatorii de obligatiuni isi vor exercita dreptul de optiune la conversia in actiuni ale emitentului, prin depunerea unei cereri in acest sens la o societate de servicii de investitii financiare care o va transmite consiliului de administratie al acesteia;

in cazul in care nu se opteaza pentru conversie, detinatorul isi pastreaza toate drepturile aferente obligatiunilor.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre banci si burse








































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare