StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management general
Trimite articolul prin email Procesul decizional : Management general Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Procesul decizional



PROCESUL DECIZIONAL


DEFINITII; ELEMENTE; CLASIFICARE

Decizia constituie punctul central al activitatii de management, deoarece ea se regaseste in toate functiile procesului de management. Deciziile trebuie privite ca mijloace de a atinge niste scopuri sau a realiza unele obiective, ele fiind rezultatul unui proces secvential de informare, analiza si deliberare, denumit proces decizional.

Elementele si clasificarea procesului decizional:

Ø      Decidentul, persoana sau grupul care urmeaza sa adopte o decizie; in functie de acest element exista: (1) procese de decizie individuale si (2) procese de decizie de grup;




Ø      Variantele (alternativele), notate Vi , unde i = 1,2,m, reprezinta totalitatea solutiilor posibile, dintre care, pe baza de analiza si evaluare, decidentul trebuie sa aleaga; in functie de acest element exista: (1) procese de decizie cu numar finit de variante si (2) procese de decizie cu numar infinit de variante;

Ø      Criteriile, notate Cj , unde j = 1,2,n, sunt reprezentate de punctele de vedere pe care le considera decidentul pentru a evalua multimea variantelor; in functie de acest element exista: (1) procese de decizie unicriteriale si (2) procese de decizie multicriteriale;

Ø      Starile naturii, notate Nk , unde k = 1,2,p, reprezinta complexul de conditii externe, independente de vointa si controlul decidentului, care pot genera valori diferite ale rezultatelor denumite consecinte, pentru fiecare criteriu in fiecare din variantele existente; in functie de acest element exista: (1) procese decizionale in conditii de certitudine, adica o singura stare a naturii cu probabilitate (pk) certa, adica p1 = 1; (2) procese de decizie in conditii de risc, mai multe stari ale naturii cu probabilitati de aparitie cunoscute, (Spk = 1); si (3) procese de decizie in conditii de incertitudine, mai multe stari ale naturii a caror probabilitate de aparitie este necunoscuta, 949j98j (Spk = 1).

Ø      Consecintele, notate xijk, reprezinta totalitatea rezultatelor corespunzatoare fiecarui criteriu in fiecare din variantele existente, adica elementele de ordin cantitativ (valori, marimi si date reprezentate de cifre) sau/si de ordin calitativ (reprezentate de calificative), care, ulterior vor fi transformate in marimi cantitative prin aplicarea de algoritmi de transformare);

Schematic, elementele procesului decizional pot fi concentrate in forma tabelara astfel:

Variante

Starea naturii

N1

Starea naturii

N2

Starea naturii

Np

Criteriul

C1

Criteriul

C2

Criteriul

Cn

Criteriul

C1

Criteriul

C2

Criteriul

Cn

Criteriul

C1

Criteriul

C2

Criteriul

Cn

V1 V2 . . . Vm

x111 x211 . . . xm11

x121 x221 . . . xm21

x1n1 x2n1 . . . xmn1

x112 x212 . . . xm12

x122 x222 . . . xm22

x1n2 x2n2 . . . xmn2

x11p x21p . . . xm1p

x12p x22p . . . xm2p

x1np x2np . . . xmnp


De exemplu, avandu-se in vedere raspandirea geografica a diverselor unitati operationale ale firmei, managementul a hotarat sa achizitioneze un echipament de video-conferinte. Tehnica video-conferintelor, printre alte avantaje, ar urma sa creasca viteza de adoptare a deciziilor operative prin punerea in legatura in acelasi timp a tuturor managerilor regionali.

In acest context, managementul a elaborat o lista de variante posibile reprezentate de producatorii de astfel de echipamente. Dintre acestia au fost retinute trei firme producatoare care au cele mai recente realizari in domeniu, si anume: Cisco Systems, 3Com Corp si Cabletron Systems. De asemenea, s-a hotarit ca decizia sa se adopte pe baza a trei criterii, si anume: pret, durata de instalare si calitatea echipamentului, softului si alte facilitati oferite. Elementele acestei probleme de decizie sunt prezentate in tabelul urmator.

Variante

Starea naturii N1 (favorabila)

Starea naturii N2 (defavorabila)

Criteriul pret

(P)

Criteriul durata de instalare (DI)

Criteriul calitate (K)

P

DI



K

Cabletron Systems

1,5 mil. $

4 luni

buna

1,8 mil. $

6 luni

buna

3Com Corp

1,8 mil $

2 luni

f. buna

2,2 mil $

3 luni

f. buna

Cisco Systems

1,9 mil $

3 luni

excelenta

2,2 mil $

5 luni

excelenta

CONCEPTUL DE UTILITATE

Conceptul de utilitate apare in procesul decizional ca urmare a necesitatii de a compara intre ele variante decizionale caracterizate prin mai multe criterii, deci consecinte neomogene (unitati de masura diferite).

Daca ne referim la exemplul de mai sus este de observat ca in urma comparatiei celor trei variante nu ne putem pronunta care este mai avantajoasa. Este firesc sa se urmareasca alegerea variantei care este cea mai folositoare, altfel spus cea mai utila. Pentru a putea determina care este aceasta varianta, consecintele care au semnificatii diferite, fiind marimi neomogene, trebuie transformate (omogenizate) intr-o notiune cu unica semnificatie. Aceasta este notiunea de utilitate. Pentru ca procesul de transformare a consecintelor in utilitati sa fie unul obiectiv, au fost stipulate cinci axiome. Pe baza acestor axiome s-a introdus functia de utilitate avand ca domeniu de definitie multimea variantelor, iar ca domeniu de valori multimea numerelor reale. Proprietatile care au fost stabilite pentru functia de utilitate permit, intr-un mod obiectiv, transformarea consecintelor in numere reale, care semnifica cat de utila este fiecare varianta la fiecare din criteriile alese.

Procedeul practic de transformare a consecintelor in utilitati consta in a alege un interval real inchis (de obicei intre 0 si 1), alocarea limitei minime 0 celei mai defavorabile consecinte la criteriul considerat si a limitei maxime 1 celei mai favorabile, iar apoi prin interpolare calcularea celorlalte utilitati intermediare. In final, departajarea se va face prin compunerea utilitatii globale a fiecarei variante pe baza utilitatilor pe care aceasta le va avea pentru fiecare criteriu.

Conditii de certitudine

Reluand exemplul propus in care prima stare a naturii se va realiza cert, matricea utilitatilor va fi:

Varianta

P

DI

K

Utilitate globala

Ui =

Cabletron Systems

1

0

0,7

1,7

3Com Corp

0,25

1

0,9

2,15

Cisco Systems

0

1

1

2


In aceste conditii, varianta 3Com Corp va fi preferata, ea generand utilitatea globala cea mai mare, adica 2,15.

Conditii de risc

In conditii de risc, adica atunci cand apar cele doua stari ale naturii, cunscand probabiltatile lor de aparitie, fie de exemplu p1 = 0,7, iar restul de 0,3 fiind sansele de aparitie a conditiilor celei de-a doua stari ale naturii, matricea utilitatilor va fi:


Variante

Starea naturii N1 (p1 = 0,7)

Utilitatea totala in aceasta stare a naturii

Uik =

Starea naturii N2 (p2 = 0,3)

Utilitatea totala in aceasta stare a naturii

Uik =

Utilitatea globala

Ui =

P

DI

K

P

DI

K

Cabletron Systems












3Com Corp










Cisco Systems











Si in aceasta situatie cea mai buna varianta este tot varianta 3Com Corp care are utilitatea globala cea mai mare, adica 2,224.

Conditii de incertitudine

Problema de decizie in conditii de incertitudine, adica in cazul cel mai general si cel mai des intalnit, presupune ca probabilitatile de aparitie a starilor naturii sunt necunoscute.

Din tabelul de calcule de la conditii de risc vom retine urmatoarele rezultate:

Utilitati totale

in starile naturii

Variante

Ui1

Ui2

Cabletron Systems



3Com Corp



Cisco Systems




Functie de preferinta la risc a decidentului, acesta poate aplica pentru selectie diverse metode.

Regula de prudenta (Wald) sau regula maximin, conform careia varianta preferata este maxi (mink Uik); adica max[min(2,2; 1,27), min(2,47; 1,65), min(2,18; 1,25)] = max(1,27; 1,65; 1,25) = 1,65, deci varianta 3Com Corp.

Regula optimista conform careia varianta preferata va fi aceea care are utilitatea totala maxima indiferent de starea naturii, adica conform regulii maximax; in cazul nostru 2,47 adica tot 3Com Corp; maximax este o regula super-optimista, de aceea pentru decidenti cu un optimism moderat Hurwicz a propus alocarea unui coeficient de optimism celei mai bune variante si celei mai slabe din starile naturii existente, ignorand starile naturii intermediare (practic este o trecere in conditii de risc, prin presupunerea cunoasterii probabilitatilor); in cazul exemplului, fiind doar doua stari ale naturii, alacand de exemplu coeficientul de optimism 0,7 pentru starea naturii unu si respectiv 0,3 pentru starea naturii doi, se vor obtine rezultatele din conditiile de risc.

Regula echilibrului (Laplace) conform acestei regului starile naturii sunt considerate echiprobabile (au probabilitati egale de aparitie) si varianta preferata este cea care are utilitatea globala maxima Ui = ; astfel U1 = 3,47, U2 = 4,12 si U3 = 3,43, deci din nou varianta 3Com Corp va fi preferata.

Regula regretelor (Savage) aceasta regula construieste matricea regretelor scazand toate utilitatile totale in fiecare stare a naturii din utilitatea totala maxima pentru care decidentul nu va avea nici un regret daca se realizeaza (adica ar fi cea mai avantajoasa situatie). In cazul exemplului nostru matricea regretelor este:


Regrete totale

in starile naturii

Variante

Ri1

Ri2

Cabletron Systems



3Com Corp



Cisco Systems



Apoi, selectia se face conform criteriului minimax, varianta preferata fiind mini (maxk Uik); adica min[max(0,27; 1,2), max (0; 0,82), max(0,29; 1,22)] = min(1,2; 0,82; 1,22) = 0,82, deci varianta 3Com Corp.

Nota: In selectia variantelor se poate tine cont si de atribuirea unei importante diferite criteriilor, fie prin alocarea unor coeficienti de importanta fie prin ingustarea intervalului de valori al functiei de utilitate (de obicei minimizarea limitei maxime).






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact