 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
|
|
Notiuni de baza privind capitalul, surplusul monetar sl cererea de moneda |
|
| Din cele trei cicluri financiare rezulta ca intreprinderea dispune de diferite active fizice si financiare, care la un loc formeaza capitalul economic. Marimea acestui capital este data de activul brut al bilantului. Bunurile care alcatuiesc activul brut participa, dupa cum s-a aratat, la cicluri financiare diferite si se caracterizeaza prin natura (bun fizic si bun financiar) si durata lor de ata. Fluxurile reale si cele financiare modifica volumul si compozitia capitalului economic. in sensul financiar al notiunii, capitalul este suma de moneda adusa de asociati sau actionari, plus cea generata de actitatea proprie si imobilizata in detinerea capitalului economic, putandu-se dimensiona prin deducerea datoriilor din capitalul economic. in aceasta acceptiune, capitalul financiar reprezinta de fapt fonduri proprii. Capitalul financiar poate fi schimbat la pretul pietei, pret dat de cursul la bursa al actiunilor. Astfel, apare si notiunea de capitalizare bursiera, care reprezinta valoarea capitalului financiar ce corespunde cursului la bursa. Capitalizarea bursiera este egala cu cursul la bursa al actiunilor inmultit cu numarul de actiuni. Acestor notiuni li se adauga, din punct de vedere juridic si cea de capital social, care reprezinta contributia in numerar si in natura a asociatilor sau actionarilor la societatea respectiva. Nivelul partilor din capitalul social detinut de actionari sau asociati dau dreptul acestora de a-si exercita puterea si a participa la distribuirea rezultatelor. Din ciclurile financiare analizate se degaja un surplus monetar, care mareste suma de bani angajata initial. Acest surplus rezulta din excedentul pretului de vanzare asupra costurilor, el putand fi folosit pentru autofinantarea expansiunii, achitarea impozitului catre stat, distribuirea de didende, participarea angajatilor la profit etc. Aceasta inseamna ca incasarile din vanzarea produselor si serciilor depasesc cheltuielile de productie. in acelasi timp, trebuie mentionat ca amortizarea permite inregistrarea unui cost de productie care nu antreneaza nici o cheltuiala in cursul unei perioade de referinta. Astfel, surplusul monetar poate proveni atat din diferenta dintre pretul de vanzare si pretui de cost, cat si din suma amortizarii. Detinerea de bunuri sau active reclama moneda cu precizarea ca volumul valoric al bunurilor determina cererea de moneda. Necesarul de moneda sau de finantare este insa mai mic decat suma activului brut, deoarece in acoperirea acestuia din urma interne si creditul de furnizori, precum si o serie de elemente asimilate. Necesarul de finantare va fi acoperit mai intai din surplusul monetar acumulat, iar restul din surse externe. Necesarul de finantare externa constituie cererea de moneda a firmei fata de terti, cerere care poate lua forma de credite pe termen scurt, mediu si lung, precum si apelul la asociati sau actionari. Din analizele de mai sus ies in edenta doua probleme fundamentale si anume: 1. necesitatea echilibrarii ansamblului de fluxuri prind intrarile si iesirile de numerar (incasari si plati) ; 2. necesitatea obtinerii unei renilitati a fondurilor. Situatia de echilibru, care permite in orice moment intreprinderii sa asigure plata datoriilor -exigibile, reprezinta lichiditatea acesteia, de ea depinzand autonomia si chiar existenta intreprinderii. in acelasi timp, pe langa necesitatea asigurarii echilibrului financiar, orice decizie prind colectarea si utilizarea fondurilor trebuie sa fie supusa si criteriului de renilitate. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
