 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finante internationale
» Globalizarea pietelor financiare
|
|
Tipologia pietelor de capital |
|
| Deschiderea economiei catre exterior a condus la aparitia a doua categorii de piete financiare: de capital si de schimb. Ambele piete au cunoscut, in ultimii 30-35 de ani, o dezvoltare sustinuta si spectaculoasa, raspunzand, necesitatilor manifestate atat de institori, cat si de lumea in dezvoltare. Bancile internationale au jucat un rol central in aceasta evolutie, prin dinamismul si procesul de inovare permanent ce le caracterizeaza. Piete de capital si credite bancare Operatiunile realizate pe pietele de capital se deosebesc de creditele bancare propriu-zise prin distinctia ce se poate face intre finantarea directa si cea indirecta. Astfel, creditul bancar reprezinta o finantare indirecta, intrucat un agent economic solicita credit de la o banca care va trebui, deci, sa-l finanteze, fie prin colectare de fonduri, fie prin emisiune de moneda. Pietele de capital presupun o finantare directa: doi agenti economici - vanzator si cumparator - schimba un titlu financiar. Vanzatorul isi procura astfel fonduri, in schimbul titlului emis, iar cumparatorul face un plasament, dobandind acest titlu. Transferul titlului se materializeaza intr-o simpla operatiune conila. In multe cazuri, agentii economici se adreseaza unor intemediari, singurii indreptatiti sa intervina direct pe piata. In esenta, se procedeaza la simplul schimb de titluri, intre cumparatori si vanzatori.Inainte de 1985, piata capitalurilor pe termen scurt acoperea in intregime piata interbancara, denumita si piata monetara. Acesta piata reprezenta locul unde bancile schimbau excedentele si deficitele de moneda; banca centrala internea, la randul sau, pentru a aduce sau a retrage lichiditati. Dupa aceasta data, piata monetara va cuprinde doua compartimente: cel chi si cel nou. Cel chi reprezinta piata interbancara in sens strict; cel nou constituie piata monetara deschisa" sau, altfel spus, piata titlurilor pe termen scurt negociabile". Acest compartiment este nou intrucat presupune instrumente financiare reprezentate de titlurile standardizate, cu scadente ce merg de la cateva zile la 7 ani. Aceste instrumente au fost create pentru a permite intreprinderilor si intermediarilor financiari sa colecteze fonduri pe perioade scurte si foarte scurte de timp. Piata capitalurilor pe termen lung reprezinta ceea ce numim, in mod obisnuit, piata financiara si piata bursiera. Titlurile schimbate sunt de doua feluri: - obligatiunile si titlurile de proprietate - actiunile. Piata primara, secundara si cenusie Pe piata primara, piata titlurilor noi, sunt vandute titlurile nou emise, prin care emitentul poate obtine fondurile necesare propriilor necesitati. Titlurile care sunt deja in circulatie pot fi tranzactionate pe piata secundara, cea a titlurilor de ocazie, foarte importanta, insa, pentru eficienta unui sistem de finantare. Se spune despre un titlu ca este lichid atunci cand poate fi usor vandut pe piata secundara, pretul variind in functie de legea cererii si ofertei, cu partea sa de riscuri. Volumul operatiunilor pe piata secundara este mult mai important decat cel de pe piata primara, acest raport fiind de 1 la 15, pentru obligatiuni si 1 la 40, pentru actiuni. Exista, de asemenea si ceea ce se numeste piata cenusie (grey market, le marche gris). Aceasta reprezinta piata in cadrul careia bancile din sindicatul de garantie si plasament si intermediarii financiari cumpara titluri in bloc, cu ocazia lansarii unui nou imprumut. Dupa acest prim partaj, fiecare se ocupa sa-si plaseze titlurile fata de marele public (marea masa de institori marunti). Tranzactiile au loc inainte de cotarea la bursa, durata lor fiind de cateva zile sau chiar cateva ore. Din momentul admiterii titlurilor la cota bursei de valori, piata cenusie isi inceteaza existenta. Piete nationale si piete internationale Pe pietele nationale intervin rezidentii unei tari, care schimba titluri emise in moneda nationala. Fenomenul internationalizarii face sa dispara aceasta separatie. O data cu deschiderea frontierelor pentru capitaluri, pietele financiare sunt accesibile pentru toti operatorii. Cu toate acestea, pietele nationale mai pastreaza inca specificul lor, in functie de rolul atribuit organelor de control din fiecare stat. Piete organizate si piete pentru titluri necotate O piata organizata presupune reglementari si institutii. Pentru un anumit tip de titluri, intalnirea dintre ofertanti si solicitanti se realizeaza in mod sistematic si regulat, in locul prevazut in acest scop. Titlurile sunt cotate; toata lumea are acces la informatii. Publicarea preturilor si garantarea tranzactiilor sunt asigurate de un organism de control. Bursa de valori este exemplul tipic de piata organizata. Piata titlurilor necotate (or the counter, de gre a gre) nu este institutionalizata. Ofertantii si solicitantii intra in legatura pentru a conni tranzactii de titluri, in conditii ce variaza de la caz la caz, piata nefiind localizata. Piete derivate sau piete de risc Pietele de acoperire a riscurilor s-au dezvoltat ca o consecinta a internationalizarii si liberalizarii pietelor nationale. Principalele categorii de riscuri acoperite sunt: riscul de curs de schimb, riscul de dobanda, riscul asupra valorii titlurilor. Pentru depasirea acestor riscuri au aparut noi instrumente financiare si piete ce detin, in prezent, o importanta deosebita. Sa amintim doar MATIF Si MONEP, in Franta. Rapoartele recente ale Bancii Reglementelor Internationale (BRI) estimeaza o crestere sensibila a operatiunilor pe aceste piete, in ultimii ani. timentele pietei financiare Piata financiara internationala permite intalnirea ofertei cu cererea de capitaluri pe termen scurt, mediu si lung, la nil mondial, in acele centre internationale in care opereaza agenti fara deosebire de nationalitate, cu devize la alegere. Activitatea acestor centre s-a accelerat dupa 1983, piata fiind alcatuita din compartimente ce se disting, unele de altele, prin procedurile de emisiune specifice sau prin actile de natura diferita. timentele pietei internationale sunt urmatoarele: - piata euroobligatara - piata emisiunilor straine - piata emisiunilor internationale de actiuni - piata eurocreditelor - piata euroefectelor. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
