StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul calitatii
Trimite articolul prin email Introducere in managementul calitatii proiectelor : Managementul calitatii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Introducere in managementul calitatii proiectelor



Introducere in Managementul Calitatii Proiectelor

Scurt istoric


Istoria umanitati a fost marcata de mari proiecte pornind de la apeductele specifice Imperiului Roman si mergand pana la liniile de cai ferate transcontinentale, insa managementul proiectelor nu s-a dezvoltat ca disciplina de sine statatoare decat dupa mijlocul secolului douazeci. Incepand cu programele de constructie de arme de distrugere in masa de dupa cel de al doilea razboi mondial, tehnici specifice de planificare si adminstrarea unor resurse financiare si umane deosebit de mari. Printer cele mai cunoscute astfel de programe sunt PEAT (Program de Evaluare si Analiza a Tehniclor) si MDC(Metoda Drumului Critic) au devenit tehinci de planificare a proiectelor si datorita graficelor pe care le ofereau au ajuns sa fie chiar confundate cu mangementul proiectelor.




Cele doua prorame s-au dezvoltat de-a lungul anilor 1950-1960 datorita programelor spatiale si a programelor ale ministrului apararii nationale ale Statelor Unite ale Americii. Metodele de management s-au dezvoltat si s-au maturizat in continuu pana catre mijlocul anilor 1980, insa tot nu aveau asa o mare aplicabilitate. Chiar si in cadrul universitatilor managementul proiectelor era vazuta ca o materia specifica doar universitatilor de constructii.

Incepand cu 1990 interesul pentru managementul proiectelor a crescut simtitor datorita convergentei mai multor factori. Folosirea tehnologiei computerelor a facut diferenta si a schimbat in mod radial modul de lucru al oamenilor. Aparitia unor computere si a unor softuri performate au condos la o mai buna si mai facila utilizare a metodelor managemetului proiectelor. Metodele din cadrul managementului proiectelor nu au comporatat modificari majore, dar au capatat o larga utilizare si accepatabilitate in toate ramurile economiei.




Ce este un Proiect ?


Pentru a putea vorbi despre managementul proiectelor trebuie mai intai sa cunoastem termenul. Este greu pentru a oferi o definite general valabila in priveste proiectul deoarece este larg uzitat si are arie de intelesuri. Totusi putem accepta o serie de definitii precum:

Un proiect presupune o serie de activitati interconectate desfasurate dupa un anumit plan intr-o anumita perioada de timp pentru obtinerea unui obiectiv bine stabilit in prealabil.

O alta definitie este oferita de catre Institutul pentru Managementul Proiectelor din Statele Unite ale Americii, organizatie profesionala pentru specialisti din domeniul managementului proiectelor, fiind una din institutiile de referinta in acest domeniu. Organizatia realizeaza standarde profesionale de referinta pentru domeniul managementului proiectelor, organizeaza programe de instruire si certificare pentru specialistii din domeniul managementului proiectelor recunoscut la nivel mondial si care de asemenea editeaza o serie de publicatii privind acest domeniu. Astfel proiectul este definit ca fiind o « investitie de resurse pe o perioada, avand ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise. »

Un proiect se defineste in functie de specificitatea sa ca un efort depus intr-o anumita perioada de timp pentru a obtine un produs sau un serviciu unic. Proiectul se caracterizeaza ca o actiune unica, specifica, compusa dintr-o succesiune logica de activitati componente coordonate si controlate, cu caracter inovational de natura diferita, realizat intr-o maniera organizata metodic si progresiv, avind constrangeri de timp, resurse si cost, destinat obtinerii cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite. Printr-o perioada de timp se intelege ca un proiect are un inceput si un sfarsit bine stabilit. De asemenea, intelegem ca un produs unic sau un serviciu unic este diferit de celelalte produse si servicii existente.

Un proiect presupune implicarea la toate nivelurile organizatiei, dar poate presupune si parteneriate cu alte organizatii deoarece este extrem de importanta realizarea acestora, mai ales daca aceste proiecte reprezinta modalitati de actiune pentru realizare strategiei organizatiei.

Totusi exista o serie de caracteristici care sunt general acceptate:

o perioada de timp definita cu un inceput si un sfarsit stabilit

un rezultat unic

activitati unice si nonrepetitive

resursele sau bugetul    

Termenul de perioada delimitata presupune asa cum am mai precizat faptul ca un proiect se desfasoara intr-o anumita perioada de timp, cu un inceput si un sfarsit bine determinat temporal. Totusi nu trebuie sa inteegem literalmente acest termen ca definind o anumita perioada de timp, deoarece unele proiecte se pot derula pe parcursul a mai multi ani. Ce trebuie sa intelegem este ca un proiect are o durata finite sin u presupune un effort nesfarsit.

Un alt aspect care trebuie precizat sub acest aspect este acela ca rezultatele obtinute pe baza unui proiect nu se termina odata cu proiectul, ci efectele acestuia pot continua, mai ales atunci cand se atinge un obiectiv acesta poate declansa proiecte pentru atingerea unor obiective viitoare.

Un produs este unic, un serviciu este unic sau un rezultat este unic chiar daca apartin unei categorii foarte mari de produse si servicii. Prezenta unor elemente asemanatoare nu poate schimba unicitatea rezultatului obtinut pe baza unui proiect. Rezultatul este descris de scopul si efectele unui proiect. Descrierea trebuie sa fie cat mai precisa cu putinta, adica trebuie sa contina atat indicatori ai schimbarilor calitative, cat si ai celor cantitative.

Elaborarea progresiva este o caracteristica a proiectelor ce integreaza cele doua concepte prezentate mai sus. Pentru ca rezultatul unui proiect este unic, caracteristicile care disting un produs sau un serviciu trebuie elaborate progresiv. Aceste caracteristici distinctive vor fi enuntate in primele etape ale proiectului si vor fi detaliate si mult mai explicite pe parcurs ce echipele de proiect vor dezvolta o mai buna si mai completa intelegere a ceea ce se doreste a se obtine.

Elaborarea progresiva a caracteristicilor unui produs trebuie sa se faca in concordanta cu definitia scopului proiectului. Odata definit scopul proiectului acesta trebui sa raman neschimbat in timp ce caracteristicile produsului sunt elaborate progresiv.

Resursele puse la dispozitia unui proiect sunt stabilite in prealabil. Resursele sunt masurabile in bani si alcatuiesc bugetul unui proiect. Resurse pot fi oamenii, echipamentele, locatiile sau alte obiecte cu valoare materiala.

O importanta deosebita este acordata celor cinci parametrii ce definesc proiectul. Astfel acesti „parametrii se constituie intr-un set de constrangeri deoarece o schimbare in cadrul unuia dintre acesti parametrii o serie de modificari in lant pentru a putea reface echilibru initial” . Astfel acesti cinci parametrii formeaza un sistem care trebuie sa raman in echilibru pentru a pastra si proiectul in echilibru. In continuare voi prezenta aceste cinci constrangeri.

Scopul

Scopul reprezinta acea limita a proiectului, este cel ce ne spune ceea ce trebuie sa facem si ceea ce trebuie sa evitam. De asemenea ne spune si in ce directie se va directiona munca noastra in cadrul proiectului. Este asadar fundamental sa enuntam cat mai corect scopul proiectului nostru. Exista si situatii in care scopul proiectului se schimba. Cand sau cum se va schimba nu putem stii, dar descoperirea acelei schimbari si cum se va produce aceasta ramane o provocare pentru managerul de proiect.

Calitatea

In cadrul unui proiect clitatea este analizata din doua puncte de vedere:

calitatea produsului. Aceasta se refera la calitatea rezultatului finit de pe urma realizarii proiectului.

calitatea procesului executiei in cadrul proiectului, care inseamna de fapt calitatea managementului proiectului in sine. In acest caz se urmareste cat de bine este implementat managementul proiectului si cum poate fi el imbunatatit. Imbunatatirea continua a calitatii precum si aplicare managementului calitatii sunt metode folosite pentru a masura calitatea procesului executiei.

Costul

Costul realizarii proiectului este prezent sub forma bugetului. Este o componenta extrem de importanta mai ales in cazul in care rezultatul proiectului se vinde catre un client extern.

Costul este o componenta importanta pe intreaga perioada a ciclului de viata al proiectului. Primele consideratii asupra costului se fac inca din fazele incipiente ale ciclului de viata ale proiectului. Spre exemplu clientul propune o anumita cifra, care in functie de calculele pe care acesta le-a facut poate fi cu apropiata de suma finala a proiectului. In functie de negocierile care au loc managerul de proiect trebuie sa vina impreuna cu echipa de proiect cu o propunere care trebuie sa includa si costurile viitorului proiect pe baza caruia clientul poate sa decida daca sa mearga mai departe cu realizarea proiectului impreuna cu aceasta echipa de proiect.

Timpul

Tot clientul este acela care stabileste si un termen limita pentru finalizarea proiectului ceea ce face ca timpul sa fie o resursa extrem de importanta pentru managerul de proiect care este nevoit sa o utilizeze cat mai eficient si cat mai productiv posibil. Astfel odata un proiect demarat timpul devine poate cea mai importanta resursa pe care managerul de proiect trebuie sa o utilizeze conform unui orar prestabilit si care trebuie respectat sau chiar sa realizeze activitatile din cadrul proiectului intr-un timp chiar mai scurt. Managerul de proiect odata ce a realizat acest lucru va proteja aceasta resursa cu multa strictete.

Resursele

Resursele din cadrul unui proiect reprezinta acele valori precum oameni, sau active fixe sau echipamente care au o utilitate limitata si care trebuie utilizate conform orarului stabilit. Unele resurse pot fii active fixe, alte resurse pot varia pe termen lung. In functie de resursele de care dispune echipa de proiect stabileste programul activitatilor si ordinea in care se vor realiza acestea in cadrul proiectului.

Ce este Managementul Proiectelor ?


Ca si in cazul proiectului nu exista o definitie general valabila. Iata una dintre ele:

Managementul proiectului se defineste ca un proces de planificare, organizare si conducere a activitatilor si resurselor unui proiect cu scopul de a indeplini obiective bine definite ce comporta restrictii de timp, resurse si cost.

O alta definite este data de fostul ministru Alexandru Herlea pentru Integrare Europeana: ,, Managementul proiectelor este un proces dinamic, desfasurat in functie de niste constrangeri, care organizeaza si utlizeaza resursele intr-o maniera controlata si structurata cu scopul de a obtine niste obiective bine definite.” [4]

Totusi pentru o mai buna intelegere a managementului proiectului este mult mai indicat o identificare a etapelor in realizarea proiectelor. Astfel avem:


  • Selectia

Selectia proiectelor este la fel de importanta precum si realizarea acestora. Astfel selectia proiectelor presupune urmatoarele activitati:

Ø      Crearea unui portofoliu pentru proiect. Acest portofoliu trebuie sa descrie scopurile si beneficiile proiectului care trebuie sa fie legate de telurile organizatiei, sa identifice cui se va adresa proiectul si cum se va recupera investitia facut precum si timpul necesar recuparii acestei investitii; sa identifice resusele necesare, costul aproximativ al proiectului precum si necesarul de personal realizarii acestui proiect.

Ø      Alinierea scopului proiectului cu in cadrul organizatiei. Alinierea aceasta presupune o comparare a scopului proiectului cu scopurile organizatiei si cu cele ale grupurilor de interese implicate in realizarea proiectului.

Acordarea prioritatii proiectului fata de alte proiecte sau operatiunii aflate in derulare. Fiecare organizatie dispune de timp, resurse umane si finaciare limitate pentru realizarea proiectele. Astfel fiecare proiect nou trebuie sa fie pus in balanta cu alte proiecte aflate in derulare , precum si cu resursele exitente.


  • Definirea activitatilor

Dupa ce un proiect a fost selectionat , un manager de proiect este desemnat pentru a pune bazele succesului proiectului, respectiv stabilirea activitatilor dupa cum urmeaza:

Ø      Identificare factorilor de interes asupra viitorului proiect, precum si documentarea asupra scopurilor si gradul de implicare a acestora in cadrul proiectului.

Ø      Dezvoltarea unei bune relatii de lucru cu garantul proiectuli, care poate fi dupa caz unul dintre managerii executive din cadrul organizatiei si care e3ste responsabil de reusita proiectului. Daca managerul de proiect asigura realizarea efectiva a proiectului, garantul proiectului are datoria de a asigura acea autoritate necesara depasirii tuturor obstacolelor ce pot aparea in cadrul organizatiei.

Ø      Inscrierea scopurilor si constrangerilor proiectului. Scopurile si constrangerile pot fi bugetul proiectului, scopul proiectului, termenele intermediare, standarede pentru realizarea proiectului, standarde de comunicare si alte elemente care pot implica realizarea proiectului. Documentul final va fi semnat de catre factori de interes si constituie acordul pentru demararea proiectului.

Definirea proiectului este extreme de importanta pentru ca in baza acestui document echipa de proiect isi cunoaste limitele si resursele si scopul proiectului. Fara acesta echipa de proiect ar duce o munca fara sfarsit.


  • Planificarea

Odata ce scopul proiectului a fost definit, documentatia necesara intocmita si un portofoliu bine alcatuit, managerul de proiect construieste un plan de actiune care stabileste cine, ce, unde, cand, cum trebuie realizat proiectul. Planificarea include urmatoarele:

Ø      Construirea unei descrierii detaliate a activitatilor in cadrul proiectului utilizand metoda ,,Work Breakdown Structure “ (WBS) . WBS imparte intreaga munca depusa la realizarea proiectului in activitati mai mici, in sarcini individuale.

Ø      Analiza derularii sarcinilor. Prin sarcinile stabilite conform metodei WBS intelegem care sarcini trebuie indeplinite inaintea altora. Pentru aceasta se foloseste o diagrama clasica sub denumirea de diagrama de retea precum tabelul Drumului Critic.

Ø      Alcatuirea unei estimarii exacte a sarcinilor pentru a se cunoaste necesarul de resurse, materiale , tehinici si echipamente. Desi portofoliul alcatuit initial ofera o estimare a costurilor este necesar a se faceo estimare cat mai exacta si detaliata a necesarului de resurse pentru indeplinirea sarcinilor.

Ø      Folosirea informatiilor detaliate derivate din urma utilizarii metodelor WBS, metodei diagramei de retea si a estimarii costurilor sarcinilor pentru a cunoaste cu exactitate costurile realizarii proiectului.

Ø      Elaborarea unor programe care sa include termenele de inceput si de sfarsit ale sarcnilor, precum si responsabilitati si criterii pentru realizarea sarcinilor.

Ø      Determinarea necesarului de resurse umane pentru fiecare echipa si calificarea necesara a acestora


Avantajele folosirii planificarii:

Ø      Planificarea reduce incertitudinea. Chiar daca exista posibilitatea ca activitatile din cadrul proiectului sa nu evolueze asa cum ne-am dorit, planificarea ne permite sa folosim masurile necesare de corectie pentru a ne atinge scopurile.

Ø      Planificarea creste gradul de intelegere. Simplul fapt ca alcatuim o planificare a activitatilor ne ajuta sa intelegem care sunt scopurile si obiectivele proiectului.

Ø      Planificare creste eficenta. Odata planificare facuta si necesarul de resurse stability putem stabilim modul in care se vor desfasura activitatile pentru a utilize cat mai efficient resursele. De asemenea putem realize actvitatile planificate si in paralel nu numai in ordine consecutive, scurtand astfel perioada de realizare a proiectului.


  • Controlul

Controlul asupra modului in care se deruleaza proiectul presupune actiuni de corectie atunci cand apar evinemente ce ar putea sa impiedice realizarea proiectului.pentru managerii de proiect controlul presupune:

Ø      Monitorizare progreselor facute conform planului. Proiectele nu permit estimari subiective, ci masuratori specifice precise, precum modul s-a produs cheltuirea bugetului pana la momentul controlului. Planul elaborat al proiectului permite masuratori detaliate ale costurilor precum si gradul in care au fost indeplinite lucrarile.

Ø      Comunicarea cu echipele de proiect si cu factorii de interese. Comunicarea asupra rezultatelor controlului presupune o informare a stadiului realizarii proiectului a tutoror factorilor implicate.de asemenea comunicarea este utila si pentru informarea periodica a clientilor, a beneficiarilor proiectului precum si a echipei manageriale a organizatiei implicate in realizarea proiectului.

Ø      Formarea echipei de proiect si asigurarea prin control a unei stabilitati si a unei relatii de incredere in cadrul acesteia. Totul culmineaza cu o monitorizare a calitatii deciziilor luate de echipele de proiect pentru a asigura o participare adecvata si productivitatea necesara realizarii proiectului.

Ø      Mentinerea unui echilibru intre cost-termene-calitate. Orice modificare care poate aparea in proiect in ceea ce priveste costul, termenele, produsul final trebuie aprobata de managerul de proiect, factorii de interes si de clienti.

Ø      Luarea de masuri de corectie pentru mentinerea proiectului conform planului stabilit.




  • Incheierea

Incheierea proiectului si oferirea produsului sau serviciului realizat catre clienti nu se opreste aici, ci depaseste aceasta granita. Managerul de proiect va demobiliza echipa de proiect si demonta tot ce tine infrastructura proiectului si se va asigura ca toate cerintele au fost indeplinite. De asemenea un aspect important este acela al intocmirii unui raport cu privire la modul cum s-a realizat planificarea, proiectarea si desfasurarea activitatilor in cadrul proiectului pentru a aduna o serie de informatii ce vor putea fi utilizate pentru proiecte viitoare.

Aceste sunt etapele exitente in realizarea proiectelor in cadrul managementului proiectelor, sau cum mai este el numit de catre Institutul de Managementul Proiectelor din Statetele Unite ale Americii ca Management Traditional al Proiectelor si conform ultimelor studii au mai fost adugate doua functii extrem de importante si anume Managementul Riscului si Managementul Calitatii in realizarea proiectelor.

Managementul riscului se prezinta ca o metoda sistematica de identificare si reducere a pericolelor ce pot aparea in cadrul proiectelor, precum si in mediul in care se desfasoara proiectele. Elementele de risc snt luate in calcul inca din faza construirii portofoliului si continua pe parcursul etapelor de planificare si definire a activitatilor pe masura ce fiecare etapa ofera cat mai multe informatii despre proiect. Spre exemplu managementul riscului intervine pe parcursul etapei de control propunand o evidentiere a altor activitati de control care monitorizeaza si comunica aparitia unor posibile riscuri si masuri ce se impun pentru prevenirea acestor riscuri.

Cea de a doua functie este cea de managementul calitatii si care vine in intampinarea cerintelor clientului care trebuie indeplinite intr-o anumita perioada de timp si cu un anumit buget. Pentru aceasta managerul de proiect este obligat sa foloseasca o serie de metode si tehnici solide ale managementului calitatii.

De aceea managerul de proiect trebuie sa ia in considerare atat calitatea serviciului sau produsului realizat, precum si procesul in sine de realizare a proiectului. Practic toate metodele si tehinicile folosite sunt axate pe intelegerea cerintelor clientului si cu consecventa sa fie folosite pentru a se asigura ca produsul final va intampina asteptarile clientului.

Pe baza constrangerilor de mai sus, precum si a elementelor constitutive ale managementului proiectului s-au dezvoltat o serie de stinte de sine statoare, precum:

Ø      Managementul Integrarii Proiectelor care presupune acele procese necesare asigurarii ca toate elementele constitutive ale proiectului sa fie coordonate intr-un mod cat mai propice si cat mai eficient. Are la baza trei elemente constitutive: executarea planului proiectului, executia planului proiectului si controlul integrat al schimbarilor.

Ø      Managementul Scopului Proiectului presupune toate acele procese necesare care sa asigure ca toate activitatile necesare realizari proiectului sunt incluse, si numai acele activitati care sunt necesare, pentru ca proiectul sa fie realizat cu succes. Managementul Scopului Proiectului consta in initiere, planificarea scopului, definirea scopului si verificarea scopului.

Ø      Managementul Costului Proiectului descrie acele proecese necesare sa asigure ca proiectul este realizat cu bugetul alocat. Consta in planificarea resurselor, estimarea costurilor, controlul costului.

Ø      Managementul Timpului Proiectelor presupune acele procese care sa asigure ca proiectul este realizat in termenul estimat. Consta in definirea activitatilor, modul in care se vor realiza activitatile si estimarea duratei activitatilor.

Ø      Managementul Resurselor Umane Proiectelor descrie acele procese care sa utilizeze cat mai eficient resursele umane implicate in realizarea proiectului. Consta in planificare organizationala, aducerea de personal calificat in cadrul echipei de proiect, dezvoltarea ideii de echipa de proiect.

Ø      Managementul Comunicarii in cadrul Proiectului presupune existenta si folosirea unor resurse informationale de ultima generatie pentru colectare, diseminare si stocare. Consta in planificarea comunicarii, distribuirea informatiei si raportarea performantelor.

Ø      Managementul Riscului Proiectelor presupune acele procese indreptate spre identificare, analizarea si actionarea impotriva riscurilor proiectelor. Consta in planificarea managementului riscului, identificarea riscurilor, analiza riscurilor si cum ar putea afecta proiectul din punct de vedere calitativ si cantitativ, planificarea unui raspuns impotriva riscurilor si monitorizarea si controlul riscurilor.

Ø      Managementul Achizitiilor Proiectului presupune totalitatea achizitiilor efectuate din afara organizatiei care realizeaza proiectul. Consta in planificarea achizitiilor, planificarea solicitarii, solicitare, selectia furnizorilor, incheierea contractelor de achizitii, receptia achizitiilor.

Ø      Managementul Calitatii Proiectelor descrie acele procese necesare sa asigure satisfacerea cerintelor si nevoilor pentru care a fost demarat proiectul. Consta in planificarea calitatii, asigurarea calitatii si controlul calitatii .


Managementul Calitatii Proiectelor ,asa cum am precizat, presupune acele metode si tehnici care sa asigure satisfacerea cerintelor clientilor. Pentru aceasta insa este nevoie ca managerul de proiect sa cunoasca asteptarile clientului in privinta calitatii rezultatului proiectului astfel incat el sa poata decida impreuna cu echipa de proiect asupra unui plan care sa asigure calitatea proiectului. In aceasta situatie managerul de proiect impreuna cu echipa de proiect trebuie sa identifice care sunt cerintele ce trebuie indeplinite pentru realizarea planificarii, sa determine cum pot fi indeplinite toate aceste cerinte, sa identifice care sunt costurile si timpul necesar indeplinirii acestor conditii.

Managementul Calitatii Proiectelor include ,,acele functii ale managementului general din care trebuie sa se desprinda acele elemente relevante din punct de vededre calitativ, si anume: politica, obiectivele si responsabilitatile privind calitatea si sa le implementeze prin planificarea calitatii, asigurarea calitatii si controlul calitatii intr-un sistem al calitatii.”

Planificarea calitatii presupune identificarea standardelor de calitate relevante proiectului si de asemenea determinarea modului in care se pot realiza acestea.

Asigurarea calitatii presupune evaluarea proiectului in mod regulat care sa ofere siguranta ca ca proiectul respecta standardele de calitate.

Controlul calitatii presupune un control asupra rezultatelor specifice proiectului care sa determine daca acestea sunt la nivel standardelor de calitate specifice, si de asemenea indentifica cai care sa elimine cauzele care au produs performante nesatisfacatoare.

Aceste procese interactioneaza intre ele si implica munca mai multor persoane in functie de cerintele proiectului. Fiecare dintre aceste procese sunt executate in fiecare dintre etapele proiectului.Daca la prima vedere aceste procese par bine definite si cu un loc bine specificat, in realitate ele se suprapun si interactioneaza.

Managementul calitatii il voi analiza in aceasta lucrare din punctul de vedere si in concordanta cu prevederile Organizatiei Internationale pentru Standardizare(ISO) asa cum sunt detaliate in seria ISO 9000-10000. Aceasta abordare generalizata este in conformitate si cu conceptiile brevetate in ceea ce priveste managementul calitatii precum cele exprimate Juran, Deming sau Crosby, sau cu cele nebrevetate exprimate prin Managementul Total al Calitatii sau Imbunatatirea Continua a Calitatii si altele.

Managementul Calitatii Proiectul se adreseaza atat managementului proiectului cat si rezultatului proiectului. Termenul generic de rezultat este utilizat ocazional, cu referire la calitate, prin acesta intelegandu-se un produs sau un serviciu.

Un aspect important al managementului calitatii in cadrul unui proiect il reprezinta necesitatea transformarii unor nevoi exprimate in conditie de realizare a scopului proiectului. Echipa manageriala a proiectului trebuie sa aiba in vedere a nu confunda calitatea cu clasa. Prin calitate se intelege totalitatea caracteristicilor unui produs care prin abilitatile sale poate satisface o nevoie exprimata. Clasa reprezinta o treapta sau un grad dat unor entitati care au functionalitati (utilizari) comune dar au caracteristici tehnice diferite. Calitatea slaba este intotdeauna o problema. Clasa inferioara poate sa nu fie. Determinarea si obtinerea calitatii dar si a clasei sunt responsabilitati ale managerului de proiect, precum si ale echipei de proiect.


Planificarea calitatii


Planificarea calitatii presupune identificarea acelor standarde de calitate relevante proiectului si a modului cum acestea vor fi obtinute. Este unul din elementele din cadrul planificarii proiectului si se deruleaza in paralel si cu regularitate cu celelalte procese din cadrul etapei de planificare a proiectului.

Realizarea activitatilor care dezvolta cu prioritate seria de standarde ISO 9000 sunt detaliate in procesul de asigurare a calitatii.

Tehnicile de planificare a calitatii sunt, in cea mai mare parte, cele utilizate in planificare a proiectului.

Echipa de proiect trebuie sa respecte una din axiomele fundamentale ale managementului modern al calitatii – calitatea se planifica, nu se controleaza.

In continuare voi prezenta cateva din tehnicile cele mai folosite in realizarea planifiicarii calitatii.

Ø      Intrarile folosite in cadrul planificarii calitatii:

a.           Politica organizatiei privind calitatea. Prin politica privind calitatea se intelege totalitatea intentiilor si directiilor unei organizatii pe care le urmareste in ceea ce priveste calitatea. Politica organizatiei privind calitatea poate fi adoptata si pentru un proiect anume. Daca exista o situatie de genul unei asocieri a mai multor organizatii in realizarea unui proiect atunci echipa manageriala de proiect va trebui sa adopte o politica a calitatii privind proiectul pe care il vor realiza.

b.          Declararea scopului proiectului. Declararea scopului proiectului reprezinta o informatie importanta in realizarea planifiicarii calitatii, deoarece ofera documentatia asupra ceea ce se doreste a se obtine de pe urma proiectului, precum si care sunt obiectivele proiectului astfel incat sa indeplineasca cerintele factorilor de interes.

c.           Descrierea produsului sau serviciului. Chiar daca elemente din descrierea produsului sunt prezentate si in cadrul descrierii scopului proiectului, descrierea efectiva a produsuluii este necesara deoarece ofera informatii tehnice precum si alte informatii care ar putea afecta calitatea planificarii.

d.          Standarde si Reglementari. Echipa manageriala a proiectului trebuie sa ia in considerare toate standardele si regulamentele privind calitatea referitoare la proiectul la care lucreaza.

e.            Iesirile altor procese. Alaturi de obiectivele proiectului si de descrierea produsului si iesirile altor procese pot fi integrate in planificarea calitatii. De exmplu, planificarea aprovizionarii poate identifica cerintele de calitate impuse furnizorului, cerinte ce sunt reflectate in planificarea calitatii.


Ø      Metode si tehinci folosite in planificare calitatii:

a.           Analiza Beneficii-Costuri. Analizele beneficiu / cost presupun estimarile costurilor si beneficiilor tangibile si intangibile ale diferitelor variante de proiect, utilizand instrumente financiare cum ar fi: durata de recuperare a investitiei, valoarea neta actualizata a investitiei, rata interna de rentabilitate.Beneficiul principal, ca urmare a respectarii cerintelor calitatii, este acela ca presupune mai putine lucrari de rectificare a greselilor, ceea ce inseamna productivitate superioara, costuri reduse si o satisfactie crescuta din partea factorilor de interes.

b.          Testarea. Testarea implica compararea planului proiectului si a activitatilor sale cu alte proiecte si astfel sa ofere noi idei de imbunatire si de asemenea sa stabileasca un standard prin care sa se masoare performanta. Proiectele viitoare, care vor beneficia de noi standarde, pot fi atat in cadrul aceleiasi organizatii sau din afara ei, precum si faptul ca pot fi atat in aria proiectului care a stabilitit noi standarde de performanta, dar si din afara acesteia.

c.           Alcatuirea unei Diagrame. Diagramele ofera informatii despre cum variaza elementele din cadrul unui sistem. Tehnicile care folosesc diagrama sunt utilizate cu regularitate in managementul calitatii si include urmatoarele elemente:

Ø      Diagramele Cauza – Efect numite si Diagrama Ishikawa ilustreaza cum variaza diversi factori care ar putea fi legati de potentiale probleme sau care ar putea avea efecte negative asupra proiectului.

Ø      Diagramele de sistem ilustreaza cum diverse elemente ale sistemului interactioneaza.

Diagramele ofera informatii echipei de proiect ajutandu-le sa anticipeze unde si cand pot aparea probleme privind calitatea si astfel sa poata preintampina aceste probleme.

d.          Simularea este o metoda statistica care ajuta sa identifice care dintre factori ar putea influenta variabile specifice. Aceasta metoda este frecvent utilizata asupra produsului final al proiectului. Poate fi folosita si in cadrul proceselor implicate in managementul proiectului astfel incat sa se poata determina o solutie optima dintr-un numar relative limtat de optiuni.

e.           Costul calitatii. Presupune totalitatea costurilor necesare obtinerii calitatii produsului sau serviciului, de asemenea include toate costurile care asigura indeplinirii tuturor cerintelor, precum si celelalte activitati care nu ating cerintele privind calitatea. Aceste costuri se impart in costuri de prevenire, costuri de evaluare si costuri de omisiune a standardelor, acestea din urma impartindu-se in costuri interne si externe.


Ø      Rezultatele procesului de planificare calitatii

a.           Planul managementului calitatii. Descrie modul in care echipa de proiect va implementa politica privind calitatea. Terminologia oferita de ISO 9000 defineste sistemul calitatii proiectului ca fiind ,, totalitatea structurilor organizationale, responsabilitatilor, procedurilor, proceselor si resurselor necesare implementarii managementului calitatii.”

Planul managementului calitatii ofera informatii planului general al proiectului si trebuie sa se adreseze controlului calitatii, asigurarii calitatii si imbunatatirii calitatii proiectului.

Planul managementului calitatii poate fi formal sau informal, poate sa prezinte un grad mare de detaliere sau doar schematizate bazandu-se pe cerintele proiectului.

b.          Definirea specificatiilor de calitate descriu, in termini specifici, cum se prezinta o anumita etapa a proiectului si cum este masurata printr-un proces al controlului calitatii. De exemplu, echipa manageriala de proiect trebuie sa precizeze daca o anumita activitate trebuie sa inceapa la un moment fixat in prealabil sau trebuie doar sa se termine la un anumit moment de asemenea fixat, sau daca anumite activitati trebuie supuse controlului sau numai anumite rezultate, si in acest caz trebuie precizate exact dintre acestea.

c.            Listele de verificare. Listele de verificare reprezinta o tehnica structurata care verifica o serie de pasi necesari care au fost realizati. Aceste liste pot fi simple sau complexe, iar unele organizatii au standardizat aceste liste care sa asigure consistenta sarcinilor executate cu regularitate. In unele arii de aplicare listele de verificare provin de la asociatii profesionale sau de la furnizori de servicii specialitate.

d.           Intrari pentru alte procese. Procesul de management al calitatii poate identifica necesitatile pentru realizarea altor activitati cuprinse in celelalte procese de management.


Asigurarea calitatii


Asigurarea calitatii reprezinta totalitatea activitatilor planificate si sistematizate implementate in cadrul unui sistem al calitatii care sa ofere increderea ca proiectul va satisface standarde de calitatea relevante. Actiunea de asigurare a calitatii se desfasoara de-a lungul intregului proces de realizare a proiectului. Asigurarea calitatii este realizata de catre un department specializat din cadrul organizatiei sau poate fi oferita de catre o alta organizatie specializata catre echipa manageriala de proiect realizandu-se astfel externalizarea acestui serviciu.



Ø      Intrarile in cadrul asigurarii calitatii

a.       Planul managementului calitatii despre care am discutat mai sus

b.      Rezultatele controlului calitatii sunt inregistrari ale testelor controlului calitatii intr-un format care sa permita comparare si analiza informatiilor obtinute astfel.

c.       Definirea operationala este cea prezentata anterior


Ø      Metode si tehnici folosite in asiguarea calitatii

a.       Metode si tehnici ale planificarii calitatii descries mai sus

b.      Auditul calitatii reprezinta o verificare structurata a activitatilor managementului calitatii. Obiectivul auditului calitatii este sa identifice acele elemente care au sporit performantele proiectului sau a ale altor proiecte din cadrul organizatiei care realizeaza proiectul respective. Auditul calitatii poate fi planificat sau poate interveni aleatoriu si poate fi realizat de catre controlori financiari specializati sau de catre agentii externe specializata in sistemul calitatii.


Ø      Rezultatele asigurarii calitatii

a.       Imbunatatirea calitatii presupune luarea de actiuni care sa sporeasca eficacitatea si eficienta proiectului care sa ofere beneficiile scontate de catre detinatorii de interese din cadrul proiectului.


Controlul Calitatii


Controlul calitatii presupune monitorizarea rezultatelor specifice ale proiectului pentru a determina daca acestea sunt in concordanta cu standardele de calitate si sa identifice acele solutii care sa inlature cauzele ce au generat rezultate nesatisfacatoare. Controlul calitatii trebuie sa fie desfasurat de catre un department specializat din cadrul organizatiei care poate fi denumit similar Departament pentru Controlul Calitatii, sau nu.

Echipa manageriala de proiect trebuie sa aiba cunostinte statistice anterioare despre controlul calitatii pentru a putea evalua cat mai correct rezultatele controlului calitatii.

Ø      Intrarile in cadrul controlului calitatii.

a.       Rezultatele activitatilor includ aici atat rezultatele proceselor cat si rezultatele produsului. Informatiile privitoare la rezultatele planificate sau rezultatele asteptate ar trebuie sa sa oata fi confruntate si comparate cu rezultatele efectiv obtinute.

b.      Planul managementului calitatii asa cum este prezentat mai sus.

c.       Definitii operationale au fost de asemenea prezentate anterior.



d.      Listele de verificare au fost la prezentate mai sus.

Ø      Metode si tehinici utilizate in cadrul controlului calitatii.

a.       Inspectia include activitati precum masurarea, examinarea si testarea derulate pentru a determina daca rezultatele sunt conform cerintelor. Inspectiile se pot desfasura la orice moment din cadrul proiectului si se mai numesc si revizie sau audit.

b.      Graficele de control sunt o dispunere grafica a rezultatelor de-a lungul unei perioade de timp din cadrul unui proces. Acestea determina daca procesul de desfasurare a unui proces se afla sub control iar daca acesta sufera modificari se poate ajusta astfel incat sa aduca imbunatatiri procesului de desfasurare a proiectului,dar aceasta doar daca procesul de executie nu se afla sub control.

Graficele de control sunt folosite pentru amonitoriza orice tip de rezultat variabil, dar este folosit in mod special pentru a determina activitati cu caracter repetititv. De asemenea mai este utilizat si pentru a determina variatiile costurilor, volumul si frecventa cu care se schimba scopul, erorile din cadrul documentelor ce se alcatuiesc in timpul desfasurarii proiectului sau alte rezultate manageriale pentru a determina daca procesul managementului proiectelor este sub control.

c.       Diagrama lui Pareto este o histograma care in functie de frecventa cu care se produc arata o serie de rezultate ce au fost determinate o anumita categorie au tip de cauza determinate in prealabil. Clasificarea acestora se face pentru a indruma actiunile corective asupra problemelor care au cauzat cel mai mare numar de defecte. Evident diagrama lui Paretto are la baza legea care ii poarta numele si care spune ca un numar relativ mic de cause poate produce o serie mare de probleme sau defecte.

d.      Exemplificarea statistica presupune implicarea unui numar de personae care sa se dedice activitatii de inspectie. O exemplificare potrivita poate deseori sa reduca costurile privind controlul calitatii. Este recomandat ca echipa manageriala de proiect sa cunoasca o serie tehnici de exemplificare statistica

e.       Diagramele de flux au fost descrise anterior si sunt utilizate de catre controlul calitatii pentru a analiza modul in care probleme apar.

f.        Analiza tendintelor implica tehnici matematice pentru a prognoza rezultate viitoare bazandu-se pe rezultate anterioare. Analiza tendintelor este de folosita pentru a monitoriza:

Performante tehnice – cate erori sau defecte au fost identificate si indrepate si cate au ramas necorectate

Costul si programul performantei – mai multe activitati desfasurate intr-o anumita perioada de timp au fost indeplinite cu variante semnificante.


Ø          Rezultatele controlului calitatii

a.       Imbunatatirea calitatii a fost descrisa anterior.

b.       Elaborarea deciziilor. Tot ce va fi verificat va primi sau nu aprobare pentru continuare procesului. Ce nu va primi aprobare va trebuie refacut.

c.        Corectii. Corectiile sunt actiuni de eliminare a neconformitatilor. Ele intra in categoria activitatilor neprevazute si reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de nerespectare a termenilor proiectului. Echipa de proiect trebuie sa depuna eforturi pentru minimizarea acestor tipuri de activitati.

d.      Listele de verificare complete vor deveni parte din inregistrarile proiectului final.

e.       Ajustarile procesului implica actiuni immediate de corectie sau prevenire ca rezultat al masuratorilor controlului calitatii. In unele cazuri, ajustarile procesului necesita a fi executate conform cu procedurile pentru controlul schimbarii.





Managementul calitatii totale (TQM). Legatura dintre managementul calitatii totale si standardele de calitate ISO 9000


Managementul calitatii totale este modul de management al unie organizatii concentrat asupra calitatii, bazat pe participarea tuturor membrilor acesteia si care vizeaza un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului precum si avantaje pentru toti membrii organizatiei si pentru societate.

Managementul calitatii totale (TQM) este una dintre cele mai cunoscute modalitati de gestionare la nivel global a calitatii, reglementata conform standardelor internationale prin normative recunoscute si aplicate in mod unitar de catre organizatii.

Domeniul de aplicabilitate al acestei metode este extrem de vast, avand particularitati si manifestari distincte in functie de modul de aplicabilitate, insa principiile care stau la baza managementului calitatii totale sunt imuabile si prezinta urmatoarele directii:


  • Orientare spre client

– cunoasterea si indeplinirea cerintelor clientului (intern / extern)

– aplicarea unei conceptii totale (raspundere individuala pentru relatia individuala client –

furnizor)

  • Comportament de management

– practicarea unui comportament managerial exemplar, capabil sa constituie exemplu, sa

convinga si sa motiveze in interior si exterior

  • Comportament preventiv

– evitarea deficientelor la fiecare prestatie (adagarea de valoare)

– adoptarea unei strategii orientate spre calitate (stabilirea obiectivelor, realizarea obiectivelor revizuite)

  • Orientare spre proces

– imbunatatirea continua a proceselor si activitatilor

realizarea de rezultate mai bune prin implicarea tuturor angajatilor in imbunatatirea continua aproceselor

Managementul calitatii totale se bazeaza pe conlucrarea fructuoasa dintre politicile din domeniul calitatii (ce sunt in relatie directa cu obiectivele calitatii), planificarea, controlul si imbunatatirea calitatii produselor si / sau serviciilor.

Organizatia Internationala de Standardizare (ISO), care este o federatie mondiala formata din organisme nationale cu atributii in domeniul standardizarii, a generat o serie de standarde, ce reglementeaza criteriile de calitate unanim acceptate la nivel mondial.

Astfel, Standardul reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul.

Trecand prin domeniul militar- sistemul AQAP dezvoltat de NATO – si prin cel al centralelor termo-energetice (standarde canadiene CSA-Z.299) si mai tarziu la unitatile din energetica nucleara (in Romania normele AQ 01 – AQ 04) pachetul de norme s-a dezvoltat repede ajungand sa fie standardizat la nivel international prin familia ISO 9000, inlesnind pe acesta cale promovarea increderii atat de necesare globalizarii comertului, a economiei, ca si a securitatii utilizarii unor produse.

Astfel, pentru managementul calitatii a fost elaborata familia de standarde ISO 9000 in sensul sprijinirii organizatiilor sau companiilor in a organiza, implementa sau a conduce eficient afaceri din punctul de vedere al managementului calitatii.

Familia de standarde ISO 9000, contine factori esentiali in analiza si imbunatatirea capabilitatii unei organizatii, imbracand forme ce se regasesc in totalitate in managementul calitatii totale (TQM):

Ø            orientarea procesului ca structura «fractala»

Ø            adaugarea valorii prin prevenire

Ø            relatia client-furnizor orientata spre satisfacerea cerintelor clientilor tinand cont ca fiecare participant in cadrul unei companii sau proiect este in acelasi timp si furnizor si client.

Punctul slab al editiei anului 1994 a familiei ISO 9000 il constituie depasirea in buna parte a modului respectiv de abordare a problemelor calitatii prin aparitia conceptului TQM ca si a altor concepte care se situeaza pe linii apropiate.

Din acesta cauza pentru editia anului 2000 a standardelor din familia ISO 9000 s-au conturat urmatoarele elemente:

renuntarea la standardele ISO 9002 si ISO 9003 care se anuleaza, limitand modelele sistemelor calitatii numai la ISO 9001 ce apare intr-o noua redactare. Prin acesta , in principiu se va lua mereu in considerare etapa de conceptie, ce este hotaratoare, chiar daca nu se realizeaza in firma respectiva si se cumpara. Este de avut in vedere ca alaturi de conceptia constructiva a produsului/serviciului realizat exista si o conceptie tehnologica asupra modului in care acesta este obtinut. Etapa de conceptie se poate omite numai in cazul produselor definite printr-un standard recunoscut sau prin documentatia furnizata de client.

armonizarea cerintelor standardelor ISO 9001 si ISO 9004-1 (managementul calitatii si elemente ale sistemului calitatii Ghid) pentru a sublinia nevoia orientarii catre client (extern si intern).

armonizarea satandardelor ISO 9001 si ISO14001 (de management al mediului), in scopul usurarii abordarii integrate a celor doua probleme si a efectuarii unei deschideri catre managementul securitatii muncii.

Restructurarea standardului ISO 9001 astfel incat sa evidentieze mai bine conceptul de TQM. Este de retinut faptul ca din cele 20 de elemente ale sistemului calitatii prezentate in standardul ISO 9001:1994 nu a fost omis nici unul, dar nu exista obligatia de a trata functii ce in realitate nu exista in organizarea firmei, dar nici nu se pot omite functii care genereaza increderea in calitatea livrata.


Familia de standarde ISO 9000, are urmatoarea componenta:

Ø        EN ISO 9000: 2000 — Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular. Acest standard contine, pe langa terminologia in domeniul managementului calitatii, si o serie de aspecte legate de:

cele opt principii fundamentale ale managementului calitatii (orien­tarea catre client, leadership, implicarea personalului, abordarea bazata pe proces), abordarea managementului ca sistem, imbuna­tatirea continua, abordarea pe baza de fapte in luarea deciziilor si stabilirea relatiilor relativ reciproc avantajoase cu furnizorul;

avantajele proiectarii si implementarii unui sistem de management al calitatii;

diferentierea cerintelor pentru sistemul de management al calitatii fata de cerintele pentru produse;

etapele proiectarii si implementarii unui sistem de management al calitatii;

abordarea procesuala a tuturor activitatilor dintr-o organizatie;

continutul politicii referitor la calitate;

rolul top-managementului in cadrul procesului de proiectare si implementare a sistemului de management al calitatii;

documentatia sistemului de management al calitatii si rolul acesteia;

etapele evaluarii unui sistem de management al calitatii;

procesul imbunatatirii continue;

importanta tehnicilor statistice in procesul de eficientizare a orga­nizatiei;

relatia dintre sistemul de management al calitatii si modelele de excelenta.


Ø        EN ISO 9001: 2000 — Sisteme de management al calitatii. Cerinte. Standardul contine cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o organizatie care doreste sa-si proiecteze, implementeze si certifice sistemul de management al calitatii in conformitate cu acest referential, in scopul asigurarii calitatii produselor si cresterii satisfactiei clientilor. Editia a III-a a standardului ISO 9001 analizeaza si inlocuieste standardele ISO 9001:1994, ISO 9002:1994 si ISO 9003:1994. Noua editie pune un accent deosebit pe abordarea tip proces a tuturor activitatilor din cadrul unei organizatii si pe aplicarea principiului ciclului lui Deming (Planifica => Executa => Verifica => Actioneaza) tuturor proceselor. Acest standard contine si doua anexe, unde se prezinta corespondenta:

a)        dintre ISO 9001:2000 si ISO14001:1996;

b)        dintre ISO 9001:2000 si ISO 9001:1994.


Ø        EN ISO 9004: 2000 — Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea performantei. Acest standard analizeaza si inlo­cuieste EN ISO 9004-1: 1998, si poate fi folosit de organizatii pentru a-si imbunatati in mod continuu sistemul de management al calitatii si, implicit, performantele, si a atinge nivelul excelentei in afaceri. Standardul nu poate fi folosit ca referential pentru certificarea sistemului de management al calitatii. Ca elemente de noutate ale acestui standard mentionam:



a) ghidul pentru auto — evaluarea unei organizatii - creat in scopul
determinarii nivelului de maturitate al unui sistem de
management al calitatii si imbunatatirii acestuia; ghidul contine 53
de intrebari tipice referitoare la cerintele standardului SR EN ISO
9004:2000, raspunsul la fiecare intrebare fiind apreciat pe o scala
de la 1 la 5, iar rezultatele evaluarii pot fi caracterizate prin unul
din cele cinci niveluri de maturitate (1-5), astfel:

nivelul 1 - nu exista o abordare sistemica a calitatii;

nivelul 2 - abordarea sistemica a calitatii se bazeaza pe actiuni corective;

nivelul 3 - abordarea sistemica se bazeaza pe procese, se manifesta primele etape ale imbunatatirii sistematice;

nivelul 4 - abordarea sistemica se bazeaza pe imbuna­tatirea continua a proceselor cu impact asupra rezultatelor obtinute;

nivelul 5 - exista un proces de imbunatatire puternic integrat tuturor activitatilor.

De mentionat ca fiecare organizatie isi poate crea propriul set de intrebari adaptat specificului sau de activitate, in concordanta cu cerintele standardului ISO 9004:2000 si cu necesitatile organizatiei. Autoevaluarea se poate realiza de catre o echipa interdisciplinara.

b) consideratii privind procesul de imbunatatire continua a proceselor, prezentandu-se cele doua abordari fundamentale:

imbunatatirea radicala, ce presupune fie revizuirea si imbu­natatirea proceselor existente, fie implementarea unor procese noi;

imbunatatirea continua cu pasi mici a proceselor existente.


Ø        EN ISO 19011:2003 — Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si de mediu. Acest referential realizeaza inlocuirea celor trei standarde: ISO 10011-1, 2, 3 din anii 1990 (1) si 1991 (2 si 3) referitoare la auditarea (1), criterii de calificare pentru auditorii sistemelor calitatii (2), si conducerea programelor de audit (3).




Ø        EN ISO 10006:2003, Managementul calitatii. Linii directoare referitoare la calitatea in managementul proiectului

Ghid ce ajuta organizatia sa se asigure atat de calitatea proceselor proiectului, cat si de cea a produselor proiectului

Nu are corespondent in standardele nationale.

Programe ale Uniunii Europene in Romania


Asistenta financiara din partea Uniunii Europene oferita Romaniei poate fi impartita in trei categorii:


A. Fonduri – accesul la acestea presupune urmatorii pasi:

Ø      Lansarea publica a apelurilor de propuneri de proiecte (pe Internet: www.infoeuropa.ro ) in cadrul careia sunt definite: grupurile tinta eligibile pentru finantare (ONG, IMM, autoritati locale etc.); termen limita si locul unde se depun propunerile de proiecte; documente necesare (formulare, alte documente aditionale, precum: plan de afaceri – pentru programele care sprijina dezvoltarea afacerilor, statut – pentru ONG etc.).

Ø      Evaluarea proiectelor depuse – in functie de criteriile publicate o data cu lansarea apelurilor de propuneri (expertiza organizatiei respective intr-un domeniu anume, relevanta proiectului pentru sectorul respectiv, analiza financiara etc.)

Ø      Selectia celor mai bune proiecte

Ø      Anuntarea publica a proiectelor selectate

Ø      Semnarea contractelor de finantare


B. Investitii publice – categorie care include, in cea mai mare parte, proiecte mari de

infrastructura pentru transport si mediul inconjurator. Prioritatile de finantare sunt stabilite impreuna cu Guvernul Romaniei, iar proiectele sunt propuse de catre autoritatile locale / centrale, regiile autonome etc. din acest sector. Accesul la fondurile alocate pentru aceste proiecte consta in contractarea de servicii / lucrari necesare pentru implementarea proiectelor si implica urmatorii pasi:

Ø      anuntarea licitatiei publice (in presa nationala si pe Internet: https://europa.eu.int/comm/scr/tender_en.html)

Ø      evaluarea ofertelor pentru lucrari publice / servicii

Ø      selectia celei mai bune oferte, atat din punct de vedere tehnic, cat si financiar

Ø      semnarea contractului pentru lucrari publice / servicii cu castigatorul licitatiei


C. Sprijin institutional direct – prioritatile de finantare sunt stabilite in urma unui proces de negociere intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana. Sprijinul consta de obicei in asistenta tehnica si echipamente oferite institutiilor publice beneficiare (ministere, agentii etc.), iar contractarea acestor activitati urmeaza aceiasi pasi mentionati la punctul B.


Se pun in evidenta urmatoarele programe:


Ø     PHARE


PHARE (Polonia, Ungaria Asistenta pentru Reconstructie Economica) este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeana pentru a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate democratica si o economie de piata. Infiintat la inceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria (primele doua tari in care s-a realizat trecerea de la regimul comunist la democratie, de unde si acronimul folosit), programul s-a extins treptat, incluzand in prezent 13 tari partenere din regiune. Zece dintre aceste tari, printre care si Romania, au depus cererea de aderarea la Uniunea Europeana.

Ca urmare a acestor evolutii, sfera de activitate a programului PHARE s-a largit, acesta adresandu-se in prezent dezvoltarii economice pe termen lung si investitiilor necesare procesului de aderare. Programul se concentreaza asupra a doua aspecte:

Ø      Dezvoltare institutionala, sprijinirea administratiilor tarilor candidate in implementarea legislatiei comunitare;

Ø      Investitii, sprijinirea tarilor candidate in efortul de a-si alinia industria si infrastructura la standardele UE, prin mobilizarea investitiilor solicitate. Intre 1990 si 2000, Romania a beneficiat de peste 1,5 miliarde Euro prin programul PHARE. Pentru perioada 2000–2006, sumele alocate prin PHARE se ridica la aproximativ 250 milioane Euro anual, Romania fiind cel de-al doilea mare beneficiar, dupa Polonia. In prezent, PHARE se concentreaza in Romania asupra a trei mari sectoare: dezvoltare regionala, dezvoltare institutionala si sprijinirea investitiilor in vederea implementarii legislatiei comunitare.


Ø     ISPA


ISPA (Instrumentul Structural de Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea tarilor candidate in procesul de aderare la Uniunea Europeana. ISPA ofera sprijin financiar pentru investitii in domeniul transporturilor si al protectiei mediului, pentru a accelera procesul de armonizare a legislatiei tarilor candidate cu normele europene in aceste doua sectoare.

Romania va beneficia de sume cuprinse intre 240-270 milioane Euro pe an, fiind cel de-al doilea mare beneficiar, dupa Polonia.

In sectorul transporturilor, se acorda prioritate investitiilor destinate integrarii sistemulul romanesc de transport in cel al Uniunii Europene, precum si viitoarei Retele Transeuropene. De asemenea, se acorda o importanta deosebita imbunatatirii legaturilor cu alte state candidate in domeniul transporturilor, precum si imbunatatirii sistemului national de transport prin eliminarea structurilor lipsa.

Principala prioritate a programului ISPA in domeniul protectiei mediului este sprijinirea Romaniei in procesul de adoptare a legislatiei europene. O atentie speciala este acordata apei potabile, tratarii apelor uzate si evacuarii reziduurilor menajere.


Ø     SAPARD


SAPARD (Asistenta de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini tarile candidate in reforma structurala in sectorul agricol si al dezvoltarii rurale, precum si in implementarea legislatiei comunitare referitor la Politica Agricola Comuna si a legislatiei aferente. In perioada 2000-2006, Romania urmeaza sa primeasca $50 milioane Euro anual, fiind cel de-al doilea mare beneficiar, dupa Polonia. La aceasta suma, se va adauga contributia de 50 milioane Euro a GuvernuluiRomaniei.

SAPARD finanteaza proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltarii rurale. Romania a identificat patru domenii care urmeaza sa fie finantate cu prioritate in cadrul acestui program:

Ø     imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole;

Ø     dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

Ø     dezvoltarea economiei rurale (investitii in companiile cu profil agricol; diversificare economica; silvicultura);

Ø     dezvoltarea resurselor umane (imbunatatirea formarii profesionale; asistenta tehnica, inclusive studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).













Verzuh, Eric – ,, The Portable MBA in Project Management” , Ed. John Willey &Sons, S.U.A., 2003, cap.7, pag.27-28

,, A Guide To The Project Management Body Of Knowledge” – Ed. Project Management Institute, S.U.A., 2000, Cap.1, pag. 4-6

Wysocki, Robert; McGary, Rudd – ,,Effective Project Management”, Ed. John Willey & Sons, 2003, editia a-III-a, Cap.1, pag.3-9

Herlea, Alexandru - ,, Project Management Manual ” , 1997, Cap.1 , pag.14


Project Management Institute - ,,Practice Standard for Work Breakdown Structure”, Ed. Project Management Institute, Inc. , 2001

,, A Guide To The Project Management Body Of Knowledge” – Ed. Project Management Institute, S.U.A., 2000, Cap.8, pag. 95-105

Philipps, Joseph – ,,Project Management Professional Study Guide”, Ed. McGraw Hill, 2004 , S.U.A. , Cap.8

Opran, Constantin, Stan, S., Nastasa, S., Abaza, B. – ,,Managementul Proiectelor” , Ed. ,,comunicare.ro”, 2002, Cap.5, pag.169-174

Stanciu, Costel - ,, Managementul Calitatii”, Ed.Oscar Print, editia a-II-A, 2003, Bucuresti, Cap.4, pag.56-89

www.infoeuropa.ro



loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact