StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management educational
Trimite articolul prin email Managementul sistemului institutional al invatamantului si educatiei : Management educational Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Managementul sistemului institutional al invatamantului si educatiei



MANAGEMENTUL SISTEMULUI INSTITUTIONAL AL INVATAMANTULUI SI EDUCATIEI


ÑCuvinte cheie – ideal social, ideal educational,optiuni, decizii





Ca sistem managerial (primar si strategic), managementul educational reprezinta un ansamblu teoretico-metodologic de abordare globala, strategica a educatiei si invatamantului ca subsisteme ale sistemului social global. El are ca misiune generala asigurarea cultivarii si valorificarii resurselor umane de care dispune fiecare societate in deplina concordanta cu idealul social care o inspira, pe care se intemeiaza principiile, valorile, normele si modalitatile sale de functionare, cu idealul uman derivat din acestea si cu idealul educational care se afla in relatii de reciproca interdependenta, organica si complexa cu celelalte.

O asemenea misiune deriva din faptul ca, intre istorie si constructia social-istorica si, intre om si constructia umana legaturile sunt organice si obiective, ceea ce presupune ca, dezvoltarea sociala si restructurarea sistemelor sociale implica in mod inevitabil o restructurare si dezvoltarea cvasicuprinzatoare a personalitatii umane.

Realizarea unei asemenea misiuni reclama elaborarea sistematica a ansamblului de probleme de conceptie, organizare, coordonare, evaluare si de optimizare continua a tuturor elementelor componente ale sistemului, proceselor si ale sistemelor de actiuni de formare si dezvoltare a personalitatii umane ca m 141d38b ijloace de influentare orientala si reglata, catre anumite finalitati ale acesteia.


1.Natura si continutul managementului sistemului educational

Principalele elemente care configureaza natura si continutul specific al managementului sistemului national de invatamant si educatie sunt:

1. determinarea necesitatilor si a ofertei de cereri in materie de educatie generata de expansiunea economica si dezvoltarea sociala si de exigentele valorificarii depline a resurselor si a potentialului uman de care dispune o anume societate;

2. stabilirea optiunilor, prioritatilor si a alegerilor cu privire la cultivarea si dezvoltarea resurselor umane;

3. elaborarea strategiilor, politicilor, programelor si a activitatilor majore consacrate dezvoltarii resurselor umane;

4. determinarea obiectivelor, directiilor de evolutie, a finalitatilor si elaborarea planurilor de dezvoltare a sistemului national de invatamant si educatie;

5. proiectarea continuturilor sistemului de educatie si invatamant in ansamblul lor, a strategiilor, a metodelor de evaluare a rezultatelor actiunilor de instruire si educatie;

6. reunirea tuturor acestor elemente in documentele de politica a educatiei, planurile de invatamant, programele, manualele scolare, ghiduri si materiale ajutatoare procesului de instruire si educare, precum si in instrumentele de evaluare a randamentului si eficientei educatiei si invatamantului.


2. Optiuni si decizii fundamentale in managementul de sistem

In acest cadru, revine managerilor de sistem sa faca optiuni si sa ia decizii fundamentate cu privire la:

configuratia de ansamblu a structurii sistemului national de invatamant, a capacitatii sale de cuprindere, importantei relative a diferitelor niveluri si tipuri de invatamant,

raporturile optime intre cantitate si calitate in domeniul invatamantului,

relatiile dintre exigentele cresterii economice, calificarile, structura si dinamica fortei de munca, factori sociali si individuali ai  dezvoltarii educatiei si invatamantului,

reperarea problemelor critice pe care le pune dezvoltarea potentialului uman,

monitorizarea permanenta a sistemului si elaborarea studiilor de diagnoza si prospective necesare reglarii pe parcurs a sistemului si procesului de invatamant optimizarii rezultatelor si dezvoltarii sistemului national educational.


3. Managementul unitatilor si institutiilor educationale



Managementul educational nu se refera numai la nivelul sistemului educational ci si la cel al unitatilor, organizatiilor si institutiilor de invatamant si educatie. Aceasta, intrucat toate elementele componente ale sistemelor, proceselor si activitatilor educationale se desfasoara si se realizeaza, in principal in scoala, iar in cadrul acesteia, in clasa.

De aceea, problematica specifica a managementului scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant se constituie intr-un factor esential al realizarii obiectivelor, scopurilor si finalitatilor inscrise in strategiile, politicile si programele nationale de dezvoltare si modernizare continua a eforturilor consacrate valorificarii depline a potentialului uman al societatii.

In aceasta privinta este de retinut faptul ca toate principiile, functiile si activitatile de baza ale managementului sistemului de invatamant se regasesc, in mod specific si la nivelul organizatiilor si institutiilor scolare.

La acest nivel, managerii (directori, directori coordonatori) si echipele manageriale (directori adjuncti), consiliile de administratie si consiliile consultative, managerii serviciilor administrative etc. au atributii si responsabilitati in toate domeniile si procesele componente ale managementului, intre care:

realizarea politicilor educationale nationale in conditiile concrete ale fiecarei organizatii scolare si comunitati educative locale si ale valorificarii rationale, eficiente, ale resurselor – materiale, economice, financiare, umane – existente in fiecare caz in parte;

asigurarea aplicarii si respectarii prevederilor si normelor legale (legi, decrete, ordonante, ordine etc.) ale organizarii si functionarii sistemului de invatamant, in toate componentele si sensurile lor;

planificarea si organizarea activitatii la nivelul unitatii de invatamant si elaborarea documentelor operationale, instrumentale specifice: organigrama unitatii, planul general de munca, planul de scolarizare, planurile de activitate ale cursurilor metodice, planurile calendaristice ale cadrelor didactice etc.;

asigurarea incadrarii unitatilor cu personalul didactic necesar, calificat, competent si competitiv si cu celelalte categorii de personal necesar bunei functionari a scolii;

monitorizarea permanenta a intregului proces didactic, orientarea metodologica a acestuia, identificarea realizarilor si a neimplinirilor, a factorilor care le genereaza, in vederea adoptarii celor mai adecvate masuri de intarire si amplificare a rezultatelor pozitive si de reducere treptata a punctelor slabe din activitatea colectivelor didactice;

asigurarea reglarii si autoreglarii activitatii unitatii in ansamblul sau si a procesului de invatamant, prin sisteme de actiuni si de activitati adecvate, atat pentru optimizarea continutului muncii didactice, cat si a celorlalte domenii de activitate, gospodaresti, infrastructura, economice, etc. de la nivelul organizatiei scolare;

evaluarea periodica a progreselor si performantelor unitatilor scolare si a ramanerilor in urma pentru adoptarea celor mai bune decizii cu privire la corectarea, ajustarea, optimizarea sau-si restructurarea actiunilor desfasurate in scoala si eficientizarea lor;

promovarea unor relatii normale si productive ale scolii cu mediul si contextul extern in care functioneaza (familia, autoritatile locale, organismele teritoriale de coordonare a invatamantului, agentii economici si sociali comunitatea sociala si umana locala etc.) in vederea imbunatatirii continue a conditiilor materiale, sociale si culturale ale scolii, a ridicarii statutului profesional, material si social al personalului didactic si a sporirii continue a sanselor de integrare scolara, profesionala si sociala a „produselor” scolii – absolventii.

Departe de a epuiza paleta activitatilor, functiilor si rolurilor managementului unitatilor si organizatiilor de invatamant, succesul celor mentionate, ca si al altora, depinde de masura in care managerii si colectivele manageriale de unitati reusesc sa asigure coerenta si consistenta functionarii lor, in cadrul ansamblului sistemului managerial la acest nivel, ca un tot unitar, integrat, functional, eficient si performant.


4. Managementul grupurilor, proceselor si activitatilor educationale

In ierarhia si tipologia generala a sistemelor manageriale, managementul formatiunilor, proceselor si activitatilor de invatare constitutive ale managementului educational, reprezinta nivelul ierarhic primar, iar educatorii, invatatorii, profesorii, managerii de prima linie, adica managerii de la nivelul de baza al ierarhiei. Ei sunt specialistii care au ca prima obligatie sa conduca activitatea de zi cu zi a membrilor grupurilor de lucru (grupe de copii de gradinita, clase de elevi, ani de studii si grupe de laborator, seminarii ale studentilor etc.), in vederea indeplinirii sarcinilor specifice fiecareia, care sa contribuie la realizarea misiunii, obiectivelor si scopurilor acestora. Ei sunt responsabili de solutionarea corecta si eficienta a tuturor categoriilor de probleme legate direct de organizarea si desfasurarea activitatilor didactice, de descifrarea obiectivelor generale si a obiectivelor specifice ale programelor si disciplinelor de studiu inscrise in curriculum-ul fiecarui nivel si tip de invatamant.

In acest context, natura continutul si configuratia generala a managementului educational de prima linie sunt determinate de o serie de particularitati ale organizatiilor si sistemelor organizationale educationale in care:

fiecare formatie de activitate didactica (grupa, clasa etc.) sunt subsisteme distincte ale sistemului de invatamant;



in mod traditional, in aceste subsisteme se regasesc doua pozitii complementare interrcorelate si interdependente: educatorul si educatul;

educatorul este persoana care are pozitia de conducator al activitatilor si al seriilor de relatii prin intermediul carora, educatul se transforma din persoana neformata in adolescent, tanar sau adult educat si format;

in conditiile in care aceasta transformare este realizata in conformitate cu valorile, obiectivele, finalitatile si exigentele organizationale ale microsistemelor si macrosistemului educational in care se produce si, in care, participantii la activitatile si procesele educationale invata, accepta si satisfac asteptarile celorlalti.

Aceste particularitati impun o serie de conditii fara de care realizarea activitatilor si functiilor manageriale educationale primare nu poate fi efectuata cu succes.

Prima dintre acestea o constituie asigurarea unei comunicari pe deplin clare, de “sus in jos” – (comunicarea profesorului) -, care sa motiveze si sa intemeieze legitimitatea exigentelor pe care el le formuleaza si sa ii ajute pe “educati” sa inteleaga ceea ce trebuie sa faca pentru a satisface asteptarile implicate de satisfacerea lor.

A doua este reprezentata de cerinta asigurarii increderii si a certitudinii ca obiectivele si finalitatile formulate vor fi indeplinite.

In al treilea rand, trebuie avut in vedere ca toate aceste obiective se realizeaza in perioade limitate de timp, ceea ce reclama asigurarea desfasurarii ordonate si nu haotice a activitatii educationale, si a unui ritm adecvat al vietii scolare.

Acesta este contextul in care profesorul (invatatorul, educatorul) isi indeplineste functiile si rolurile manageriale ce ii revin. Primul dintre acestea este rolul de organizare a activitatilor instructiv-educative urmarind asigurarea prezentei elevilor/studentilor la cursuri, ordinea, curatenia in spatiile de invatamant, existenta materialelor didactice necesare etc. Este asa-zisul rol de „birocrat” pe care personalul didactic este obligat sa il indeplineasca, desi nu il doreste intotdeauna, intrucat in aceasta ipostaza el nu este o persoana deplin autonoma, fiind si el supervizat si controlat.

Al doilea, este rolul de educator propriu-zis, postura in care el indeplineste o serie de activitati, intre care:

mediaza intre planurile curriculare si elevi, in vederea implicarii cat mai mari a fiecarui elev in domeniile obiectelor si materiilor de studiu;

creeaza un mediu adecvat invatarii in cadrul structurilor normative ale acestuia;

ia decizii majore cu privire la selectarea din continutul si obiectivele generale ale disciplinelor scolare, a continuturilor si obiectivelor specifice pe care le va preda in clasa;

selecteaza cele mai eficiente mijloace si experimente menite sa asigure maximum de eficienta activitatii didactice, in realizarea obiectivelor stabilite;

decide asupra organizarii modalitatilor si experientelor de invatare si timpul necesar realizarii lor;

decide asupra modalitatilor de evaluare a performantei elevilor, a perioadelor de efectuare a lor si in legatura cu modalitatile de valorificare a acestora in procesele ulterioare de predare si invatare.

Educatorul este obligat sa indeplineasca si o serie de roluri “extraclasa” si „extrascolare”, constand din supravegherea elevilor in pauze, in curtea scolii, pe terenurile de sport etc. si in afara scolii urmarind comportamentul elevilor in societate, din perspectiva conformitatii acestuia cu exigentele scolare si educationale.

Ceea ce se impune a fi retinut este faptul ca educatorul, ca individ, chemat sa indeplineasca roluri multiple, de pe pozitii diferite, nu este o „suma de roluri” compartimentate.

El este o personalitate care, dincolo de rolurile sale are un anumit grad de consistenta, modalitati specifice de interpretare a rolurilor, in conformitate cu propria sa personalitate. In consecinta, el alege rolurile compatibile cu personalitatea sa, optand pentru cele ce ii permit sa isi realizeze vocatia de educator, careia ii asociaza valori si atitudini personale, incorporate in structura personalitatii sale. Deoarece exista si posibilitatea aparitiei unor conflicte de roluri, in situatiile in care un educator ocupa un numar de pozitii fara sa poata face fata cerintelor – uneori conflictuale – ale diferitelor roluri. Problema care are semnificatia sa in exercitarea sarcinilor si functiilor manageriale ale profesorului.








Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact