StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Trimite articolul prin email Gestiunea financiara : Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Gestiunea financiara



Gestiunea financiara poate fi definita ca un ansamblu de decizii si actitati, care concura la reglarea si ajustarea fluxurilor financiare si a fondurilor, la gospodarirea resurselor financiare ale intreprinderii. Mai analitic, gestiunea financiara se poate defini si ca o functie a intreprinderii care are ca scop esential:
' pe de o parte, de a asigura in mod regulat intreprinderea cu fondurile necesare echipamentului si exploatarii curente, procurand aceste fonduri la timpul dorit si cu cele mai mici costuri, fara a pierde independenta fata de terti si posibilitatile industriale si comerciale de actiune ;
' pe de alta parte, de a controla buna utilizare a fondurilor si renilitatii operatiunilor pentru care sunt afectate.
Domeniul gestiunii financiare este foarte larg, incluzand gospodarirea activelor fixe si c



irculante, colectarea capitalurilor si deciziile de intrebuintare a acestora pe anumite destinatii, definirea unei politici de rezultate si de crestere economica etc. Mentinerea echilibrului fluxurilor financiare si a unui nivel minim de renilitate a utilizarii fondurilor reprezinta un obiectiv specific al gestiunii financiare. Echilibrul financiar este influentat de toate fluxurile financiare, iar conditiile acestuia definesc gradul de independenta sau autonomie fata de terti. Starea de echilibru care permite firmei sa asigure in orice moment plata datoriilor sale poate fi numita in sens restrans lichiditate, cu mentiunea ca de mentinerea acesteia depinde nu numai autonomia ci insasi existenta intreprinderii. Astfel, se poate afirma ca lichiditatea reprezinta un obiectiv esential al gestiunii financiare. Fluxurile financiare depind de compozitia si natura activelor si datoriilor, care determina si conditiile de echilibru financiar. Mentinerea lichiditatii firmei depinde si de marimea surplusului monetar care este generata, in special, de renilitatea actitatii. Orice decizie prind utilitatea fondurilor trebuie sa raspunda nu numai criteriului de lichiditate ci si celui de renilitate. Lipsa de renilitate sau o renilitate insuficienta pune in pericol lichiditatea si mentinerea capitalului. Lichiditatea si renilitatea, ca obiective ale gestiunii financiare, simt elemente care intern in definirea politicii generale a firmei.
Actitatile ce tin de gestiunea financiara sunt guvernate de obiectivele silite prin politica generala a intreprinderii. Aceste actitati sunt foarte eterogene, referindu-se la rezolvarea unor probleme de trezorerie, colectarea si utilizarea fondurilor pentru toate categoriile de investitii, controlul realizarii investitiilor, preziunea si analiza necesare pregatirii deciziilor etc.
Gestiunea financiara are scopuri multiple subordonate supraetuirii, obtinerii de profit si cresterii economice a intreprinderii. Aceste scopuri pot fi sintetizate in urmatoarele :
' asigurarea echilibrului financiar si a renilitatii ;
' cresterea activelor sau patrimoniului si a cifrei de afaceri;
' asigurarea flexibilitatii, care permite intreprinderii sa se adapteze la niste conditii dificile sau sa sesizeze noi oportunitati de profit sau crestere.
Scopurile gestiunii se pot controla cu ajutorul mai multor indicatori, intre care : nivelul fondului de rulment in atie cu necesarul, coeficientul de indatorare, renilitatea economica influentata de efectul de leer, ratele de crestere a activelor si cifrei de afaceri, capacitatea de autofinantare, volumul lichiditatilor etc.
Gestiunea financiara se inscrie intr-un sistem de preziune si de control spre a se asigura conducerea relatiilor pe termen lung si scurt in mediul inconjurator, in acest scop, in intreprinderi se elaboreaza uri strategice si pe termene medii si scurte, care reflecta resursele financiare si utilizarile lor.
Controlul impus de functionarea intreprinderilor potrit cerintelor gestiunii financiare urmareste :
' sr masoare diferentele intre preziuni sau normele financiare, pe de o parte, si realizarile exprimate in termeni de echilibru financiar si renilitate, pe de alta parte ;
' diagnosticarea simptomelor greutatilor financiare care afecteaza sau ameninta intreprinderea ;
' sa indice decizii corective susceptibile de a pune capat disfunctiunilor ce se manifesta si eventual, de a redresa o situatie financiara delicata ;
' sa rezuiasca, in unele cazuri, obiectivele si preziunile initiale. Rezulta ca gestiunea financiara, asa cum s-a mai aratat, are un domeniu foarte larg, impunand rezolvarea, in special, a doua probleme esentiale ;
' echilibrarea ansamblului de fluxuri prind incasarile si platile, ad


ica asigurarea echilibrului financiar ;
' renilitatea folosirii fondurilor, astfel incat sa se asigure atat remunerarea lor, cat si dezvoltarea firmei.
Rezolvarea ambelor probleme impune efectuarea unui control riguros asupra intregii actitati a intreprinderii.
De modul in care se asigura echilibrul depinde gradul de autonomie sau independenta a intreprinderii fata de terti.
Gestiunea financiara ridica aspecte specifice in functie de etapele evolutiei intreprinderii (copilarie, adolescenta si maturitate), cand confruntarile financiare sunt oarecum diferite, precum si in functie de felul intreprinderii (indiduala, familiala, societara, de stat etc).In tara noastra, gestiunea financiara in etapa actuala de tranzitie la economia de piata prezinta unele particularitati. Legea 15 prind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale" din 1990 sileste ca principii de organizare si functionare a regiilor autonome gestiunea economica si autonomia financiara. De fapt, gestiunea economica, considerata ca un principiu sau metoda de functionare, administrare, conducere, .se aplica si societatilor comerciale cu capital de stat si consta, in principal, in acoperirea cheltuielilor din venituri proprii si obtinerea de profituri optime. intreprinderile bazate pe gestiune economica trebuie sa resimta direct rezultatele favorabile sau nefavorabile ale gospodaririi resurselor materiale, umane si financiare, sa dispuna de un cadru larg de mijloace si fonduri, de sarcini si raspunderi si sa fie totodata cointeresate in obtinerea de rezultate superioare.
Veniturile acestor unitati trebuie sa depinda de eforturile proprii, de nivelul de valorificare a potentialului economic. Pentru realizarea esentei acestei metode (recuperarea cheltuielilor din venituri proprii si obtinerea de profit), intreprinderea trebuie sa-si gospodareasca rational resursele, sa aplice un regim sever de economii, sa obtina cantitativ si calitativ produse si sercii superioare. Eforturile intreprinderii trebuie dirijate spre minimizarea cheltuielilor si maximizarea rezultatelor pentru a se putea realiza o latura si functie importanta a gestiunii si anume autofinantarea, cu precizarea ca aceasta din urma isi aduce contributia la asigurarea autonomiei financiare.In baza gesliunii si autonomiei, intreprinderea participa la raporturi complexe ce se silesc cu alti agenti economici pe diferite piete, dar si cu organismele de credit si statale, cu personalul propriu etc. Autonomia iese in edenta. intre altele, prin multitudinea drepturilor si atributiilor pe care le au intreprinderile pe economic, tehnic, financiar, conil si administrativ, precum si prin raporturile cu mediul inconjurator. Un rol important in asigurarea autonomiei are existenta in intreprinderi a unor fonduri proprii la un nivel care sa permita desfasurarea actitatii, fara a apela, decat in limite normale, la resursele imprumutate ale diferitelor organisme financiare si de credit.
Cresterea autonomiei financiare presupune sporirea fondurilor proprii, o libertate mai mare in formarea si gestionarea capitalului financiar, in impartirea rezultatelor, silirea structurii fondurilor, alocarea resurselor financiare in conformitate cu interesele si ratiunile proprii ale intreprinderii. Autonomia se manifesta, intre altele, si prin dreptul intreprinderii de a lua decizii tactice si strategice in toate domeniile, astfel incat sa se realizeze o descentralizare a conducerii, o inlaturare a fenomenelor de centralism excesiv, o descatusare a initiativei, o democratizare a etii economice si financiare.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantele sl activitatea financiara a intreprinderii

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare