StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Sistemul fiscal al ciprului



Extinderea Uniunii Europene prin aderarea tarilor in curs de dezvoltare din Europa Centrala si de Est a fost un subiect controversat o lunga perioada de timp. Imediat ce aceste state au devenit proaspete democratii in perioada 1989-l991, ele au si inceput sa manifeste un mare interes pentru intrarea in Uniunea Europeana. Existau numeroase opinii categoric impotriva unui astfel de proces de largire a Comunitatii prin aderarea acestor state. Argumentele celor care se aflau in opozitie pentru o astfel de decizie vizau problemele iminente generate de slaba dezvoltare economica a statelor candidate. Se aprecia ca integrarea lor in Uniunea Europeana in structura ei actuala implica numeroase eforturi, adeseori insuporile pentru tarile in cauza. Exista si o alta opinie care considera ca in situat


ia unori aderari rapide sa se ia in calcul asa-numita Europa cu doua viteze"319, aceasta insemnand ca nu se asteapta ca noii membrii sa accepte toate responsabilitatile, dar nici sa se bucure de toate drepturile ca si membrii existenti. Apreciez aceasta ultima pozitie ca fiind una destul de rezonabila, pentru ca trebuie spus ca acest lucru nu reprezinta o noutate in Comunitatea Europeana, intrucat adeseori statele mai sarace, precum Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia au beneficiat de numeroase derogari de la propunerile legislative ale Uniunii Europene, care insemnau termene mai lungi pentru aplicarea acestora, iar o astfel de atitudine nu ii indeparteaza pe noii candidati din Est, care doresc obtinerea unui sentiment de siguranta prin alaturarea cu cei puternici, apartenenta la Occident si nu aplicarea intregului corp de norme comunitare. Nu este de mirarea asadar ca implicatiile largirii Comunitatii Europene catre statele din Estul Europei au constituit principala tema a discutiilor purtate la conferinta interguvernamentala desfasurata in perioada 1996-l997 si la intrunirea de varf de la Amsterdam.
Cipru, o tara mediteraneeana in curs de dezvoltare, si-a depus cererea de aderare la Comunitatea Europeana in luna iulie a anului 1990. Negocierile acestui stat au cunoscut unele etape specifice, dar si comune pentru celelalte ultime noua state la inceput candidate, in prezent membre UE. O etapa comuna este reprezentata de sesiunea la varf din iunie 1993 de la Copenhaga unde s-a silit ca orice tara din Europa Centrala si de Est care aspira la statutul de membru al Uniunii Europene trebuie sa indeplineasca toate obligatiile derivand din calitatea de membru si conditiile economice si politice. in mai 1995, Comisia Europeana a elaborat sectiunea alba, care este un document voluminos care cuprinde masurile preliminare pe care tarile candidate trebuie sa le indeplineasca in vederea aderarii. Structurata pe 23 de module. sectiunea alba contine sute de recomandari prin care tarile candidate isi pot adapta legislatia si pot sa-si pregateasca administratii ie. Prin programul Phare acestor tari li se acorda asistenta tehnica pentru a le ajuta in dificilul proces al alinierii la legislatia comunitara. in iunie 1996, la sesiune ia varf din iunie 1996 de la Florenta s-a hotarat ca negocierile cu statele din Europa Centrala si de Est pot fi initiate. Mai tarziu, in iulie 1997, Comisia Europeana a afirmat ca din cele 10 tari candidate doar sase dintre ele (inclusiCipru) pot incepe negocierile privind aderarea. De aceea negocierile cu Cipru, Republica Ceha. Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia s-au declansat in luna martie a anului 1998. Negocierile cu aceste sase state favorite s-au desfasurat separat, dar in mod paralel, si s-au dovedit destul de dificile datorita lungilor etape de tranzitie necesare pentru pregatirea alinierii legislatiei la aquis-ul comunitar.
Cipru a aderat in Comunitatea Europeana, alaturi alte inca 9(noua) state, in data de 1 mai 2004'
Pentru aceste ultime zece state membre proaspete ale Uniunii Europene, analiza sistemelor fiscale va fi putin diferita de cea intalnita in cadrul acestui modul pentru primele 15 tari membre. Elementul de noutate va consta din introducerea unei caracteristice specifice: o scurta prezentare a evolutiei politicii fiscale din aceste recente tari UE in raport cu alinierea legislatiei fiscale la imperativele comunitare in domeniu.
Analizand structura veniturilor fiscale ca procent in PIB, se remarca faptul ca Cipru se bazeaza mai ales pe impozitele indirecte care reprezinta un procent de 13,5% in PIB pentru perioada 1998-2005 (elul nr. 2). in totalul veniturilor fiscale, impozitele indirecte aduna un procent extrem de ridicat de 48,2% la nivelul anului 2005 (graficul nr. 46). Mai reduse sunt impozitele directe, care insumeaza doar circa 10,1% in PIB (elul nr.7).
Presiunea fiscala totala in Cipru este relatiscazuta prezentand un indicator de presiune fiscala globala de 30,9% in intervalul 1998-2005, cu circa 9-l0% sub media statelor membre UE (elul nr.1). Raportul impozite/PIB a inregistrat o evolutie ascendenta intre anii 1998 si 2005 cu circa 5% (graficul nr. 20). O nota se impune aici: Cipru, ca de altfel toate aceste 10 (zece) tari de data mai recenta in Uniunea Europeana, se caracterizeaza prin presiuni fiscale inferioare grupului EU 15 si se bazeaza in realizarea veniturilor sale in speciale pe impozitarea consumului. in anul 2004, in cadrul unui articol privind reformele fiscale din tarile noi aderate la Uniunea Europeana, autorul Luca Grandullia (profesor ai universitatii din Genova) ca toate aceste noi tari se axeaza in procurarea veniturilor lor fiscale pe impozitele indirecte320.
Veniturile provenite din impozitele directe sunt relatiapropiate de media celor 25 state membre UE: elul nr.7 ne prezinta un indicator mediu pentru anii 1995-2005 de 10,1% inferior mediei EU25 de 12,7%. Dintre acestea impozitul suportat de societatile comerciale este important cunoscand o evolutie ascendenta in ultimii ani (circa 5% din PIB - elul nr. 9 - si de aproape 14% in totalul veniturilor fiscale), alaturi de impozitul pe venitul persoanelor fizice care insumeaza 14,9% in totalul veniturilor si 3,8 % in PIB in perioada 1998-2005 (elul nr. 8).
In ceea ce priveste impozitul pe venitul personal Ciprul s-a aliniat cu standardul UE, detinand din 1991 trei valori pentru cota de impozitare a venitului personal (20%/30%/40%), pe care le-a redus in anul 2003 (20%/25%/30%/). in Cipru legislatia fiscala a silit o scutire standard (reducere de baza).
Referitor la impozitul suportate de societati, Ciprul si-a diminuat cota de impunere de la 20-25% (silita din 1991) la 10% din 1 ianuarie 2003. in anii 2003 si 2004 se adauga un impozit societar suplimentar de 5% pentru venitul impozabil care depaseste o limita silita prin legislatie (I milion lire cipriote). Este tara cu cea mai mica rata fiscala statutara din cele 25 state UE. (cu exceptia Estoniei care nu impoziteaza profiturile retinute). O data cu reducerea cotei de impunere, o multime de facilitati fiscale au fost anulate in Cipru (privind incurajarea investitiilor). Totusi se aplica regimuri speciale in sectorul maritim - pentru companiile navale si serviciile care tin de administrarea navelor. Conform legislatiei cipriote in vigoare, o societate comerciala isi poate amana pierderile pe o perioada de 5 ani, dar nu le poate ingheta. Odata cu reforma fiscala anuntata de guvernarea cipriota, limita de 5 ani acordata pentru reportarea pierderilor va fi eliminata, pierderile fiind acoperite prin profiturile viitoare fara limita de timp.In privinta castigurilor de capital reglemetarile in vigoare silesc o cota de impunere de 20%. Castigul de capital este reprezentat de diferenta dintre incasarile din vanzari si costurile originale, modificate pentru a lua in considerare cresterile de cost efectuate pentru indicele de viata. Companiile straine sunt scutite de impozitul pe castigurile de capital, impozitandu-se doar proprietatea situata in Cipru.In Cipru se aplica un impozit la sursa de 20% asupra dividendelor, exceptie facand dividendele platite societatilor straine nerezidente. Pentru dobanzi exista un impozit la sursa de 25% pentru nerezidenti in timp ce pentru rezidenti este de 0%. Exista si o cota redusa de 20% pentru impozitarea venitului din dobanzi situat sub o limita silita prin lege (de pana la 40.000 lire).
Legat de alinierea fiscalitatii directe la normele comunitare, trebuie aratat ca acquisul comunitar in domeniul impozitarii directe vizeaza in principal diferite aspecte ale impozitelor societatilor comerciale si a impozitarii capitalului. Se pune accent yz respectarea celor patru libertati ale Tratatului CE care influenteaza puternic organizarea sistemului fiscal. in domeniul impozitarii directe cele doua directive ale impozitarii societatilor si conventia arbitrara sunt bazate pe aranjamente reciproce. Astfel conform Comisiei Europene nu a reprezentat o necesitate adoptarea acestor masuri inaintea aderarii, in noiembrie 2000, sistemul special aplicat persoanelor juridice localizate in Cipru a fost reexaminat. Legislatia urmarea simplificarea sistemului fiscal si armonizarea cu acquisul comunitar (legea impozitarii venitului cea a impozitului pe castigurile de capital, accizele de timbre si in particular un ansamblu de impozite) a fost adoptata in iulie 2002. in anul 2003, Ciprul inca trebuia sa transpuna Directivele referitoare la impozitele directe asupra cresterilor de capital, dobanzilor si redeventelor, precum si asupra economiilor de venit.
Impozitele indirecte sunt reprezentate in special de taxa pe valoarea adaugata si accize. Legislatia din domeniul TVA-ului a cunoscut un proces intens de aliniere la normele comunitare in domeniu. in prezent, principiile TVA-ului sunt aliniate cu legile UE. Rata standard pentru TVA in 2003 a fost de 14% (cota standard de impozitare a fost de 10% pana in a doua jumatate a anului 2002 si a fost crescuta la 13% la 1 iulie 2002 in ianuarie 2003 ajungand la 14%), in prezent cota standard de TVA este 15%. De asemenea se aplica si unele cote reduse de la 5 la 0%. Ciprul a solicitat masuri de tranzitie indeosebi pentru silirea pragului de cifra de afaceri pentru TVA pentru intreprinzatorii mici si mijlocii, pentru cota zero pentru TVA-ul produselor de tip fast-food, pentru produsele farmaceutice, si pentru cota redusa de TVA aplicata restaurantelor, precum si pentru scutirea de TVA a pamantului pentru constructii, taxa pe valoarea adaugata a inregistrat o tendinta crescatoare in ultimii anii, inregistrand prin raportarea la PIB valori de 5,2% in anul 1998, 6,1% in 2000, apoi 6,4% in anul 2001, pentru ca in 2004 sa atmga 9,3% ( a se vedea elul nr. 3).Intr-o scurta prezentare evolutiva a sistemul TVA-ului, trebuie aratat ca acesta a fost introdus in Cipru in iulie 1992. Acest sistem, bazat pe A Vi-a Directiva Europeana a TVA-ului nu se supunea in totalitate acquisului comunitar, deoarece se mentin diferente semnificative in zone cum ar fi scutirea tranzactiilor, definirea locului ofertei si prevederile care guverneaza dreptul de a deduce. Problemele principale in alinierea la acquis priveau aplicarea cotelor de impunere. Utilizarea vasta a impozitarii zero reprezenta inca un motide ingrijorare. in plus, exi


sta o mare diferenta fata de cota standard de 14% aplicata in Comunitatea Europeana. in ceea ce priveste reforma fiscala, cota de TVA a fost marita de la 10% la 13% in iulie 2002 intrand in vigoare in februarie 2003. Aceasta lege includea abolirea sistemului de TVA pentru societatile internationale si un sistem pentru restituirea taxei pe valoarea a adaugata cetatenilor straini care nu sunt siliti in Cipru. La sfarsitul anului 2003, Cipru era relatiin graficul alinierii legislatiei fiscale cu acquisul referitor la TVA, in timp ce mai trebuie completata prevederea comunitara referitoare la eliminarea cotei zero in unele sectoare in care nu a fost garantat nici un aranjament in timpul negocierilor. Ciprul a trebuit de asemenea sa introduca TVA pentru proprietatea imobiliara si sa-si revizuiasca prevederile legate de reducerile TVA-ului asupra bunurilor de capital. in prezent, cota standard de TVA este de 15%, dar legislatia din Cipru prevede o cota redusa de 5% (pentru bunuri si servicii limitate expres de lege) si o cota de 0% (ultima se refera la bunuri si servicii destinate exportului).
Alte impozite indirecte sunt accizele, care desi mult mai reduse ca pondere in PIB (circa 3% pentru anii 1995-2005 - elul nr. 4) inregistreaza si ele procese intense de aliniere ia legislatia comunitara. Dintre acestea, accizele pe petrolul fara plumb si pe motorina au suferit ample transformari pentru a se obtine alinierea lor treptata la minimele Uniunii Europene. De altfel, trebuie mentionat ca Ciprul se confrunta cu probleme in privinta accizelor. in prezent sunt modificate accizele pentru o gama mai variata de produse decat in Comunitate. Acest sprijin pe veniturile provenite din impozite necomunitare este posibil sa creeeze probleme dupa aderare. in plus, Ciprul nu aplica in prezent accize asupra altor uleiuri minerale decat petrolul si opereaza un sistem in doua straturi pentru impozitarea tigarilor, ceea ce nu este compatibil cu legea Comunitara. Accizele asupra spirtoaselor sunt mai mici decat minima comunitara in timp ce importurile sunt supuse unor rate extreme de ridicate ale impozitelor vamale, ceea ce trebuie eliminat. Se remarca eforturile semnificative ale alinierii legislatiei accizelor din Cipru cu aceea a Comunitatii Europene. Progrese au fost inregistrate, dar legislatia cipriota nu se supune aquisului in punctele cheie. De exemplu, bunurile importate sunt impozitate mai sever decat produsele similare fabricate in tara. in plus, autoritatile vamale si cele fiscale trebuie sa introduca sistemul de depozit fiscal. in decembrie 2001, acciza asupra berii importate a crescut, precum si cea asupra tigarilor in mai 2002. La sfarsitul anului 2003, eforturi sustinute au fost necesare pentru a mari cota de accizare asupra anumitor categorii de produse si sa completeze aranjamentele pentru suspendare fiscala, in particular pentru transportul de bunuri in interiorul Comunitatii. Mai mult, Cipru a trebuit sa corecteze uneie discrepante aparute la impozitarea vinurilor spumoase si a tigarilor si sa completeze eliminarea impozitelor pe importuri, existente, si inlocuirea acestora cu accize.
Rapoartele Comisiei Europene prezinta traseul dificil al procesului de reforma fiscala din Cipru, din ultima perioada de timp. Ele au fost consultate de pe site-ul Comunitatii Europene si sunt redate in rezumat:
In iulie 1993, Comisia Europenena aprecia ca rata de TVA aplicata in Cipru era in conformitate cu cea a Comunitatii, dar ca mai existau unele probleme in domeniul accizelor. Mai tarziu in raportul din noiembrie 1998, sunt prezentate critici in privinta sistemului TVA-ului, care inca mai prezenta un numar mare de deficiente, dar sunt prezentate in acelasi timp si progrese inregistrate de Cipru in acest domeniu. Probleme semnificative se mentineau inca in domeniu accizelor. Doi ani mai tarziu, prin raportul din noiembrie 2000, Comisia Europeana sustinea ca Ciprul a inregistrat progrese in domeniul impozitarii indirecte chiar daca legea TVA-ului care presupunea o aliniere substantiala cu cea a Comunitatii nu trebuia sa intre in vigoare pana in anul 2001. Accizele pentru alcool si petrol aplicate in Cipru au fost marite, fiind introduse in acelasi timp si accize pentru diesel, cherosen si acoolul importat. in iunie 2000, acciza specifica asupra tigarilor a crescut pana aproape de rata minima aplicata in Comunitate (57%). Acest ultim raport face referire si la impozitarea directa unde, desi nu s-au inregistrat progrese specifice, Cipru a promis sa indeplineasca obligatiile rezultate din codul de conduita al impozitarii afacerilor. in privinta capacitatii administrative, a fost instituit un department in cadrul autoritatii vamilor pentru a implementa in mod efectiacquisul comunitar. Raportul din anul 2001 inregistra faptul ca progresele facute de Cipru erau limitate. in domeniul accizelor, mici transporturi de natura necomerciala apartinand unor tari din lumea a treia au beneficiat de scutiri fiscale la import. Tonul raportului Comisiei Europene este mult mai critic in ceea ce priveste politica fiscala din Cipru privind impozitarea directa, unde se considera ca progresele erau nule. Acelasi aspect caracterizeaza si sectorul cooperarii administrative si al asistentei mutuale. Referitor la capacitatea administrativa, raportul Comisiei sublinia ca se continua computerizarea departamentelor si ca a fost marit numarul de inspectori fiscali.
Un alt raport al Comisiei Europene (care prezinta evolutia fiscalitatii cipriote in alinierea la normele comunitare) este cel din octombrie 2002. Raportul este de aceasta data laudativ, fiind accentuat progresul substantial realizat de Cipru in directia alinierii legislatiei sale fiscale la acquis-ul comunitar, progres datorat in principal implementarii unei reforme complete a impozitarii directe si indirecte in iulie 2002. Si mai laudativa este prezentarea Comisiei Europene cuprinsa in raportul anului 2003. in cadrul acestui raport se concluziona ca in ceea ce priveste fiscalitatea Ciprul a indeplinit angajamentele pe care si le-a asumat precum si cerintele rezultate la negocierile pentru aderare si ca prin urmare este posibila implementarea acquis-ului dupa aderare.
Cipru a beneficiat in timpul negocierilor de o perioada de tranzitie (pana la 31 decembrie 2007) pentru a aplica cota redusa de TVA pentru serviciile din domeniul restaurantelor si sa mentina cota zero pentru produsele alimentare si pentru cele farmaceutice. Cipru a obtinut de asemenea si o scutire de TVA pentru oferta de terenuri pentru constructiile locative (pana la 31 decembrie 2007) si i s-a garantat posibilitatea de a aplica o schema de acreditive conile si o procedura simplificata in privinta valorii proviziilor intre persoanele inrudite (pana la 1 an dupa aderare). Cipru a obtinut derogari referitoare la aplicarea scutirii de TVA si la pragul de inregistrare de 14.600 euro pentru intreprinderile mici si mijlocii, precum si o scutire de TVA a transportului international de pasageri. Ciprul a mai obtinut perioade de tranzitie ( pana la 1 an dupa aderare) pentru scutirea de la plata accizelor asupra uleiurilor minerale folosite la fabricarea cimentului si a continuat aplicarea ratelor reduse pentru accizele asupra tuturor tipurilor de combustibil folosite pentru transportul local de pasageri.In ceea ce priveste cooperarea administrativa si asistenta mutuala, C ipru trebuia sa-si armonizeze legislatia sistemul de schimb informational al TVA-ului (V1ES). La sfarsitul anului 2003, Oficiul Central de Coordonare era operational in timp ce Oficiul de Coordonare al Accizelor era in curs de infiintare. Nivelul tehnologic informational era in mod progresisatisfacator si nu se intrevedeau probleme pana la obtinerea nivelului corespunzator pentru aderare.In final, in privinta capacitatii administrative, proiectul care avea drept obiectiimbunatatirea sistemului computerizat al TVA-ului astfel incat sa se supuna noii legi a TVA-ului a fost incheiat cu succes. in domeniul impozitarii indirecte, administratia impozitelor a fost intarita prin recrutare de personal. in 2001, departamentul de impozitare a venitului a fost suplimentat cu 40 agenti. La sfarsitul anului 2003 capacitatea administrativa, si in particular resursele umane necesare pentru conducerea efectiva, implementarea si aplicarea acquis-ului erau complete. Desi structurile administrative necesare pentru accize au fost introduse, trebuie finalizat lucrul la elaborarea sistemelor de metode de audit. Referitor la impozitarea directa, este inca necesar un sistem oficial de evaluare a riscului.
Comparatia cu media comunitara prezinta urmatoarea situatie: presiunea fiscala globala din Cipru este una dintre cele mai scazute din intreaga Uniune Europeana doar 30,9% fata de media EU25 din perioada 1995-2005 de 40,6% - Cipru este de altfel una din tarile cu cea mai redusa fiscalitate din Uniune, doar Lituania si Malta inregistreaza valori mai mici ale indicatorului presiunii fiscale (elul nr. 1). La fel se poate spune si despre impozitele directe suportate de persoane fizice care cu un procent de 3,8% din P1B sunt jumatate din media EU 25 de 8,9% in perioada 1995-2005 (elul nr.8)- Cipru este statul membru cu cea mai redusa pondere a impozitelor directe in PIJB. Totalul impozitelor indirecte sunt de asemenea inferioare medianei Uniunii Europene (13,5% aticu 14,7%) (elul nr. 2). O situatia opusa impozitelor pe venitul personal se intalneste la impozitarea societatilor comerciale din Cipru care prin raportarea la PIB detemiina un raport de 4,5% cu 1,5 procente mai mare decat nivelul mediu al Uniunii Europene pentru toate cele 25 de state membre de 3,0% (elul nr. 9). Totalul impozitelor indirecte sunt de asemenea inferioare medianei Uniunii Europene (13,5% aticu 14,7%) (elul nr. 2). Aici se remarca insa ca diferenta nu este majora si ca Cipru este apropiat de media HU25. Dintre aceastea TVA atinge o medie de 6,6% in PIB pentru anii 1995-2005 relatialiniata ia media comunitara de 7,4% (elul nr. 3). Accizele inregistreaza o pondere in PIB de 3,1% similara cu media EU25, ceea ce arata ca procesul de aliniere a legislatiei cipriote din acest domeniu este eficient.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala














lupa cautareCAUTA IN SITE