StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul calitatii
Trimite articolul prin email Managementul calitatii in constructii : Managementul calitatii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Managementul calitatii in constructii



Managementul calitatii IN CONSTRUCTII



Rezumat

Acest capitol prezinta importanta calitatii in domeniul constructiilor, legislatia care guverneaza acest domeniu, cauzele care genereaza noncalitate, ciclul calitatii, costurile si sistemul calitatii in constructii. In final sunt descrise sursele de informatii, metodele si tehnicile utilizate in planificarea, asigurarea si controlul calitatii proiectelor de constructii.






Cuprins

Scurt istoric. Calitatea in legislatia romaneasca si internationala. Concepte

Ciclul calitatii

Costurile calitatii

Sistemul calitatii in constructii

Planificarea calitatii

Asigurarea calitatii

Controlul calitatii

Scurt istoric. Calitatea in legislatia romaneasca si internationala. Concepte


Activitatea de constructii este recunoscuta ca una dintre cele mai vechi preocupari ale omului si se materializeaza in medii construite in care se desfasoara intregul sistem de activitati si preocupari umane (productive, sociale, culturale etc.). Deci, mediul construit influenteaza totalitatea activitatilor materiale si spirituale, fapt ce a condus, inca din antichitate, la impunerea garantiei calitatii productiei de constructii.

Astfel, 'Codul lui Hammurabi', 1700 i. Hr. (descoperit in 1901 la Susa), facea constructorul raspunzator de calitatea si rezistenta operei sale prin precizarea: 'Daca se prabuseste casa (constructia) si omoara locatarii mesterul constructor va fi ucis'.

Legiferarea si organizarea asigurarii calitatii constructiilor in tara noastra este prezenta mai intai in 'Memoriul despre lucrarile savarsite de Departamentul Lucrarilor Publice' publicat la Iasi in 1856 prin care era creata 'Politia asupra zidirilor private' care solicita ca:

- 'toti lucratorii de zidiri sa nu fie ingaduiti a lucra pana nu-si ca 919j98j pata atestatul Departamentului doveditoriu gradului de cunoastere ce au';

- 'in viitor toate cladirile sa nu se mai zideasca decat cu caramida pe lat, iar acelea facute cu caramida pe muchie sa se prefaca' etc.

Calitatea constructiilor trebuie sa fie abordata complex, stiintific, deoarece implicatiile noncalitatii sunt mult mai mari fata de marea majoritate a celorlalte produse. Constructiile, ca produse ale activitatii umane, prezinta urmatoarele particularitati:

- consuma un capital foarte mare;

- sunt supuse unui numar mare de factori aleatori, imprevizibili, ca urmare a duratei mari de viata;

- trebuie sa satisfaca necesitatile a doua, trei generatii, ceea ce face dificila standardizarea si prelungeste perioada de acumulare a experientei necesare perfectionarii produselor;

- cu toate perfectionarile tehnologice, se mentin lucrari cu caracter artizanal la care calitatea este data de calificarea si indemanarea executantului;

- este dificil de apreciat un raport optim intre cresterea costului executiei pentru imbunatatiri calitative si reducerea pe aceasta cale a costului exploatarii;

- nu se admit defecte sau rebuturi (in special legate de stabilitate, rezistenta, durabilitate si siguranta in exploatare) etc.

Calitatea constructiilor nu este doar o problema a constructorului, ea este problema nationala si, in ultimul timp, europeana sau chiar mondiala. In acest sens, Uniunea Europeana (U.E.) a dat mandat Comitetului European de Standardizare sa stabileasca norme prin care, intre statele membre, sa se recunoasca reciproc organismele si laboratoarele care sa confirme calitatea.

Institutul Roman de Standardizare a aderat la Comitetul European de Standardizare, precum si la Reteaua Internationala de Terminologie, fapt ce a condus la adoptarea normelor Organizatiei Internationale de Standardizare (I.S.O.) incluzandu-le in nomenclatorul de standarde romanesti, astfel:

-I.S.O. 8404/1994 - Calitate. Vocabular.

-I.S.O. 9000/1994 - Standarde pentru conducerea calitatii si asigurarea calitatii. Ghid pentru selectie si utilizare.

-I.S.O. 9001/1994 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service.

-I.S.O. 9002/1994 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.

-I.S.O. 9003/1994 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectie si incercarea finala.

-I.S.O. 9004/1994 - Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Ghid.

S-au adoptat, de asemenea, normative din seriile I.S.O. 10.011/93 si E.N. 45.000/1992.

Alinierea cerintelor calitatii in constructii, din tara noastra, la cerintele internationale s-a materializat in Legea nr.10 - 'Lege privind calitatea in constructii' adoptata la 18 ianuarie 1995 si publicata in M.O. nr.12 din 24 ianuarie 1995. Prevederile acestei legi se aplica:

- constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora - indiferent de forma de proprietate sau destinatie;

- lucrarilor de modernizare; modificare, transformare, consolidare si reparatii ale constructiilor.

Pentru a obtine o constructie de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte:

- rezistenta si stabilitate;

- siguranta in exploatare;

- siguranta la foc;

- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

- protectie impotriva zgomotului.

Managementul calitatii proiectului include procesele necesare pentru asigurarea faptului ca proiectul va satisface necesitatile pentru care a fost intreprins. Managementul calitatii proiectului include atat procesul (managementul proiectului) cat si produsul (obiectivul de constructii), deoarece esecul in realizarea cerintelor de performanta in ambele domenii poate avea consecinte negative pentru toti stakeholderii.

Calitatea este ansamblul caracteristicilor unei entitati (produs sau serviciu) referitoare la masura in care aceasta este capabila sa satisfaca nevoile explicite si implicite ale beneficiarului . Una dintre problemele esentiale ale managementului proiectelor este tocmai transformarea nevoilor implicite ale beneficiarului in nevoi explicite cat mai devreme pe parcursul realizarii proiectului (inca din faza de conceptie). Prin satisfacerea nevoilor beneficiarului se intelege realizarea acestora conform asteptarilor (specificatiilor) – proiectul trebuie sa produca ceea ce s-a spus ca va produce - si chiar depasirea acestora – rezultatul proiectului trebuie sa satisfaca nevoile reale ale clientului.

Fiecare proiect este influentat de cerinte specifice privind calitatea, costul si durata de executie. Tendintele impuse acestor trei parametri sunt prezentate in graficul urmator:


Figura 66. Triunghiul cost-calitate-durata


Evident ca satisfacerea concomitenta a acestor trei cerinte (reducerea costurilor si a duratei de executie in paralel cu cresterea calitatii) este greu de realizat deoarece este posibila doar in situatia unor modificari tehnice sau organizatorice spectaculoase.

Managerul de proiect are rolul de a asigura (in continuarea activitatii de proiectare) realizarea calitatii impuse in conditii de costuri si durate acceptabile.

J. Juran arata ca 80% din cauzele noncalitati sunt imputabile proiectantilor, managerilor, furnizorilor si doar 20% sunt inregistrate in executie (datorate muncitorilor).

Neconcordante si erori in proiectul tehnic:

Schimbarea unei solutii tehnice sau economice din proiect cu unele nefundamentate sau nepotrivite;

Management nepotrivit; interpretarea gresita a proiectului;

Influenta negativa a participantilor la realizarea proiectului (furnizori, beneficiari etc.);

Receptia, manipularea, pastrarea necorespunzatoare a materialelor;

Controlul de calitate efectuat defectuos;

Pregatirea profesionala necorespunzatoare;

Indisciplina la locul de munca;

Conditii atmosferice necorespunzatoare;

Alte cauze.


Frecventa noncalitatii, pe cauze specifice proiectelor de constructii, poate fi redata intr-o histograma Pareto:

Text Box: Numarul cauzelor noncalitatii

Figura. 67. Frecventa noncalitatii evidentiata pe cauze


Managementul calitatii proiectului consta din urmatoarele trei procese, care se interconditioneaza si se suprapun:

Planificarea calitatii – identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a le satisface.

Asigurarea calitatii – evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea proiectului pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante.

Controlul calitatii – monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea corespund standardelor considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative.

Ciclul calitatii


Calitatea este asigurata, in toate etapele de realizare a unui proiect, pornind de la concepere-proiectare si incheind cu punerea in functiune si intretinerea pe toata durata de viata.


Ciclul calitatii este prezentat astfel:



 

Nevoile proprietarului


Intretinere

Exigentele clientului

 

Executie -montaj

Utilizare

Conceperea produsului (serviciului)

Proiectare


Punere in functiune

Calitate

Dezvoltarea proiectului



Receptie

Detalierea proiectului. Desene de executie

Echipare-montaj

Pregatire forta de munca.


Executie. Comanda echipamente

Elaborare modele de organizare



Materiale si echipamente





Figura 68. Ciclul calitatii unui proiect de constructii (Adaptare dupa Joseph Kélada de la Scoala de Inalte Studii Comerciale din Montreal)


Dupa cum se observa din schema de mai sus, nevoile proprietarului sunt cele care imprima nivelul calitatii. Aceste nevoi sunt influentate de destinatia proiectului dar si de informatiile din exploatarea proiectelor similare sau apropiate.

Cele mai multe caracteristici calitative sunt imprimate proiectului in etapa de conceptie si proiectare. Acestea sunt putin costisitoare si facil de modificat sau inlocuit. In etapa de proiectare pot fi revizuite anumite idei din etapa de concepere fara a inregistra cheltuieli suplimentare semnificative.

Asigurarea materialelor si echipamentelor la parametrii calitativi propusi in etapa de proiectare elimina riscurile nerespectarii calitatii din cauza acestora.

Etapa de executie poate contribui la mentinerea, imbunatatirea sau diminuarea calitatii proiectului. Daca se dispune de o documentatie de proiectare buna, respectarea tuturor prescriptiilor conduce la o calitate buna a proiectului sau, in cazul nerespectarii acestor prescriptii, la o diminuare a calitatii proiectului. Un proiect cu deficiente calitative poate fi perfectionat daca, in executie, se depisteaza neconcordantele care duc la reducerea calitatii si se propun modificari ale documentatiei de proiectare care sa ridice calitatea proiectului. Una dintre cele mai importante etape pentru configurarea calitatii unui proiect viitor este cea de intretinere-mentinere in care se pot observa pe viu functionarea proiectului si implicatiile noncalitatii.

Toate abaterile de la calitatea propusa pentru un proiect provoaca anumite costuri suplimentare, mai mici sau mai mari in functie de etapa in care ele se elimina.

Text Box: Costul eliminarii abaterilor de la calitate fata de costul initial  (%)

Costurile calitatii

Cu toate ca factorii care influenteaza calitatea se pot identifica usor, factorii care influenteaza costul calitatii sunt mai greu de identificat.

Conform standardelor internationale, costurile calitatii sunt date de:

- costul studiului pietei in privinta cerintelor de calitate;

- costul cercetarii legat de imbunatatirea calitatii;

- costul proiectarii legat de asigurarea cerintelor de calitate;

- costul asigurarii calitatii resurselor necesare executiei;

- costul organizarii de santier in legatura cu asigurarea realizarii calitatii;

- costul exploatarii legat de asigurarea calitatii;

- costul auditurilor de calitate ale sistemului, obiectului de constructii etc.;

- costul pregatirii profesionale in domeniul calitatii;

- costul prevenirii noncalitatii;

- costul eliminarii neconformitatilor de calitate;

- costul evaluarii calitatii.

Cu cat creste calitatea unei constructii, cu atat creste si costul lucrarilor de executie, dar scade proportional, datorita calitatii ridicate, costul exploatarii constructiei. Durata de folosire a obiectelor de constructii este foarte mare si, deci, recuperarea costurilor suplimentare in executie este usor de realizat. Se pune insa intrebarea: 'Cat de mult putem creste costul executiei pentru imbunatatirea calitatii?'. Raspunsul la intrebare se poate da prin calculul costului global al constructiei (suma costurilor de executie si de exploatare) si se prezinta ca in diagrama urmatoare:


Figura 70. Optimizarea calitatii in functie de costul global

Text Box: COST

Sistemul calitatii in constructii


Sistemul calitatii in constructii se compune din:


Reglementarile tehnice in constructii care se stabilesc prin regulamente si proceduri si care au ca obiect conceptia, calculul, alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor.

Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor se certifica de catre producator. Nu se folosesc produse fara certificarea calitatii.

Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee care stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a lor.

Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor

Proiectele se verifica obligatoriu de catre specialisti verificatori de proiecte atestati (altii decat cei ce au elaborat proiectul).

Executia este verificata de investitori prin diriginti de specialitate iar expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici autorizati.

Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o obligatie ce revine tuturor factorilor ce participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si se materializeaza intr-un sistem propriu fiecarui factor.

Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac conform prevederilor legale.

Activitatea metrologica in constructii urmareste asigurarea, etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control necesare.

Receptia constructiilor urmareste certificarea realizarii acestora conform cu documentatia de executie si cu cartea tehnica a constructiei in care se inscriu date referitoare la realizarea si exploatarea constructiei. Se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului care are sarcina sa o completeze la zi.

Comportarea in exploatare si interventiile in timp se inscriu in cartea tehnica. Interventiile (reconstruire, consolidare, transformare, extindere, reparatii) se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau de un expert tehnic avizat.

Postutilizarea constructiilor se refera la activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si produselor recuperabile, precum si de reciclare a deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.

Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre 'Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului' care urmareste aplicarea unitara a prevederilor legale privind calitatea constructiilor la nivelul intregii tari.

Dintre componentele sistemului calitatii in constructii doar conducerea si asigurarea calitatii in constructii cade integral in sarcina constructorului.


Planificarea calitatii


Planificarea calitatii consta in identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a le satisface. Ea trebuie realizata in paralel si corelata cu celelalte componente ale planificarii proiectului. De exemplu, realizarea calitatii dorite poate solicita modificari la nivelul costurilor sau al programului de executie, sau poate necesita o analiza de risc detaliata a unei anumite probleme care a fost identificata.

Pentru planificarea calitatii se utilizeaza urmatoarele surse de informatii:

Politica in domeniul calitatii. Aceasta consta in ansamblul intentiilor unei organizatii referitoare la calitate, asa cum sunt ele exprimate de catre managementul de varf al acesteia. In cazul in care organizatia care realizeaza proiectul nu are o politica in domeniul calitatii sau la realizarea proiectului urmeaza sa fie implicate mai multe organizatii (ceea ce reprezinta regula in domeniul constructiilor), echipa manageriala a proiectului (care include reprezentanti ai stakeholderilor proiectului) trebuie sa conceapa o politica a calitatii pentru proiectul respectiv.

Scopul proiectului si descrierea produsului. Acestea includ documentatia tehnico-economica (contracte, proiectul, detalii de executie, specificatiile tehnice, caietul de sarcini etc.). Sunt foarte importante deoarece cuprind rezultatele majore care se asteapta, obiectivele stakeholderilor privind proiectul, detalii tehnice.

Standarde si legislatie aplicabile. Se includ prevederile legislatiei nationale si internationale (pentru proiectele de acest tip) referitoare la proiect.

Principalele metode si tehnici utilizate in planificarea calitatii sunt:

Analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al respectarii specificatiilor privind calitatea consta in diminuarea volumului si valorii lucrarilor care trebuie refacute, ceea ce inseamna o crestere a productivitatii, a satisfactiei stakeholderilor si diminuarea costurilor. Principalul cost al respectarii specificatiilor privind calitatea este cel ocazionat de activitatile de management al calitatii proiectului. Desigur, pentru ca o anumita masura privind calitatea sa fie considerata acceptabila trebuie ca beneficiile pe care le genereaza sa depaseasca costurile.

Analize comparative. Se compara practicile curente sau planificate cu cele din alte proiecte similare pentru a se genera idei de perfectionare si pentru a avea un standard fata de care sa se evalueze performantele.

Diagrame de flux. Se pot utiliza diagrame cauza-efect (numite si diagrama Ishikawa, diagrama oaselor de peste), care ilustreaza modul in care diferite cauze si subcauze se relationeaza pentru a produce un anumit efect, si diagrame de proces sau de sistem, care arata modul in care se relationeaza diferitele elemente ale unui sistem. Diagramele de flux pot ajuta echipa de proiect sa anticipeze unde si cand pot aparea probleme referitoare la calitate si pe aceasta baza sa identifice modalitati de a le preveni sau rezolva.



Experimente si simulari. Acestea se pot utiliza pentru a identifica impactul pe care il au anumite variabile asupra proceselor si produsului proiectului.

Planificarea proiectului se concretizeaza in urmatoarele rezultate:

Planul de management al calitatii. Acesta descrie modul in care echipa de proiect va operationaliza politica sa in domeniul calitatii, obiectivele, structurile, responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele necesare pentru implementarea managementului calitatii (controlul calitatii, asigurarea calitatii, imbunatatirea calitatii). Acest plan se poate concretiza in urmatoarele documente: manualul calitatii, procedurile de asigurare a calitatii si planul de control al calitatii, verificari si incercari.

Definitii operationale. Acestea descriu, in termeni foarte specifici, elementele–de proces sau produs – ale proiectului si modul in care acestea sunt masurate in procesul de control al calitatii. De exemplu, nu este suficient sa spunem ca respectarea termenelor planificate este o masura a managementului calitatii; trebuie indicat de asemenea daca fiecare activitate trebuie sa inceapa conform planului, sau sa se finalizeze conform acestuia.

Liste de control. Acestea sunt utilizate pentru a verifica daca un set obligatoriu de pasi a fost respectat si realizat.


Asigurarea calitatii


Asigurarea calitatii consta in evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea proiectului pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante. Aceste activitati sunt realizate, de regula, de catre un Compartiment de Asigurare a Calitatii.

Conform “Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii” partile implicate in realizarea proiectelor de constructii au obligatia sa:

elaboreze si sa aplice sistemul de conducere si asigurare a calitatii in unitatea proprie;

infiinteze compartimentele de asigurare a calitatii;

elaboreze procedurile aferente sistemului;

pregateasca si sa califice personalul.

Legea privind calitatea in constructii[3] prevede urmatoarele drepturi si obligatii pentru participantii la realizarea obiectelor de constructii:

a. investitorul: stabileste nivelul calitativ pentru proiectare si executie; obtine avizele si acordurile necesare; verifica executia prin diriginti de specialitate sau consultanti; solutioneaza neconformitatile, defectele in exploatare, deficientele de proiectare; propune expertizarea constructiei pentru realizarea interventiilor.

b. proiectantul: precizeaza categoria de importanta a constructiei; asigura prin proiecte si detalii de executie calitatea constructiei; prezinta proiectele specialistilor verificatori atestati, stabiliti de investitor, si solutioneaza neconcordantele constatate; elaboreaza caietele de sarcini, instructiunile tehnice pentru executie, exploatare, intretinere, reparatii si urmarire a comportarii constructiei in timp; stabileste fazele de executie si participa la verificarea calitatii acestora; elimina deficientele de calitate inca din faza de proiectare.

c. executantul: sesizeaza investitorul asupra neconcordantelor sau deficientelor proiectului; incepe constructia numai pentru proiecte verificate si constructii autorizate; asigura realizarea nivelului calitativ prevazut al constructiei; convoaca factorii responsabili la verificarea diferitelor stadii fizice executate; solutioneaza neconformitatile pe baza solutiilor proiectantului; sesiseaza Inspectoratul de Stat in constructii in legatura cu producerea accidentelor tehnice pe durata executiei; readuce terenurile folosite pentru organizarea de santier la starea initiala.

d. verificatorul de proiecte si expertii tehnici: au aceeasi raspundere ca si proiectantul pentru proiectele acceptate si raspund pentru solutiile date.

e. proprietarul: efectueaza la timp lucrarile de intretinere si reparatii; completeaza si actualizeaza cartea tehnica a constructiei; executa modificari la constructii numai pe baza de proiecte verificate si autorizate.

f. administratorul si utilizatorul: folosesc constructia conform instructiunilor din cartea tehnica; executa lucrari de intretinere si reparatii (daca se prevede acest lucru prin contractul cu proprietarul), urmaresc comportarea in exploatare; sesizeaza Inspectia de stat in constructii in legatura cu accidentele tehnice inregistrate.

Informatiile de intrare in sistemul de asigurare a calitatii se preiau din:

Planul de management al calitatii.

Rezultatele masuratorilor de control al calitatii.

Definitiile operationale.

Metodele si tehnicile folosite in asigurarea calitatii sunt urmatoarele:

Metodele si tehnicile de planificare a calitatii.

Auditurile calitatii. Au ca obiectiv identificarea invatamintelor legate de imbunatatirea performantei in cadrul proiectului curent sau in proiecte viitoare. Auditurile pot fi programate la date prestabilite sau aleatoare. Ele pot fi realizate de catre specialisti interni sau consultanti externi.

Rezultatul activitatilor de asigurare a calitatii este imbunatatirea calitatii. Aceasta include adoptarea de masuri si actiuni pentru cresterea eficacitatii si eficientei proiectului astfel incat sa se genereze beneficii sporite pentru stakeholderi.


Controlul calitatii


Controlul calitatii presupune monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea corespund standardelor considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative.

Informatiile de intrare pentru controlul calitatii sunt:

Rezultatele realizarii proiectului. Acestea includ atat rezultatele care tin de proces, cat si pe cele care tin de produs. Alaturi de aceste rezultate efective sunt necesare rezultatele planificate.

Planul de management al calitatii.

Definitiile operationale.

Listele de control.

Principalele metode si tehnici utilizate in controlul calitatii includ:

Inspectia. Include activitati de masurare, examinare, testare pentru a stabili daca rezultatele corespund specificatiilor planificate. Inspectii se pot efectua: in faza premergatoare executiei lucrarilor de constructii (examinarea si verificarea documentatiei tehnico-economice, verificarea calitatii materialelor de constructii si a prefabricatelor, verificarea calitatii utilajelor, verificarea capabilitatii subantreprenorilor), in faza executarii lucrarilor de constructii (verificarea calitatii lucrarilor de structura si de finisaj), in faza receptiei, a exploatarii sau postutilizarii obiectelor de constructii.

Diagramele de control. Acestea sunt reprezentari grafice ale rezultatelor inregistrate, cu dinamica lor in timp. Sunt utilizate pentru a decide cand abaterile rezultatelor depasesc limitele considerate acceptabile si se impune luarea unor masuri de corectie. Ele pot fi utilizate, spre exemplu, in monitorizarea costurilor si programului de executie a proiectului sau a erorilor in documentatia proiectului.

Diagramele Pareto. Sunt histograme care pun in evidenta frecventa de aparitie, in ordine descrescatoare, a anumitor rezultate in functie de cauzele care le-au generat. Echipa de proiect ar trebui sa actioneze cu prioritate asupra cauzelor care au generat cel mai mare numar de defecte (legea lui Pareto: un numar relativ redus de cauze genereaza cea mai mare parte a problemelor).

Diagrame de flux. Sunt utilizate pentru a analiza modul in care au aparut problemele referitoare la calitate.

Analiza tendintei. Se utilizeaza pentru monitorizarea performantelor tehnice si a performantelor referitoare la incadrarea in buget si program (cate activitati intr-o anumita perioada au fost realizate cu abateri semnificative).

Rezultatele aplicarii controlului calitatii sunt:

Imbunatatirea calitatii.

Decizii de acceptare. In urma controlului anumite lucrari vor fi acceptate, altele vor fi respinse si vor necesita refacerea lor.

Refacerea unor lucrari. Anumite lucrari, respinse la efectuarea controlului calitatii, trebuie refacute. Aceasta antreneaza depasiri de costuri si termene de executie, deci trebuie evitate sau minimizate.

Completarea listelor de control. Listele de control se completeaza pe masura utilizarii lor si este util sa fie arhivate impreuna cu celelalte documente ale proiectului.

Ajustarea proceselor. Ca urmare a controlului este necesar, in anumite situatii, sa se adopte actiuni corective si preventive.


O noua teorie asupra calitatii lucrarilor de constructii este Managementul Calitatii Totale.

In tabelul urmator se face o paralela intre managementul traditional al calitati si managementul calitatii totale.


Comparatie intre Managementul traditional al calitatii si Managementul calitatii totale       Tabelul 21


Managementul traditional al calitatii

Managementul calitatii totale

Calitate

- produsele sunt conforme cu specificatia;

- se pune accent pe controlul final

- produsele sunt conforme cu nevoile consumatorilor;

- se pune accent pe controlul calitatii procesului de productie

Clienti

- intelegerea partiala a nevoilor clientilor

- proces sistematic de cautare, intelegere si satisfacere a necesitatilor clientilor

Defecte

- se admite un anumit procent de defecte, pierderi, retusuri



- nu se admit erori (zero defecte in fabricatie, zero probleme in exploatare)

Inovatii

- revolutii tehnologice (automatizare)

- perfectionare graduala si continua a fiecarei activitati

Rezolvarea problemelor

- nesistematizat, la nivel administrativ sau al specialistilor

- in mod participativ, disciplinat; decizii pe baza unor informatii precise


Sistemul de management al calitatii totale vizeaza toate aspectele activitatii firmei si desemneaza calitatea ca element strategic.

Strategia managementului calitatii totale se concretizeaza in efortul integrat al tuturor nivelurilor companiei pentru a creste satisfactia clientului, prin realizarea practica a imbunatatirilor continue.

Managementul calitatii totale se impune in constructii deoarece:

- constructiile sunt cunoscute pentru calitatea scazuta;

- exista o lipsa de preocupare pentru respectarea termenelor de predare;

- nu se respecta costurile anticipate de client;

- se inregistreaza performante reduse la nivelul firmei.

Spre deosebire de industrie, in constructii calitatea este impusa de:

- client;

- arhitect;

- proiectant;

- experti verificatori de proiect;

- antreprenori generali;

- subantreprenori;

- furnizori de materiale si utilaje.

In conditiile sistemului managementului calitatii totale fiecare este clientul celuilalt.

Particular pentru constructii este faptul ca proprietarul este singurul 'neexpert' si totusi el este cel care trebuie sa ia deciziile cele mai importante. Proprietarul nu are experienta deoarece el conduce un proiect o singura data sau, in cel mai bun caz, la intervale mari de timp. Aceasta este cauza principala care genereaza conflicte intre participanti (legate de materiale, masini, solutii constructive, relatii dintre oameni, bani etc.).

Particularitatile managementului calitatii totale in constructii sunt date de nerepetabilitatea proiectelor abordate, ceea ce face ca resursele fizice si umane angajate in proiect sa fie disponibilizate la incheierea acestuia.

Calitatea, in domeniul constructiilor, este, in primul rand, o problema de responsabilitate sociala. Asigurarea securitatii si confortului pentru beneficiarii constructiilor reprezinta o obligatie morala si contractuala pentru firmele de constructii.

Termeni cheie

calitate

noncalitate

managementul calitatii

ciclul calitatii

creare-concepere

proiectare

intretinere – mentinere

costurile calitatii

sistemul calitatii in constructii

Comitetul European de Standardizare

Institutul Roman de Standardizare

Organizatia Internationala de Standardizare

reglementari tehnice in constructii

agremente tehnice

controlul de stat al calitatii in constructii

planificarea calitatii

asigurarea calitatii

controlul calitatii

politica in domeniul calitatii

analiza cost - beneficiu

analiza comparativa

diagrame de flux

experimente si simulari

definitii operationale

liste de control

auditul calitatii

inspectie

diagrama de control

diagrama Pareto

analiza tendintei

managementul calitatii totale



Intrebari

De ce calitatea in constructii are o importanta speciala?

Cum este definita calitatea?

Ce organisme internationale reglementeaza calitatea in constructii?

Care sunt componentele ciclului calitatii si ce importanta are cunoasterea acestora?

Din ce este compus costul calitatii in constructii?

Din ce se compune sistemul calitatii in constructii?

Ce metode si tehnici se folosesc in planificarea calitatii?

Care sunt sursele de informatii utilizate in asigurarea calitatii?

Care sunt rezultatele controlului calitatii?

Care sunt obligatiile principale, pe linia asigurarii calitatii, ce revin constructorului (dar beneficiarului, proiectantului, investitorului)?

De ce se impune implementarea managementului calitatii totale in constructii?



Radu Victor, coordonator, “Managementul productiei de constructii”, Editura Sylvi, 1997.

HG nr. 261/8 iunie 1994.

Legea nr. 10/1995, “Lege privind calitatea in constructii”.



loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact