StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe

Taxa pe valoarea adaugata

Pana la 1 iulie 1993 impozitul pe circulatia marfurilor a detinut locul principal in cadrul impozitelor indirecte.In alte tari acest impozit este numit pe cifra de afaceri (taxa generala pe vanzari) si a fost instituit dupa primul razboi mondial, fiind asezat asupra derului total al intreprinderilor industriale si comerciale.
Daca se are in dere riga la care se incaseaza, impozitul pe cifra de afaceri putea fi cumulativ (mullifazic) sau unic (monofazic).
Impozitul cumulativ consta in impunerea marfurilor la toate rigile prin care acestea trec de la producator pana cand ajung la consumator, ceea ce determina incasarea unui impozit cu atat mai mare cu cat marfa trece prin mai multe rigi. Acest impozit mai poarta numele de impozit in cascada" sau in piramida".
Impozitul unic consta


in incasarea lui o singura data, indiferent prin cate rigi trece marfa pana cand ajunge la consumator. Acest impozit se incaseaza fie la Vanzarea.marfurilor de catre producatoi, purtand numele de taxa de productie, fie la vanzarea marfurilor prin comertul cu ridicata sau cu amanuntul cand poarta numele de impozit pe circulatie sau impozit pe vanzare.
Daca se tine seama de baza de ',alcul, impozitul pe cifra de afaceri poate aa forma impozitului pe cifra de afaceri bruta si impozitul pe cifra de afaceri neta. in primul caz impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii totale a marfurilor vandute, ceea ce inseamna ca de fapt se calculeaza impozit si asupra impozitelor platite la rigile anterioare, ducand la o fiscalitate ridicata. in al doilea caz, impozitul se calculeaza numai asupra diferentei intre pretul de vanzare si prelui de cumparare, adica numai asupra valorii adaugate, ceea ce este mai echiil.
Datorita efectelor sale negati, impozitul pe circulatia marfurilor a fost in repetate randuri dezbatut sl criticat, in literatura de specialitate ; ca urmare, s-a ajuns la concluzia inlocuirii t-ale cu taxa pe valoarea adaugata, care initial a purtat numele de impozit pe cifra de afaceri neta.
Denumirea de taxa pe valoarea adaugata este inadecvata, deoarece taxa nu trebuie confundata cu impozitul. Apoi nu in toate cazurile este vorba de valoare adaugata, ci numai de pret adaugat. Consideram ca denumirea corecta ar fi cea de:impozit pe cifra de afaceri neta.
Taxa pe valoarea adaugata este practic un impozit indirect nou pe mondial, adoptat initial in Franta din initiativa lui M. Laure, in anul 1954.In anii urmatori aceasta taxa s-a extins in mai multe tari din Europa, America Latina, Africa etc. S.U.A. si Australia nu aplica taxa pe valoarea adaugata.
La propunerea Corrisiei Financiare a Comunitatii Europene, taxa pe valoarea adaugata a fost adoptata la 1 ianuarie 1970 de catre toate tarile Pietei Comune, inlocuind impozitul pe circulatia marfurilor care conauce la impunerea in cascada".
Taxa pe valoarea adaugata este de fapt un impozit indirect asupra consumului, cu caracter general, care se aplica o singura data produselor, indiferent daca sunt bunuri de consum sau mijloace de productie, ca si executarilor de lucrari si prestarilor de servicii.
Practic, taxa pe valoarea adaugata se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, respectiv numai asupra a ceea ce. se numeste valoare adaugata de catre fiecare agent economic participant la procesul de productie si de circulatie a marfii respecti.
Taxa pe valoarea adaugata este de fapt un impozit pe cifra de afaceri neta, un impozit multistadial, colectat asupra vanzarilor in faza de productie, in comert, precum si asupra importurilor (exporturile sunt exonerate de plata taxei).
Se poate utiliza cota zero, cota standard si cota peste si,sub nilul cotei standard pe considerente de politica financiara, sociala si economica.
Taxa pe valoarea adaugata se poate calcula prin aplicarea cotei proportionale in felul urmator : a) asupra valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge marfa de la producator pana la consumator ; b) asupra pretului de vanzare din stadiul respectiv, obtinandu-se in acest fel taxa asupra pretului de vanzare, din care se deduce taxa aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior. A doua varianta se foloseste cel mai frecnt.
Taxa pe valoarea adaugata se aplica asupra pretului de vanzare al marfurilor sau tarifelor lucrarilor executate si serviciilor prestate. Pentru calcularea taxei se determina volumul total al vanzarilor, respectiv al prestarilor, adica cifra de afaceri pe luna, trimestru etc. asupra careia se aplica cota de impozit. ;
Sumele, varsate anterior la bugetul statului ca taxa pe valoarea adaugata se deduc pentru a evita impunerea repetata a aceleiasi valori. in acest scop, taxa pe valoarea adaugata este prevazuta separat in fiecare factura.
Taxa pe valoarea adaugata inlocuieste impozitul pe circulatia marfurilor care prezinta unele inconniente. Asezarea acestui impozit se facea pe produs, pe diferite trepte ale desfasurarii ciclului economic, fapt ce determina calcularea lui in cascada, aplicardu-se din treapta in treapta, pe masura ce un produs parcurgea mai multe stadii in diferite societati comerciale in derea realizarii ' incepand de la materia prima, semifabricate, pana la obtinerea produsului final. Prin urmare, cu cat acest circuit al unei materii prime, pana la transformarea in produs finit, este mai lung, cu atat acest impozit, aplicandu-se pe fiecare treapta, devine mai mare. in al doilea rand, impozitul pe circulatia marfurilor se prezinta intr-o structura de mai multe cote diferentiate, ceea ce complica munca de calculare si rificare. Majoritatea tarilor cu economie de piata avansata au inlocuit impozitul pe circula-ria marfurilor cu taxa pe valoarea adaugata.
Taxa pe valoarea adaugata are urmatoarele caracteristici: este un impozit indirect general, un impozit neutru fata de preturi, unic, dar cu plata frac-tionata. Neutralitatea se refera la faptul ca acest impozit, care nu permite nici un fel de discriminare, se prezinta sub forma unei cote unice care se aplica tuturor activitatilor economice, iar aceasta definire de fractionare deriva din faptul ca el se calculeaza pe fiecare riga care participa la realizarea produsului finit. Taxa pe valoarea adaugata se caracterizeaza prin transparenta, in sensul ca permite fiecarui cetatean sau patron sa cunoasca exact care este marimea impozitului. Acest impozit se caracterizeaza prin unicitate, adica indiferent de circuitul pe care-l parcurge materia prima pana la produsul finit respectiv, pe la cati,agenti economici trece pana cand se obtine o anumita marfa, taxa este aceeasi ca marime, ceea ce inseamna ca nu mai depinde de marimea circuitului economic si ca evita cumulul impozitarii. O alta trasatura caracteristica a taxei pe valoarea adaugata este aceea ca aplicarea ei se face numai in tara in care produsul se consuma. Do asemenea, taxa pe valoarea adaugata mai prezinta urmatoarele avantaje : creeaza conditii egale de concurenta ; imbina sferele preturilor de productie cu cele de consum; creeaza conditii pentru participarea economiilor nationale la procese de integrare economica, prin baza comuna a mecanismului de impozitare.
Practic, prin aplicarea taxei asupra valorii adaugate, statul poate incasa o parte a impozitului mai repede, ca urmare a faptului ca taxa se incaseaza pentru fiecare stadiu de productie si de realizare a marfii, lucrarii sau serviciului. Concomitent, organele financiare pot efectua controlul asupra calcularii si platii taxei, intrucat platitorii sunt obligati sa tina evidenta clara a operatiunilor de vanzare si cumparare, precum si a taxei platite.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect general de consum, care se sileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor ce prisc prestarile de servicii.
Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic.
Taxa se aplica asupra valorii adaugate, la fiecare stadiu al circuitului economic si reprezinta im nit al bugetului de stat.
Platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt persoanele juridice si fizice care efectueaza, de o maniera independenta, in mod obisnuit sau ocazional, una sau mai multe operatiuni impozabile.
Pentru bunurile din import, taxa pe valoarea adaugata se plateste de persoanele juridice sau fizice importatoare, direct sau prin intermediari.
De asemenea, platesc aceasta taxa beneficiarii bunurilor din import inchinate, ai operatiunilor de publicitate, corsulting, beneficiarii studiilor si cercetarilor, ai cesiunilor sau concesiunilor, ale dreptului de autor, de brete, de licente, de marci de fabrica si de comert sau de alte drepturi similare, efectuate de un prestator cu sediul sau domiciliul in strainatate si folosite de beneficiari cu sediul sau domiciliul in Romania.
Agentul economic care inscrie taxa pe valoarea adaugata pe o factura sau document inlocuitor este obligat sa achite suma respectiva la bugetul de stat, chiar daca operatiunea in cauza nu este impozabila potrivit legii.
Taxa pe valoarea adaugata se aplica asupra operatiunilor cu plata, precum si asupra celor asimilate acestora, efectuate de o maniera independenta de catre persoans juridice si fizice, cum sunt :
'- livrarile de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale ;
' transferul' proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii publice sau persoane fizice ;


' importul de bunuri si servicii.
Se asimileaza cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii urmatoarele operatiuni:
' vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respecti dupa plata ultimei rate sau la o anumita data ;
' prelucrarea de catre agentul economic a unor bunuri achizitionate sau fabricate de acesta, in derea folosirii sub orice forma, in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit, cu exceptia celor ce se incadreaza in plafoanele silite pentru donatiile facute in scopuri umanitare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale, sporti si pentru cheltuielile de protocol, reclama si publicitate ;
' prestarea de catre agentii economici a unor servicii cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice, cu exceptia celor prevazute mai sus ;
' utilizarea de catre agentii economici, pentru activitatea proprie, a unor produse sau servicii realizate in unitatile acestora, cu exceptia celor incorporate direct in bunurile sau serviciile supuse taxei pe valoarea adaugata.In cazul transferului dreptului de proprietate asupra' unui bun de catre doua sau mai multe persoane, prin intermediul mai multor, tranzactii, fiecare operatiune se considera o livrare separata, fiind impozitata distinct, chiar daca bunul respectiv este transferat direct spre beneficiarul final.
Nu se aplica taxa pe valoarea adaugata asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata efectuata de catre:
' asociatiile fara scop lucrativ pentru activitatile xsu caracter social-lilantropic ;
' organizatiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica sau civila ;
' organizatiile sindicale, pentru activitatile legate de apararea colectiva a intereselor materiale si morale ale membrilor lor ;
' institutiile publice pentru activitatile lor sociale, administrati, educati, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si sporti.
Aceste categorii de persoane juridice platesc taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile efectuate in mod sistematic, direct sau prin unitatile subordonate, pentru obtinerea de profit.
Baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adaugata. .
Baza de impozitare se calculeaza folosindu-se:
' preturile negociate intre, vanzator si cumparator, precum si avandu-se in dere alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrarile de bunuri si care n-au fost cuprinse in pret. Aceste preturi cuprind; si accizele legale ;
' tarifele negociate pentru prestarile de servicii;' '
' sumele rezultate din aplicarea cotei de comision sau suma connita intre parteneri pentru operatiunile de intermediere ;
' preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile bunurilor produse de agentii economici pentru folosinta proprie ori predate Sub diferite forme angajatilor sau altor persoane ;
' valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile si serviciile din import ;
' preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinta proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane juridice sau fizice ;
' preturile vanzarilor efectuate din depozitele vamii sau silite prin: licitatie ;
' pretul biletelor de participare la formele de loterie, pronosticuri, pariuri, jocuri de noroc etc.


Nu se cuprind in baza de impozitare :
' remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct cumparatorului;
' sumele primite cu titlu de penalitate penlru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale ;
' dobanzile percepute pentru platile cu intarziere.In aplicarea taxei pe valoarea adaugata se folosesc cateva reguli de impozitare, si anume :
' unele operatiuni sunt impozabile obligatoriu ; la acestea se aplica cola legal silita. Pentru aceste operatiuni, taxa se calculeaza asupra sumelor obtinute din vanzari de bunuri sau prestari de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, pana la consumatorul final inclusiv. Din taxa facturata corespunzator sumelof reprezentand contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau produse in unitatile proprii destinate realizarii operatiunilor impozabile ;
' la alte operatiuni se aplica asa-numita cota zero. Cota zero se aplica pentru :
' operatiunile de export de bunuri si servicii efectuate de agentii economici cu sediul in Romania ;
' serviciile prestate de comisionari sau alti intermediari, care intervii) in operatiile de export;
' vanzarile de bunuri si prestarile de servicii catre populatie persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania, cum sunt : bunuri sau servicii in favoarea directa a ambasadelor, consultantelor si reprezentantelor straine, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate ; bunuri cumparate de comerciantii straini din expozitiile organizate in Romania, precum si bunurile cumparate din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediu! in Romania.
Cota zero se aplica si bunurilor pe care agentul economic le foloseste pentru fabricarea produselor care se impoziteaza cu taxa pe valoarea adaugata. La aceste operatiuni furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de. deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau realizate in unitatile proprii, destinate realizarii operatiunilor impozabile ;
> Alte operatiuni sunt scutite de plata taxei pe valoarea adaugata.
La calcularea taxei pe valoarea adaugata exista si operatiuni impozabile prin optiune. Astfel, agentii economici, precum si unitatile economice din cadrul altor persoane juridice care efectueaza operatiuni scutite de taxa pot opta pentru plata acestei taxe, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de catre Ministerul Finantelor si se aplica incepand cu luna urmatoare fata de data aprobarii.
Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza cu o cota de 18% pentru operatiunile impozabile obligatoriu privind livrarile de bunuri, transferurile imobiliare si prestarile de servicii din tara si din import.
Agentii economici si persoanele fizice au obligatia sa calculeze si sa plateasca taxa pe valoarea adaugata de la data efectuarii livrarlor de bunuri mobile, transferarii proprietatii bunurilor imobiliare si prestarilor de servicii.
Pentru livrarile sau executarile de servicii partiale, obligatia de plata se determina corespunzator valorii bunurilor livrate si serviciilor prestate.
Daca livrarile de marfuri si prestarile de servicii se platesc in rate, ori se deconteaza si se incaseaza succesiv, obligatia de plata ia nastere de la data cand se face decontarea sau plata ratelor.
Exigibilitatea este data de cand se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, data de la care organul fiscal are dreptul sa pretinda .platitorului plata taxei pe valoarea adaugata la bugetul de stat.
Exigibilitatea platii taxei in functie de felul operatiunilor ia nastere la urmatoarele date:
' data inregistrarii declaratiei vamale, in cazuT importurilor de bunuri, sau data receptiei de catre beneficiari pentru serviciile din import ;
' data vanzarii bunurilor catre beneficiari in cazul operatiunilor efec-tuate prin intermediari sau consignatie ;
' data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea unor bunuri achizitionate sau fabricate de agentul economic in derea folosirii sub orice forma sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice ;
' data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vandute prin masini automate.
Valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta intre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic.
De la plata taxei pe valoarea adaugata se acorda mai multe inlesniri. Astfel, cota se reduce la 9% pentru urmatoarele produse:.
' carne de animale si pasari domestice, inclusiv organe si maruntaie, vandute in stare proaspata, ca produse si conser ;
' peste si produse de peste, inclusiv semiconser si conser, exclusiv icre :


' lapte, lapte praf si produse lactate ;
' uleiuri si grasimi comestibile ;
' medicamente de uz uman si terinar, substante farmaceutice, te medicinale, aparatura de tehnica medicala si alte lucruri destinate exclusiv utilizarii in scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau' terinare.
Sunt scutite de plata taxei pe valoarea adaugata urmatoarele produse :


' paine ;
' combustibil pentru consum casnic : lerrne de foc, carbuni, combustibil tip M, tip P si lichid usor pentru calorifere, gaz petrolifer lichefiat si gaze naturale ;


' energie electrica pentru consum casnic;
' energie termica pentru consum casnic ;
' prestarile de servicii de salubritate, deratizare, dezinsectie, apa si canalizare ;
' proteze si produse ortopedice ;
' transportul in comun urban de calatori, inclusiv cel care parcurge si o distanta in afara urbanului, daca se practica tarife silite in conditiile transportului urban de calatori, precum si transportul fluvial al localnicilor in Delta si pe relatiile Orsova-Moldova Noua, Braila ' Harsova, Galati-Grindu.
Agentii economici care produc si comercializeaza paine deduc taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor aprovizionate, destinate acestui produs.
Combustibilul, energia electrica si termica, prestarile de servicii de .salubritate, deratizare, dezinsertie, apa si canalizare sunt scutite la agentii economici din reteaua de desfacere, de distribuire si de prestare catre populatie, asezamintele de crestere si ocrotire a copiilor, aziluri si camine de batrani, iar acestia isi exercita, pentru aceste livrari si prestari, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor de bunuri si prestarilor de servicii destinate acestor operatiuni.
Nu sunt scutite livrarile de produse catre unitatile de alimentatie publica si cele care practica adaosul comercial de alimentatie publica
De asemenea, se scutesc livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de catre :
' unitatile sanitare si de asistenta sociala : spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, aziluri, case de copii si altele autorizate sa desfasoare activitati medico-sanitare si de asistenta sociala ;
' unitatile de stiinta si de invatamant, de cultura si sport, in cadrul invatamantului genei al, liceal, superior, scolilor profesionale, de meserii sau postliceale, scolilor de maistri, centrelor de perfectionare a pregatirii profesionale, invatamantului postunirsitar, precum si unitatile de invatamant, cu scop social ;
' persoanele fizice care presteaza munca la domiciliu, ale caror nituri sunt asimilate salariatilor ;
' liber-profesionistii autorizati care isi desfasoara activitatea individual ;
' gospodariile agricole individuale si asociatiile de tip privat ale acestora ;
' organizatiile de nevazatori, asociatiile persoanelor handicapate si unitatile economice in care isi desfasoara activitatea membrii acestora ;
' cantinele organizate pe langa unitatile de invatamant, agentii economici si sociali, institutiile publice pentru vanzarile de preparate culinare proprii catre personalul care isi desfasoara activitatea in unitatile respecti, cu exceptia celor care functioneaza cu regim de alimentatie publica ;
' institutiile bancare, financiare, de asigurari si reasigurari, Loteria Nationala, Monetaria Statului pentru producerea de medalii, insigne si ironede ;
' lucrarile de cors+ructii, amenajari, reparatii si intretinere executate pentru cimitire, monumente comemorati ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de uz funerar;
' incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci ;
' activitatile de tiparire si vanzare a timbrelor, la valoarea declarata ;
' vanzarile de opere de arta originale, efectuate de autori:
' operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole ;
' editari, tipariri si vanzari de carti, ziare, reviste, prestarile efectuate de radio si televiziune, exclusiv activitatile cu caracter de publicitate si reclama, precum si publicatiile pornografice sau care incita la violenta ;
' arendarile de pamant si inchirierile de cladiri si utilaje agricole ;
' operatiunile de vanzare a deseurilor din industrie si a materialelor recuperate, precum si cele de intermediere, de com>s>on sau de alta natura legate de acestea ;
' vanzarile de terenuri, cu exceptia celor destinate constructiilor, a terenurilor din intravilan, inclusiv cele aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile sau alte amenajari ale localitatilor ;
' aportul de bunuri si servicii la capitalul social al societatilor comerciale ;
' produsele si serviciile importate pentru consumul populatiei ;
' activitatile agentilor economici, precum si ale unitatilor economice din cadrul altor persoane juridice care realizeaza un nit total din activitatea de baza si alte activitati, de pana la 10 milioane lei anual ;
' bunurile din import care, in conformitate cu legea, sunt scutite de taxa vamala ;
' reparatiile si transformarile de na si aerona romanesti in strainatate ;
' cumpararile de aur ale Bancii Nationale a Romaniei.
Scutirile de taxa pe valoarea adaugata la uiiele bunuri si servicii realizate in tara se aplica si la bunurile si serviciile similare din import.
Taxa pe valoarea adaugata se plateste, pe baza decontului intocmit lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau la bancile comerciale.
Pentru produsele din import, taxa pe valoarea adaugata se plateste la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale.In caz de incetare a activitatii, taxa pe valoarea adaugata se achita concomitent cu cererea inaintata organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor al acestei taxe.
Platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt obligati sa prezinte, sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaratie de inregistrare, in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sau modificarii conditiilor de exercitare a acesteia. De asemenea, platitorii sunt obligati sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitor de taxa, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului legal in care se consemneaza situatia respectiva.
Persoanele juridice si fizice care realizeaza operatiuni impozabile sunt obligate sa consemneze livrarile de bunuri sau prestarile de servicii in facturi fiscale sau documente inlocuitoare.
Cumparatorii au obligatia sa solicite de la furnizori sau prestatori facturi sau documente inlocuitoare pentru toate bunurile sau serviciile achizitionate si sa rifice inscrierea in documentele respecti a datelor necesare.In situatia in care pentru o operatiune impozabila nu s-a inscris taxa pe valoarea adaugata in factura sau in document inlocuitor ori taxa inscrisa este mai mica decat cea legala, cumparatorul pierde dreptul de deducere, integral, daca taxa nu este inscrisa sau partial daca este subevaluata.
Nu au obligatia sa emita facturi agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile privind : transporturile cu taximetre ; bunurile si serviciile executate si folosite in unitatile proprii ; vanzarile de bunuri si prestarile de servicii catre populatie pe baza de bonuri fara nominalizari privind cumparatorul. Aceste operatiuni trebuie insa evidentiate in documente tehnico-operati.
Importatorii au obligatia sa intocmeasca declaratia vamala de import si sa determine valoarea in vama, taxele vamale, alte taxe si accizele datorate de acestia si sa calculeze taxa pe valoarea adaugata.
Platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt obligati sa tina in mod corect evidenta operatiunilor, sa intocmeasca si sa depuna lunar, la organul fiscal la care s-a inregistrat ca platitor, pana la 25 ale lunii urmatoare, deconturi privind suma impozabila si taxa exigibila lealizata. De asemenea, au obligatia sa furnizeze organelor fiscale care efectueaza i'ificari sau instigatii privind respectarea normelor legale cu privire la taxa, precum si sa furnizeze pana la data de 15 august a fiecarui an informatiile scrise referitoare la operatiile prevazute a fi realizate in anul urmator.
Organele fiscale au obligatia sa controleze calcularea corecta si plata la timp a taxei pe valoarea adaugata.
Neplata la timp a taxei pe valoarea adaugata se sanctioneaza cu majorarea sumei de plata cu 0,3% pentru fiecare zi de intarziere.
Daca se constata intarzieri repetate in plata taxei, Ministerul Finantelor poate dispune suspendarea activitatii agentului economic pana la efectuarea platii.
Toate actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor pentru constatarea obligatiilor de plata privind taxa pe valoarea adaugata constituie titluri executorii. Bancile au obligatia sa puna in aplicare aceste titluri fara acceptul platitorilor.
Sunt contrantii urmatoarele fapte, daca legea penala nu le considera infractiuni:
' nedepunerea in termen la organele fiscale a declaratiei de inregistrare sau scoatere din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata si a decontului privind suma impozabila si taxa exigibila ;
' refuzul de a furniza organelor fiscale toate informatiile necesare silirii operatiunilor impozabile ;
' tinerea eronata sau necorespunzatoare a evidentei tehnico-operati sau conile privind operatiunile impozabile si calculul taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat, neaplicarea de catre organele bancare a titlurilor executorii privind plata taxei pe valoarea adaugata.
Aceste contrantii se sanctioneaza cu amenda de la 100 000 lei pana la 1 000 000 lei.
Daca se constata tinerea eronata a evidentei cu scopul vadit de a reduce laxa datorata bugetului de stat sau de a obtine o rambursare necunita, unitatile platitoare varsa la bugetul de stat taxa sustrasa, o amenda egala cu valoarea acesteia, precum si majorarile de intarziere.
Constatarea contranientilor si aplicarea amenzilor se fac de catre organele Ministerului Finantelor.
Agentii economici au dreptul sa depuna contestatii la Directia generala a finantelor publice si a controlului financiar de stat judeteana sau din Municipiul Bucuresti privind silirea si incasarea taxei pe valoarea adaugata, a majorarilor de intarziere si a amenzilor. Contestatia se timbreaza cu 2% din suma contestata si se depune in termen de 30 de zile de la primirea instiintarii de plata. Organul financiar judetean (al capitalei) rezolva contestatia in termen de 30 de zile de la inregistrare. impotriva deciziei date se poate face contestatie la Ministerul Finantelor care, in cel mult 60 de zile de la inregistrare, este obligat sa o solutioneze, iar solutia data este definitiva.Inaintarea contestatiei nu suspenda obligatia platitorilor cu privire la plata impozitului. Daca intre timp contestatia se rezolva in favoarea platitorului, suma platita in plus se restituie sau se compenseaza la un termen urmator de plata. Platitorii de impozit au, de asemenea, dreptul sa ceara amanarea platii impozitului sau esalonarea acestuia.
Taxa pe valoarea adaugata este un instrument fiscal care prezinta unele dezavantaje legate de numarul mare de operatiuni financiar-corile privind administrarea sa (calcularea, evidenta, controlul corectitudinii modului de. determinare si de plata etc), necesita un volum mare de munca, un personal mai numeros etc. si are un caracter regresiv, ca si impozitul pe circulatia marfurilor, fata de niturile populatiei.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE