StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul intreprinderii
Trimite articolul prin email Controlul activitatilor : Managementul intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Controlul activitatilor



CONTROLUL ACTIVITATILOR



CONTINUT: Sistemul de gestiune si control

Bugetarea si controlul operatiilor




3. Conducerea fluxurilor banesti

4. Gestiunea si controlul echilibrului financiar

3. Test de autevaluare



Rezumat:

Cea de a cincia si ultima functie manageriala, cea de control, consta in masurarea performantelor si compararea acestora cu obiectivele stabilite prin planuri si programe, constatarea abaterilor si luarea masurilor corective.

Exercitarea functiei de control se bazeaza pe:

standardele si programele de actiune stabilite in cadrul functiei de previziune;

definirea in structura organizatorica a responsabilitatilor fiecarui angajat privind activitatea pe care trebuie sa o desfasoare, abaterile care pot apare in aceasta activitate de la planurile si programele stabilite, precum si masurile corective pe care trebuie sa le ia.




Obiective:

Dupa parcurgerea acestei teme veti invata:

  • metode si tehnici de gestiune
  • tipurile de bugete folosite in intreprindere
  • planificarea fluxului de numerar
  • gestiunea si controlul echilibrului financiar al intreprinderii

1. Sistemul de gestiune si control

C

Definitie


 


Sistemul de gestiune al unei intreprinderi reprezinta ansamblul deciziilor privind organizarea, declansarea si finalizarea actiunilor individuale si colective care formeaza continutul activitatilor pe care intreprinderea le desfasoara pentru atingerea scopurilor sale

In cadrul acestui sistem se folosesc numeroase metode si tehnici de gestiune care pot fi grupate in:

- elementare - contabilitatea, calculul economic (rationamente marginaliste, calculul amortizarii, calcule de actualizare, calcule statistice, tehnici ale cercetarii operationale), informatica de gestiune, tehnici de antrenare si motivare a angajatilor;

C


 
de bugetare.

Contabilitatea are ca obiect:

evidenta miscarii elementelor patrimoniale;

evidenta operatiunilor facute de intreprindere cu tertii;

stabilirea periodica a rezultatelor miscarilor respective.

B

Definitie


 
Patrimoniul reprezinta totalitatea averii (bunuri si creante) si datoriile unei intreprinderi fata de alte unitati, de bugetul statului si de banci.

Detaliat, patrimoniul unei intreprinderi cuprinde:

I.    ACTIV: 1. Active imobilizate (Imobilizari necorporale + Imobilizari corporale + Imobilizari financiare); 2. Active circulante (Stocuri + Alte active circulante); 3. Conturi de regularizare si asimilare; 4. Prime pentru rambursarea operatiunilor.

II. PASIV:1.Capitaluri proprii (Capital social; Contul intreprinzatorului individual; Prime de capital; Diferente din reevaluare; Rezerve; Rezultatul
raportat); 2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli; 3. Datorii

B

Definitie


 
Diferenta dintre avere si datorii reprezinta patrimoniul propriu al intreprinderii.

Gestiunea contabila reprezinta un ansamblu de tehnici de inregistrare a cheltuielilor si veniturilor, reglementate prin cadrul normativ in vigoare, pe baza carora se obtin informatii necesare conducerii intreprinderii pentru luarea deciziilor privind desfasurare 626f59g a activitatii acesteia.

Gestiunea contabila se bazeaza pe „contabilitatea in partida dubla' care:

are ca instrument de operare contul;

prezinta informatii statice sintetizate in bilant;

prezinta informatii dinamice sintetizate in contul de rezultate, care se prezinta sub forma contului de exploatare si a contului de profit si pierdere.

Documentele folosite in evidenta primara sunt:

primare (bonul de materiale; nota de predare; nota de expeditie; factura; chitanta; statul de salarii; fisa de magazie; nota contabila,- pentru operatii specifice tip stornari si inchideri de conturi);

B

Definitie


 
registre contabile (jurnalul; registrul inventar).

Bilantul este un document contabil de sinteza care prezinta situatia existenta la un moment dat ca rezultat al activitatii desfasurate in perioada precedenta.

Intocmirea bilantului in 4 exemplare (destinate Ministerului Finantelor, Registrului Comertului, Monitorului Oficial al Romaniei si intreprinderii) este obligatorie, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

Bilantul unei societati comerciale se prezinta astfel:

ACTIV: Cheltuieli de instalare; Imobilizari; Stocuri (Materii prime, materiale; Semifabricate; Produse finite; Ambalaje); Decontari, obligatii; Mijloace de trezorerie

PASIV: Capital propriu si rezerve; Obligatii pe termen mediu si lung (Credite bancare); Obligatii pe termen scurt (Creditori; Furnizori de plata)

Cand Activul > Pasivul, se obtine beneficiu care se inscrie in Pasiv; cand Activul < Pasivul, se inregistreaza pierdere care se inscrie in Activ.

Contul de exploatare grupeaza soldurile conturilor de gestiune si permite determinarea rezultatului exploatarii prin relatia:

Re = P- (Si + C - Sf) - Ss

in care: Re reprezinta rezultatul exploatarii; P - valoarea produselor; Si - stocul initial; C - cumparari; Sf - stocul final; Ss - alte sarcini.

Contul de exploatare general are urmatoarea structura:

DEBIT: Stocul la inceputul perioadei; Cumparari in cursul perioadei; Cheltuieli (de personal, de gestiune, de transport, financiare, vamale, impozit pe salarii, TVA) (Sold creditor sau beneficiu); Total debit

CREDIT: Stocul la sfarsitul perioadei; Vanzari | (Sold debitor sau pierdere); Total credit

C


 
Contul de profit si pierdere permite determinarea profitului impozabil si are urmatoarea structura:

Venituri din exploatare

Cheltuieli pentru exploatare

A. Rezultatul din exploatare (Profit / Pierdere)

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

B. Rezultatul financiar (Profit / Pierdere)

Rezultatul curent al exercitiului [(1) + (3) - (2) - (4)]

Venituri exceptionale

Cheltuieli exceptionale

C. Rezultatul exceptional al exercitiului [(5) - (6)] (Profit/Pierdere)

7. Impozit pe profit

Rezultatul exercitiului [(1) + (3) + (5) - (2) - (4) - (6) - (7)] (Profit/Pierdere)

C

Definitii


 
Bilantul si contul de rezultate sunt instrumente de baza in contabilitatea generala a intreprinderii.

Contabilitatea analitica are ca obiect stabilirea costului fiecarui produs /serviciu al intreprinderii si a structurii costului.

Castul reprezinta expresia baneasca a oricarui consum de bunuri si servicii necesare obtinerii unui nou produs /serviciu.

Cheltuielile care determina nivelul costului se clasifica dupa urmatoarele criterii:

natura lor, criteriu dupa care cheltuielile se impart pe elemente primare: cheltuieli materiale (materii prime, materiale, combustibil, energie, apa, amortizari); cheltuieli salariale (salarii, contributii pentru asigurari sociale, contributii la crearea fondului de ajutorare a somerilor);

localizarea lor, dupa care cheltuielile se clasifica pe articole de calculatie (materiale, manopera directa,semifabricate, cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor si utilajelor, cheltuieli ale sectiilor, cheltuieli generale ale intreprinderii);

posibilitatea de identificare pe obiecte de calculatie: a) cheltuieli directe; b) cheltuieli indirecte (cheltuieli comune - directe fata de locul de consum si indirecte fata de produs, de exemplu salariile din sectii si ateliere altele decat cele direct productive; generale - indirecte fata de locul de consum si fata de produs, de exemplu cheltuielile de administratie generala, cele comerciale si cele financiare);

- momentul efectuarii: cheltuieli curente; cheltuieli anticipate (efectuate curent pentru productia perioadei viitoare; cheltuieli preliminate (pentru constituirea de rezerve).

Calculul costului produsului consta in urmatoarele:

determinarea cheltuielilor directe;

C

Definitie


 
repartizarea cheltuielilor indirecte pe baza de chei de repartitie care pot consta in: numarul orelor de manopera pentru producerea unui produs; valoarea mijloacelor fixe utilizate; manopera directa pe produs (cheia de repartitie cea mai frecvent utilizata in cadrul IMM); marimea suprafetelor de productie etc.

Costul prestabilit, determinat a priori in productia pe comanda sau pe deviz, este un cost etalonat cu valoare de norma de referinta pentru costul real, stabilit a posteriori. Costul prestabilit este de mai multe tipuri:

rezultat din proiectia in viitor a costului inregistrat in perioada trecuta;

costul standard, numit si normal cand se identifica cu un cost normal de referinta datorita normalitatii acestuia din urma;

costul bugetar, stabilit pentru un anumit nivel prevazut al activitatii viitoare (cand acest nivel corespunde unuia normal, costul bugetar este mai mare decat costul standard).

B


 
Costul total al produsului constituie reperul cel mai important pentru stabilirea pretului de vanzare al acestuia, potrivit relatiei:

P=C + p = C + n.C

in care: P reprezinta pretul produsului; C - cheltuielile de productie; p - profitul dorit; n - nivelul procentual al profitului fata de costul total.

Gestiunea contabila se impleteste organic cu controlul de gestiune, care confera gestiunii un caracter previzional prin aplicarea unei conceptii noi, voluntariste, normative si nu constatative.

B


 
Sistemul de control al intreprinderii are rolul de a asigura conformitatea performantelor realizate cu prevederile planurilor.

Controlul de gestiune, componenta a sistemului de control, are ca obiect verificarea obtinerii si utilizarii resurselor intreprinderii pentru realizarea obiectivelor stabilite. Controlul de gestiune cuprinde: stabilirea standardelor; masurarea performantelor efective; evidentierea abaterilor si a cauzelor acestora; corectarea devierilor.

Controlul de gestiune se identifica cu controlul bugetar.

Bugetul reprezinta o previziune a rezultatelor dorite, exprimate in termeni financiari sau nefinanciari.

Exercitarea controlului de gestiune in raport cu planurile si cu bugetele se face in doua moduri:

- analitic, cand se urmareste evidentierea abaterilor fata de planuri,de bugete si de standarde si a cauzelor acestor abateri, privind

bugetele de cheltuieli;

bugetul de investitii;

contul de rezultate;

B


 
- sintetic, cand se urmaresc rezultatele de ansamblu ale activitatii intreprinderii.

Controlul de gestiune se sprijina pe utilizarea tabloului de bord, document ce cuprinde informatii - cheie privind functionarea intreprinderii, prezentat conducerii acesteia intr-o forma precis stabilita si riguros respectata corespunzand unor nevoi de informare bine determinate.


2. Bugetarea si controlul operatiilor

B

Definitie


 


Bugetarea este actiunea de formulare a planurilor in termeni numerici valorici sau fizici, pentru o perioada viitoare.

B


 
Folosirea in conducerea intreprinderii a numeroase tipuri de bugete prezinta avantaje certe (permit coordonarea eficace a activitatii, cuprind informatiile necesare fundamentarii obiectivelor si cailor de actiune, servesc ca instrumente de planificare, gestiune si control, permit evidentierea rapida a abaterilor), dar si riscuri (posibilitatea fixarii nerealiste a obiectivelor activitatii viitoare, stabilirea planului intreprinderii pe baza unei singure conceptii, fara variante, reflectarea conceptiei necorespunzatoare a conducerii de consumare integrala a resurselor alocate pentru perioada curenta chiar daca se pot inregistra economii de teama reducerii in viitor a nivelului resurselor planificate in raport cu cel inregistrat in prezent).

Tipurile de bugete folosite in intreprindere pot fi impartite in grupele urmatoare:

a) Bugetul de investitii (de capital)

I. RESURSE PROPRII TOTAL: 1. Disponibil la inceputul perioadei; 2.

Sume din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale; 3. Sume din vanzarea activelor si mijloacelor fixe; 4. Amortizari; 5. Sume din reducerea impozitului pe profit; 6. Sume repartizate din profitul net; 7. Alte resurse

II. DESTINATIA RESURSELOR PROPRII: 1. Rambursarea creditelor;

2. Finantarea investitiilor

III. CHELTUIELI DE INVESTITE: 1. Lucrari in continuare; 2. Lucrari noi;

3. Achizitii de bunuri si alte lucrari de investitii;

IV. EXCEDENT (H.2 - DI)

V.  

C


 
DEFICIT (HI - n.2) acoperit din : Credite; Alte resurse; Alocatii de la buget sau din fondul special de investitii

b) Bugete de exploatare, in categoria carora se includ:

- Bugetul comercial care cuprinde: i) Previziunea vanzarilor; ii) Previziunea marjei brute (diferenta dintre pretul de vanzare al produsului si costul de productie sau de cumparare); iii) Previziunea, cheltuielilor comerciale;

Bugetul aprovizionarii;



Bugetul productiei

PRODUCTIA MARFA

COSTUL DE PRODUCTIE TOTAL

REZULTATE (Profit / Pierdere)

RECAPITULATIA COSTURILOR:Cheltuieli materiale;Cheltuieli salariale;

Alte cheltuieli


C


 
- Bugetul cheltuielilor de structura ale intreprinderii (priveste compartimentele functionale nelegate direct de productie).

c) Bugete financiare

Contul de rezultate previzional, care constituie principalul document de sinteza bugetara;

Bugetul activitatii de trezorerie

I. RESURSE PROPRII

DISPONIBILITATI - inceput de perioada: Fond de dezvoltare; Rezerve; Alte fonduri

RESURSE PROPRII PERIOADEI: Venituri din exploatare; Venituri financiare; Venituri exceptionale; Alte resurse, din care: Fond de dezvoltare; Rezerve; Alte fonduri

II. NECESAR DE RESURSE

Finantare cheltuieli de exploatare (exclusiv amortizarea); Finantare cheltuieli financiare;

Finantare cheltuieli exceptionale; Rambursari de credite; Finantare imobilizari corporale si incorporale; Majorarea rezervelor; Impozitul pe profit; Participarea la profit a salariatilor; Cota managerului; Varsaminte la bugetul de stat sau la bugetele locale; Plata dividendelor; Alte cheltuieli

III. EXCEDENT [(I) - (II)] sau

DEFICIT [(II) - ©]

IV. ACOPERIREA DEFICITULUI: Credite sau alte imprumuturi; Subventii pe produse si activitati; Alocatii pentru investitii

- Bilantul previzional, care evidentiaza diferentele ce se anticipeaza ca se vor produce intre doua momente, intre diferitele posturi ale bilantului.

Bugetul activitatii generale este sinteza tuturor bugetelor mentionate.

I. VENITURI TOTALE

1. Din exploatare; 2. Financiare; 3. Exceptionale

II. CHELTUIELI TOTALE

1. Pentru exploatare; 2. Financiare; 3. Exceptionale; 4. Rezerve legale;

5. Acoperirea pierderilor din anul precedent; 6. Impozit pe profit .

III. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI [(I) - (II)]

Alte tipuri de bugete folosite in practica intreprinderilor si construite pentru a flexibiliza acest instrument de planificare si control sunt:

Bugete cu baza zero;

Bugete variabile;

Bugete lunare suplimentare (din bugetul semestrial). Elaborarea bugetelor se face pe doua cai:

„de sus in jos',pornind de la previziunea vanzarilor (indicata pentru JMM);

B

Definitie


 
„de jos in sus',cand se porneste de la bugetele intocmite de compartimente pentru activitatile lor specifice, care se agrega apoi pana la nivelul intreprinderii.

O tehnica de control al bugetului este auditul, care reprezinta examinarea atenta, metodica si formalizata a inregistrarilor financiare ale intreprinderii, in scopul verificarii acuratetei acestora, identificarii cerintelor de perfectionare a lor si stabilirii conditiei financiare a unitatii respective.

In practica intreprinderilor se folosesc trei tipuri de audit:

- financiar, efectuat de un expert contabil autorizat din afara intreprinderii;

intern, realizat de specialisti interni;

al operatiilor, efectuat pentru identificarea activitatilor care prezinta probleme.

B


 


Aplicatia 17. 2.1.


Sa se intocmeasca bugetul vanzarilor, bugetul productiei si bugetul aprovizionarii cu materiale pe trimestrul I pentru o societate comerciala, cunoscand urmatoarele date:

a) Vanzarile previzionate sunt:

Luna Cantitatea (bucati)

ianuarie                  957

februarie               1527

martie                697

Total trimestrul I  3181

b) Stocurile de productie la finele lunii sunt:

31 decembrie     970 bucati

31 ianuarie      900 bucati

28 februarie      975 bucati

31 martie        1010 bucati

c)    Pretul de vanzare este de 200.000 lei/bucata;

d)   Costul materialelor pe unitate este de 33.000 lei;

e)    Stocurile de materiale directe la finele lunii reprezinta 25% din productia lunii urmatoare;

f)     Stocurile de materiale directe la inceputul lunii reprezinta 25% din productia lunii curente;

g)   Productia preliminata pe luna aprilie este de 680 bucati.


C


 
Aplicatia 17. 2. 2.


Sa se intocmeasca bugetul cheltuielilor generale ale S. C. „X' S. R. L. pe luna ianuarie 2001 cunoscand urmatoarele date:

a)  Productia necesara : 924 bucati;

b)  Numarul de ore de manopera directa / unitate : 4;

c)Cheltuielile fixe lunare

- energie electrica


- asigurari


- amortizari


- taxe


materiale indirecte 2100

manopera indirecta 945

intretinere utilaje    1260

energie termica         315

d)Cheltuielile generale repartizate pe ora de manopera directa

manopera indirecta       0,21 - energie electrica 0,57

intretinere utilaje      0,32 - contributii aferente salariilor 0,11


3. Conducerea fluxurilor banesti

C

Definitie


 


Fluxul de numerar (cash-flow) reprezinta intrarile si iesirile banesti zilnice in/din intreprindere.

Planificarea fluxului de numerar cuprinde urmatoarele date:

disponibilul banesc, in casa si in banci, la inceputul perioadei;

incasarile in numerar previzionate;

platile in numerar previzionate;

disponibilul banesc la sfarsitul perioadei de referinta;

numerarul cumulat.

Pentru IMM este caracteristica neregularitatea in timp a fluxului de numerar, asa cum releva schema urmatoare a fluxurilor banesti obisnuite pentru o intreprindere producatoare de bunuri.

Planul fluxului de numerar (bugetul de numerar) se intocmeste anual, cu defalcari lunare si trimestriale, si are urmatoarea structura:

I.          NUMERAR DISPONIBIL LA INCEPUTUL PERIOADEI

II.         INTRARI DE NUMERAR (Din vanzari; Credite; Alte intrari)

III. TOTAL NUMERAR DISPONIBIL [(I) + (H)]

IV.       IESIRI DE NUMERAR (Cheltuieli directe; Cheltuieli indirecte, respectiv Chirii, Utilitati, Reclama si publicitate, Asigurari etc.)

V.        SURPLUS / DEFICIT DE NUMERAR

In mod identic, in intreprinderile de comert exterior se intocmeste bugetul de numerar in valuta.

Pentru realizarea unei balante monetare in crestere, managerul trebuie sa asigure, prin masuri energice, colectarea operativa a incasarilor din vanzari.






B


 
Aplicatia 17.3.1.


In luna februarie 2001 o societate comerciala a efectuat urmatoarele tranzactii:

a)  Vanzari: 65.250.000 lei

b)  Situatia stocurilor de marfuri se prezenta astfel:

- stocul initial                7.250.000 lei
- intrari 58.000.000 lei
- iesiri 43.500.000 lei
- stocul final 21.750.000 lei

c) Cheltuieli

- chirie 1.450.000 lei

- salarii 5. 075.000 lei

- amortizari 725.000 lei

d)  Se plateste o dobanda de 2.900.000 lei la un credit bancar;

e)  in luna ianuarie s-a incasat eronat de la un client suma de 1.450.000 lei care se va restitui integral in luna februarie.

Sa se intocmeasca situatia veniturilor si cheltuielilor pe luna februarie.

B


 


Aplicatia 17. 3. 2.


Sa se intocmeasca situatia fluxului de numerar pe primul semestru al anului 2001 pentru o societate comerciala care prezenta, la data de 1 ianuarie 2001, urmatoarea situatie:

- pentru dezvoltarea afacerii va investi in echipamente suma de 1.100.000 mii lei;

- soldul numerarului in casa si banca era de 1.500.000 mii lei;

- productia lunara va fi de 2.200.000 mii lei, din care se vor incasa 75% in luna curenta si 25% in luna viitoare;

- se va atrage«un credit bancar in valoare de 840.000 mii lei cu o durata de 3 luni; rambursarea creditului se va face lunar, dobanda fiind de 45%;

in primele trei luni se vor obtine din operatiuni ce nu sunt legate de activitatea de productie 330.000 mii lei lunar;

se prevede un volum de aprovizionari de 660.000 mii lei / luna, suma ce va fi platita furnizorilor in proportie de 80% in luna curenta si de 20% in luna urmatoare;

salariile personalului direct productiv vor fi de 220.000 mii lei;

se vor inregistra urmatoarele cheltuieli indirecte

*chirie spatii    264.000 mii lei

platibili semestrial;

*utilitati                        27.500 mii lei

platibili lunar;

*cheltuieli de intretinere si functionare             39.600 mii lei

platibili trimestrial;

*salarii TESA               38.500 mii lei

platibili lunar;

*protocol, reclama       22.000 mii lei

platibili lunar;

*cheltuieli administrativ-gospodaresti            88.000 mii lei

platibili lunar;

*asigurari                     18.700 mii lei

platibili la inceputul perioadei;

impozitul pe profit este de 25% din profitul brut;

dividendele reprezinta, 5% din profitul net;

amortizarile reprezinta 33.000 mii lei / luna.


4. Gestiunea si controlul echilibrului financiar




C

Definitie


 
Echilibrul financiar al intreprinderii reprezinta corespondenta care trebuie sa existe intre lichiditatea activelor ei si exigibilitatea capitalurilor care au asigurat finantarea lor si se asigura prin reglarea corespunzatoare a incasarilor si a cheltuielilor de exploatare, pe de o parte, si a cerintelor de investitii si resurselor financiare ale acestora, pe de alta parte.

Asigurarea echilibrului financiar al intreprinderii presupune respectarea a doua reguli:

- echilibrarea fondului de rulment cu nevoia de fond de rulment, care conditioneaza solvabilitatea pe termen scurt a intreprinderii;

- acoperirea mijloacelor de finantare a activelor mobilizate in principal prin capitaluri permanente si nu prin datorii pe termen scurt.

Stabilirea fondului de rulment se face pe baza a doi indicatori:

Raportul de lichiditate generala intre capitalurile circulante si datoriile pe termen scurt; raportul optim este 2, adica fondul de rulment trebuie sa asigure finantarea a 50% din capitalurile circulante;

Indicatorul determinat pe baza ciclului de exploatare specific intreprinderii (fondul de rulment este necesar pentru acoperirea diferentei dintre lungimea ciclului de exploatare si durata ciclului de rotatie a datoriilor pe termen scurt).

C

Definitie


 
Nevoia de fond de rulment reprezinta capitalurile de imobilizat in finantarea ciclului de exploatare.

Echilibrul financiar al intreprinderii este asigurat cand trezoreria acesteia este pozitiva, adica fondul de rulment este mai mare decat nevoia de fond de rulment, potrivit relatiei:

Trezoreria = Fondul de rulment - Nevoia de fond de rulment

Referitor la cea de a doua regula care trebuie respectata, capacitatea de autofinantare, care reprezinta resursele financiare de care dispune intreprinderea pentru investitii fara a apela la capitaluri exterioare, se exprima prin raportul „resurse de autofinantare / resurse'.

C


 
Capitalul propriu al intreprinderii este constituit din capitalul social, rezerve, provizioanele reglementate si subventiile pentru investitii. Autofinantarea trebuie sa constituie calea normala si regulata de sporire a capitalului propriu al intreprinderii.

Indatorarea sporeste dependenta intreprinderii de banci si, implicit, vulnerabilitatea acesteia si, in consecinta, trebuie practicata cu multa prudenta, urmarindu-se mentinerea ei in cadrul unei limite determinata prin respectarea urmatoarelor proportii:

a)          Capitalul propriu /Datoriile la termen > 1 si

Capitalul propriu / Totalul datoriilor > 1,5

b)          Datoriile la termen / Capacitatea de autofinantare < 3

Gestiunea si controlul echilibrului financiar al intreprinderii referitor la respectarea celor doua reguli mentionate se asigura prin planul de finantare, care materializeaza strategia intreprinderii privind resursele financiare si destinatiile lor pe termen lung, evidentiind consecintele financiare ale dezvoltarii in perspectiva a intreprinderii. Configuratia planului de finantare este urmatoarea:

I. DESTINATIILE: Investitii curente; Investitii de dezvoltare; Dividende distribuite; Participatii; Cheltuieli de crestere a capitalului; Nevoia de fond de rulment; Rambursarea imprumuturilor si plata dobanzii; Alte imobilizari

II. RESURSELE: Autofinantarea; cresterea capitalului social; imprumuturi pe termen lung si mediu; Prelevarile de la fondul de rulment; Subventii; Leasing (credit - bail)

III. SOLDUL EXERCITIULUI [(II) - (I)] si soldul cumulat

O alta modalitate de realizare a echilibrului financiar al intreprinderii consta in urmarirea nivelului si evolutiei unor indicatori economico - financiari (ratio), care constituie instrumente de analiza a raporturilor dintre posturile bilantului contabil, a situatiei financiare a intreprinderii si a modului in care au fost gestionate resursele ei financiare. Indicatorii folositi curent pentru aceste analize sunt de lichiditate, privind datoria, privind profitabilitatea intreprinderii si privind activitatea acesteia. Analiza nivelului indicatorilor respectivi si a corelatiilor dintre acestia permite diagnosticarea starii de „sanatate' generala a intreprinderii si, indeosebi, a celei de „sanatate' financiara.




B


 
Studiul de caz 17. 4.1.

Evaluarea S. C. MOBILEX S. R. L.


S. C. MOBILEX S. R. L. a luat fiinta in anul 1996 cu capital privat, fiind constituita pe durata nelimitata de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie si avand ca obiect de activitate:

fabricarea de produse finite din lemn - stratificate, mobilier, elemente de tapiterii, usi din placi celulare si alte produse din lemn;

comercializarea produselor finite pe piata interna si pe piete externe.

Principalele produse realizate de S. C. MOBILEX S. R. L. sunt:

Mobilier - dormitoare, biblioteci, mic mobilier, bucatarii, mobilier tapitat;

Placi fibrolemnoase (PFL);

Placi aglomerate din lemn (PAL);

Placaj.

Placile fibrolemnoase, placile aglomerate si placajul se executa con­form standardelor in vigoare si sunt competitive din punct de vedere tehnic, calitativ si al pretului cu cele realizate de alte intreprinderi de profil din tara.

Piesele de mobilier sunt executate din panouri de PAL acoperite pe suprafetele vizibile cu furnire estetice de diverse specii si pe suprafetele nevizibile cu furnir de fag. Finisajul este transparent si se executa cu lacuri nitrocelulozice. Piesele de mobilier se executa atat in constructie fixa cat si in constructie demontabila, aceasta din urma folosita la piesele mari in scopul usurarii manipularii si transportului.

In ceea ce priveste productia de mobilier, societatea detine unul din primele locuri in tara la fabricatia de dormitoare.

Piata interna este fluctuanta si ofera posibilitati de desfacere in principal pentru mobilier multifunctional, dar in conditii de fiabilitate, calitate si la preturi care sa fie in concordanta cu veniturile realizate de segmentul de populatie caruia i se adreseaza.

Din productia societatii, aproximativ 64% este destinata exportului catre parteneri deja traditionali din Belgia, Franta, Germania, Arabia Saudita, Egipt, Maroc si Siria.

Societatea detine constructii amplasate pe o suprafata totala de 415.726 mp si are un numar total de 226 angajati, in care ponderea principala - 92,7% - o reprezinta muncitorii direct si indirect productivi, restul fiind personal TESA.

Strategia de dezvoltare a societatii este menita sa-i consolideze pozitia pe piata interna si pe pietele externe prin produsele pe care le livreaza.

Obiectivele strategice stabilite constau in:

Modernizarea unor linii de fabricatie pentru reducerea consu­murilor energetice si, deopotriva, pentru cresterea calitatii produselor. Se are in vedere, in principal, linia de placi fibrolemnoase, prin modernizarea acesteia estimandu-se ca se va reduce consumul energetic cu 32%;

Diversificarea productiei la Sectia Placaj prin extinderea realizarii de semifabricate si alte produse stratificate, in vederea reducerii consumului de busteni / mc produs finit cu 10% pana in anul 2005;

Realizarea unui program de reproiectare a instalatiilor de exhaustare si epurare in vederea imbunatatirii conditiilor de protectie a mediului inconjurator.

Pentru indeplinirea obiectivelor strategice pe care si le-a propus, societatea are nevoie de un credit in valoare de 200 mii USD, pe care l-a solicitat unei banci comerciale.

Din continutul dosarului intocmit in vederea obtinerii creditului solicitat, rezulta ca nivelurile in anii 1998, 1999 si 2000 ai principalilor indicatori de bonitate ai societatii au fost cele prezentate in tabelul urmator.

Indicatori




Marja bruta a profitului (%)




Marja neta a profitului (%)




Rata rentabilitatii capitalului propriu (%)




Rata rentabilitatii cifrei de afaceri (%)




Durata medie de plata a datoriilor (zile)




Rata rentabilitatii (%)




Solvabilitatea patrimoniala (%)




Gradul de indatorare (%)




Scorul Altman





Luand in considerare elementele prezentate

a. Evaluati potentialul economico – financiar al S.C. MOBILEX S.R.L !

b. Daca ati ocupa un post de conducere la o banca comerciala, ati aproba dosarul de creditare al S. C. MOBILEX S. R. L.? Argumentati raspunsul!

c. Ati dori sa deveniti partener de afaceri al S.C. MOBILEX S.R.L. prin investirea unei sume de bani pentru dezvoltarea activitatii acesteia? Argumentati raspunsul dat!


Aplicatia 17. 4.2.

C


 
Diagnosticul financiar al S. C. DEMOS S. A.


Societate comerciala cu capital mixt romano-german, DEMOS S. A. a luat fiinta in anul 1993, avand in prezent un numar de 186 de angajati si urmatorul obiect de activitate:

A. Productie

Fabricarea de articole de materiale plastice; Fabricarea de masini si aparate electrocasnice;

B. Servicii

* Reparatii de articole electrice si de uz gospodaresc.

Pentru dezvoltarea activitatii in sensul extinderii si modernizarii capacitatilor de productie in urmatorii 3-5 ani, sunt necesare investitii in valoare de 500 mii USD. Societatea poate acoperi din surse proprii 20% din suma* restul de 80% trebuind sa reprezinte surse atrase.

Situatia patrimoniului societatii la sfarsitul anilor 1999 si 2000 este prezentata in tabelul urmator.


31 X11 1999

mii lei

31 X11 2000 mii lei

 

ACTIV



 

Active imobilizate



 

Imobilizari necorporale



 

Imobilizari corporale



 

Terenuri



 

Cladiri si constructii speciale



 

Masini si utilaje



 

Imobilizari in curs





 

Alte imobilizari corporale



 

Imobilizari financiare



 

Total active imobilizate



 

Active circulante



 

Stocuri



 

Alte active circulante



 

Furnizori - debitori



 

Clienti si conturi asimilate



 

Alte creante



 

Disponibilitati banesti



 

Valori de incasat si alte valori



 

Total



 

Total active circulante



 

Conturi de regularizare si asimilate



 

Prime privind rambursarea obligatiunilor



 

Total ACTIV



 

PASIV



Capitaluri proprii



Capital social



Rezerve



Rezultatul exercitiului



Repartizarea profitului



Repartizari la fondul de dezvoltare



Fonduri



Total capitaluri proprii



Provizioane



Datorii



imprumuturi si datorii asimilate



Furnizori si conturi asimilate



Clienti - creditori



Alte datorii



Total datorii



Conturi de regularizare



Total PASIV




De asemenea, cifra de afaceri si profitul net inregistrate in cei doi
ani de referinta au fost:




Cifra de afaceri



Profitul net




Luand in considerare elementele de mai sus, se cere sa efectuati diagnosticul economico-financiar al S. C. DEMOS S. A., calculand si interpretand economic urmatorii indicatori:

Solvabilitatea

Lichiditatea

Indicatori de profitabilitate: randamentul capitalului, rata profitului net, randamentul activelor, gradul de indatorare

Indicatori de activitate: creante clienti, datorii furnizori, durata stocurilor

5.Fondul de rulment

Cunoscand rezultatele diagnosticului economico-financiar, consi­derati ca societatea are sanse mai mari de a fi creditata de catre o banca comerciala sau de a se investi suma respectiva de catre o persoana fizica (investitor, intreprinzator particular) sau o persoana juridica (o societate comerciala cu capital privat) ? Argumentati raspunsul dat!









Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact