StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul productiei

Managementul operational al productiei grile



MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI GRILE




Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber. Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice "I" si "I+1". Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:

Operatia "I":

numarul de masini = 1



timpul unitar = 3 min.

Operatia"I+1"

numarul de masini = 2

timpul unitar = 1,5 min.

In conditiile functionarii masinilor de la operatia "I+1", in cea de-a doua jumatate a schimbului, inventarul (stocul) interoperational este:

a)      160 produse;

b)      0 produse;

c)      320 produse;

d)      produse;

e)      240 produse.


2. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat bazat pe deficitul de produse din perioadele t si t-1 este:

a)      C2t = c2t [(QtS - QtD) + St-1];

b)      C2t= c2t [QtD - QtS + Dt-1];

c)      C2t = c2t (QtS - Qtr)/ Qm;

d)      C2t = c2t (QtS - Qtr) ;

e)      C2t = c2t [QtD - QtS + St-1];

Unde: (QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t ;

(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t ;

(St-1) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t - 1;

(Qm) = norma de productie din perioada t pe muncitor ;

(Qtr) = productia care poate fi produsa conform normativelor

(Dt-1) = deficitul de produse din perioada t-1.


3. Un component al unui produs se executa intr-un lot de 300 buc. Acesta este atras catre sectia de montaj care va livra produsele finite in cea de-a 340-a zi de la inceputul perioadei programate. Timpul unitar de executie a reperului este 82 de minute. Subunitatea in cadrul careia se executa este formata din patru utilaje identice, care pot prelua in egala masura reperul produsului finit. Cele patru utilaje functioneaza un singur schimb pe zi lucratoare. Marimea numerica de prioritate si semnificatia acesteia sunt:

a)      325, 145 - rezerva de timp;

b)      327, 188 - succesiunea de executie;

c)      330, 162 - avansul in fabricatie;

d)      331, 175 - intarzierea in executie;

e)      326, 198 - atentie in fabricatie.


O linie automata are un program master (calendaristic centralizator) de 2000 produse. Numarul zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de 20. Tactul liniei este de 3 min.

Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de:

a)      5 ore;

b)      4 ore;

c)      2,5 ore;

d)      6 ore;

e)      5,5 ore.


5. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:


C = ct x [QtS - Qtr]/Qm


a)      costul de angajare demitere;

b)      costul de supramunca;

c)      costul de inactivitate;

d)      costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)      costul cu deficitul de produse.

unde: QtS = productia programata in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform

normativelor, in perioada t;

Qm = norma de productie in perioada t pe muncitor


6. Fie o linie de fabricatie polivalenta. In cadrul Compartimentului "Proiectare Produse si Tehnologii" se analizeaza parametrii acestei linii. Se prezinta urmatoarele opinii:

a)      tactul teoretic al liniei determina tactul specific;

b)      marimea lotului specifica unui produs determina numarul de lansari in fabricatie(frecventa);

c)      tactul specific al liniei determina timpul de functionare a acesteia;

d)      programul de fabricatie pentru un produs determina marimea lotului;

e)      frecventa de lansare in fabricatie determina, in raport de programul de productie, marimea lotului.;

Care este opinia corecta?












7. In cadrul unei subunitati structurale de fabricatie, pentru decada 1, a lunii in curs, s-a elaborat urmatorul grafic de programare si urmarire a productiei.





programat


realizat







1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


La sfarsitul perioadei a 8-a productia nerealizata este de:

a)      20 produse;

b)      10 produse;

c)      50 produse;

d)      40 produse;

e)      30 produse;




8. In cadrul unei subunitati structurale de fabricatie, pentru decada 1, a lunii in curs, s-a elaborat urmatorul grafic de programare si urmarire a productiei.





programat


realizat







1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


La sfarsitul perioadei a 8-a productia nerealizata este de 30 produse. Care este intarzierea in zile:

a) 2 zile;

b)      5 zile;

c)      3 zile;

d)      1 zile;

e)      4 zile.



In cadrul unei subunitati structurale de fabricatie, pentru decada 1, a lunii in curs, s-a elaborat urmatorul grafic de programare si urmarire a productiei.





programat


realizat







1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


La sfarsitul perioadei a 8-a productia nerealizata este de 30 produse. Realizarea programului impune fabricarea pana la sfarsitul decadei a:

a)      25 produse/zi;

b)      15 produse/zi;

c)      10 produse/zi;

d)      20 produse/zi;

e)      30 produse/zi.


10. Linia tehnologica "I" atrage produsele de la linia tehnologica "I-1". Linia "I" are un program de productie zilnic de 1000 de produse. Intre cele doua linii, inventarul (stocul), format din 50 de produse s-a consumat si trebuie inlocuit in totalitate. Linia "I-1" da in mod constant un rebut tehnologic de 1% din cantitatea lansata in executie. Doua produse executate in linia "I-1" intra in componenta unui singur produs din linia'I'. Cantitatea de produse care constitue programul liniei "I-1" este:


a)      2050 produse;

b)      2200 produse;

c)      2071 produse;

d)      2100 produse;

e)      2255 produse.


Fie o linie polivalenta pentru care se cunosc urmatoarele marimi:

Li = lotul de fabricatie pentru produsul i

NL= numarul loturilor lansate in fabricatie

Pi = programul de productie pentru produsul i

Nrz = numarul zilelor lucratoare din perioada programata

Se stabilesc urmatoarele relatii de calcul :


a)      nL = Pi/Nrz;

b)      nL = Nrz/Pi;

c)      Li = Pi x NL;

d)      Pi = Nrz x Li;

e)      Li = Pi/NL;

Care din relatiile de mai sus este cea corecta?


12. Nivelul stocului corespunzator punctului comenzii (Spc) se stabileste cu relatia:

a)      Scp = Ssig/Cz + Dcf;

b) Scp = Ssig x Dcf + Cz;

c) Scp = Ssig + Dcf/Cz ;

d) Scp = Ssig - Cz /Dcf;

e) Scp = Ssig + Cz x Dcf;

unde: Ssig = stocul de siguranta;

Cz = consumul mediu zilnic;

Dcf = durata de lansare in fabricatie, executie si livrare a unui nou lot de piese;


13. Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact liber, care are un program de productie pe schimb de 24 produse. Perioada de repetare in fabricatie este de 2 ore. Timpul unitar pentru primele doua operatii este de :

T1 = 45 min.;

T2 = 15 min.;

Incarcarea medie a masinilor de la fiecare operatie este:

a)      I op1 % = 70% si I op 2 % = 15%;

b)      I op1 % = 80% si I op 2 % = 60%;

c)      I op1 % = 75% si I op 2 % = 75%;

d)      I op1 % = 65% si I op 2 % = 35%;

e)      I op1 % = 80% si I op 2 % = 20%.



14. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

C = ct x [QtS - QtD + St-1]

a)      costul de angajare demitere;

b)      costul de supramunca;

c)      costul de inactivitate;

d)      costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)      costul cu deficitul de produse;

unde: QtS = productia programat in semestrul t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform normativelor;

Qm = norma de productie trimestriala pe muncitor.


15. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

C = ct x [QtD - QtS - St-1]

a)      costul de angajare/demitere;

b)      costul de supramunca;

c)      costul de inactivitate;

d)      costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)      costul cu deficitul de produse;

unde: QtS = productia programata in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform normativelor, in perioada t;

Qm = norma de productie in perioada t pe muncitor



16. In procesul de programare operativa se realizeaza instrumente cum ar fi:

graficul alternant al circulatiei produselor in functie de operatie, masina, tact;

graficul standard pentru fluxul discontinuu;

graficul pe piese si operatii;

graficul orientativ pe piese;

graficul de programare si urmarire a productiei zilnice;

programul de volum de lucrari;

graficul indeplinirii programelor de productie dupa nomenclator;

ciclograma produsului (comenzii);

arborescenta PERT;

graficul complet si simetric pentru stabilirea succesiunii produsului;

Programarea operativa a productiei de serie utilizeaza instrumentele:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     


17. Necorelarile cantitative si calendaristice dintre activitatile

subunitatilor structurale de fabricatie genereaza:

a)      timp de pregatire-incheiere a fabricatiei;

b)      timp de transport intern;

c)      asteptari ale produselor pe fluxurile de executie si ale utilajelor de productie;

d)      timp pentru CTC;

e)      intreruperi interschimburi.


18. Fie o linie in flux continuu, cu tact impus. Durata operatiilor

este: T1 = 5 min.; T2 = 10 min.; T3 = 15 min.; T4 = 10 min.; T5 = 15 min.; T6 = 5 min. ;

Se considera declansarea fabricatiei in momentul zero cu produsul unu.

In intervalul(50-65) la operatia 5, se afla:

a)      produsul 1, la masina 1, de la operatia 5;

b)      produsul 1, la masina 2, de la operatia 5;

c)      produsul 2, la masina 3, de la operatia 5;

d)      produsul 2, la masina 2, de la operatia 5;



e)      produsul 3, la masina 3, de la operatia 5.


19. Fie o linie monovalenta, in flux discontinuu. Pentru aceasta

forma de organizare se determina marimea:

Ki=(t-t)/t

unde: t - reprezinta tactul teoretic al liniei

t - durata medie a unei operatii la un loc de munca

Marimea Ki reprezinta:

a)      tactul specific al liniei;

b)      coeficientul care exprima incarcarea liniei;

c)      durata normata a unei operatii;

d)      gradul de inegalizare a fluxului;

e)      abaterea duratei medii a unei operatii de la tact.


20. Graficul de programare si urmarire a productiei zilnice se utilizeaza pentru:

a)      determinarea productiei ritmice, avansului si intarzierii fabricatiei;

b)      determinarea momentelor de incepere a fabricatie si a celor de livrare;

c)      stabilirea termenelor finale de fabricatie a duratei de executie si a celor de incepere a fabricatiei;

d)      programarea si indeplinirea programului la nivelul fiecarei linii de fabricatie;

e)      corelarea cantitativa a programelor de productie.


21. La un loc de munca conducator din cadrul unei sectii de fabricatie se primeste o comanda interna de a executa 5 produse A,B,C,D, E. Pe baza datelor din tabelul urmator si aplicand regula de prioritate: "primul in fabricatie produsul cu cea mai mica rezerva de timp", timpul mediu de intarziere in atelier T­ia si timpul mediu de stationare TI a unui produs vor fi:

Tabelul 1.

Activitatea

Timp de procesare (zile)

Data de predare (zile)

A



B



C



D



E




a)      T­ia = 8,6 zile ; Ti = 3,2 zile .

b)      T­ia = 8 zile ; Ti = 3 zile .

c)      T­ia = 8,5 zile ; Ti = 3,3 zile .

d)      T­ia = 8,2 zile ; Ti = 3,6 zile .

e)      T­ia = 8,7 zile ; Ti = 3,3 zile .


22. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

Ct =+/- ct x [Qts - Qtr]/Qm

a)      costul de angajare/demitere a muncitorilor in perioada t;

b)      costul de supramunca in perioada t;

c)      costul de inactivitate in perioada t;

d)      costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t;

e)      costul cu deficitul de produse in perioada t.

unde: Qts = productia programat in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform normativelor, in perioada t;

Qm = norma de productie in perioada t pe muncitor.


23. O firma producatoare de autocamioane are un program lunar (master) de 200 autocamioane. Motorul cu care este echipat un autocamion este de 6 cilindri. Firma livreaza lunar cate 20 motoare pentru inlocuirea celor uzate si o cantitate de 80 biele pe luna, sub forma pieselor de schimb. Procentul de rebut in cadrul liniei de prelucrare a bielelor este de 1%. Prelucrarea bielelor se continua in cadrul liniei de montaj "arbore cotit-biele-pistoane". Intre cele doua linii de prelucrare se creeaza un stoc de siguranta de 20 biele, care a fost consumat si trebuie inlocuit. Firma isi desfasoara activitatea timp de 20 zile pe fiecare perioada calendaristica de o luna.

Cantitatea de biele lansata in cadrul liniei de prelucrare intr-o zi lucratoare este:

a)      80 biele;

b)      79 biele;

c)      75 biele;

d)      78 biele;

e)      101 biele.


24. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat de inactivitate este:

a) C2t = c2t [(QtS - QtD) + St-1];

b) C2t = c2t [QtD - QtS + Dt-1];

c)      C2t = c2t (QtS - Qtr)/ Qm;

d)      C2t = c2t (QtS - Qtr) ;

e)      C2t = c2t [QtD - QtS + St-1].


Unde: (QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t ;

(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t ;

(St-1) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t - 1;

(Qm) = norma de productie din perioada t pe muncitor ;

(Qtr) = productia care poate fi produsa conform normativelor

(Dt-1) = reprezinta deficitul de produse din perioada t-1.


25. Periodicitatea lansarii in fabricatie a unui lot de produse (R)

este data de relatia:

a)      R = Nzl - NL ;

b)      R = Nzl /NL;

c)      R = NL /Nzl ;

d)      R = Nzl x NL;

e)      R = Nzl + NL;

Unde: Nzl = numarul de zile lucratoare in perioada in care se fabrica volumul de productie;

NL = numarul de lansari in fabricatie;


26. Raportul dintre gradul de inegalizare a fluxului (K) si gradul de incarcare a liniei (I) este:

a)      K + I > 1;

b)      K + I = 1;

c)      K + I < 1;

d)      K + I £

e)      K + I ³


27. Specific procesului de programare operativa pe baza "graficului de piese si operatii cu termene precise" este:

a)      stabilirea momentului de livrare a produsului, determinarea duratei totale de executie a pieselor componente ale produsului si stabilirea momentelor de intrare in fabricatie;

b)      determinare duratei de executie a fiecarui lot de piese, la fiecare operatie, a devansarilor in executie, precum si stabilirea termenelor celor mai tarzii admisibile de incepere a operatiilor;

c)      determinarea volumului de productie lunar, a numarului de loturi (frecventa sau cadenta) si stabilirea periodicitatii lansarilor in fabricatie;

d)      determinarea marimii loturilor de fabricatie, a necesarului de manopera pentru fiecare operatie si a necesarului total de manopera;

e)      repartizarea rationala a pieselor pe utilaje, determinarea succesiunii executiei pieselor si stabilirea momentelor finale de executie a pieselor.


28. In conditiile productiei individuale programarea operativa utilizeaza:

a)      metode bazate pe ritmul de fabricatie;

b)      metode fundamentate pe ritmul de fabricatie;

c)      metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri;

d)      metode bazate pe prioritati;

e)      metode bazate pe devansari.


29. Functia obiectiv folosita in elaborarea unui program agregat presupune minimizarea:

costul de angajare demitere;

costul de supramunca;

costul de inactivitate;

costul de intretinere a stocului de produse finite;

costul cu deficitul de produse.

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     


Programul zilnic de productie al unei linii tehnologice in calitate de linei furnizoare, este determinat cu relatia:

a)      Pzf = Pzb x Kx Nrz/[L - (Sn - Se)] ;

b)      Pzf = Pzb x K - Nrz/[L - (Sn - Se)];

c)      Pzf = Pzb - [L - (Sn - Se)]/Nrz;

d)      Pzf = Pzb x K + [L (Sn - Se)]/Nrz;

e)      Pzf = Pzb x Nrz+[L - (Sn - Se)]x K;

Unde:

Pzf = programul zilnic de productie al liniei furnizoare ;

K = numarul de elemente constructive de pe linia furnizoare care intra in componenta unui produs de pe linia beneficiara;

L = cantitatea de elemente constructive fabricate pe linia furnizoare si destinate livrarii direct beneficiarilor externi intreprinderii;

Pzb = programul zilnic de productie al liniei beneficiare;

Nrz = numarul de zile lucratoare al liniei

Sn = stocul normat de productie neterminata intre linia furnizoare si linia beneficiara;

Se = stocul efectiv de productie neterminata intre linia furnizoare si linia beneficiara.



31. Modelul general al planificarii agregat se fundamenteaza pe baza a 3 variabile:

(QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t

(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t

(St) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t

Relatia dintre aceste 3 variabile este:

a) St = St-1 + QtD - QtS;

b) St = St-1 + QtS - QtD;

c) St = St-1 - QtS + QtD;

d) St = St-1 - QtS - QtD;

e) St = St-1 + QtS + QtD;


32. Principalii factori de productie care determina alegerea unei metode de programare sunt:

caracteristicile produsului finit;

structura de productie;

particularitatile procesului tehnologic;

tipul de productie.

Care din urmatoarele variante sunt adevarate:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     


33. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

C = ct x [QtS - Qtr] ; QtS > Qtr

a)      costul de angajare demitere pe lucrator in intevalul t;

b)      costul de supramunca;

c)      costul de inactivitate;

d)      costul de intretinere a stocului de produse finite;

e)      costul cu deficitul de produse;

unde: QtS = productia programata in perioada t;

Qtr = productia care poate fi produsa conform

normativelor in perioada t.


34. In functie de volumul de productie lunar (Q) si de marimea lotului de fabricatie (L), numarul de loturi in fabricatie este dat de relatia:

a) NL= Q/L;

b) NL = Q+L;

c) NL = L/ Q;

d) NL = Q-L;

e) NL = Q x L.


35. O subunitate structurala de fabricatie executa un produs "P" a carui arborescenta este:

P






P1 P2 P3

S1 S2




fig.1.

P11 P12 P21 P22

Duratele de executie ale componentelor si asamblarii generale, sunt:


P1 = 3 zile p11 = 1 zi S1 = 6 zile P = 4 zile

P2 = 2 zile p12 = 2 zile S2 = 3 zile

P3 = 1 zi p21 = 4 zile

P22 = 2 zile

Executia componentelor de la acelasi nivel de arborescenta se face potrivit metodei paralele.


- Durata de executie a produsului "P" este:

a)      10 zile;



b)      14 zile;

c)      25 zile;

d)      15 zile;

e)      12 zile.


36. O subunitate structurala de fabricatie executa un produs "P" a carui arborescenta este:

P






P1 P2 P3

S1 S2




P11 P12 P21 P22

Fig.1.

Duratele de executie ale componentelor si asamblarii generale, sunt:


P1 = 3 zile p11 = 1 zi S1 = 6 zile P = 4 zile

P2 = 2 zile p12 = 2 zile S2 = 3 zile

P3 = 1 zi p21 = 4 zile

P22 = 2 zile

Executia componentelor de la acelasi nivel de arborescenta se face potrivit metodei paralele.

Daca livrarea produsului se face in cea de-a 340 zi de la inceputul anului, lansarea in executie se va face cel tarziu in :

a)      a 320-a zi de la inceputul anului;

b)      a 315-a zi de la inceputul anului;

c)      a 330-a zi de la inceputul anului;

d)      a 328-a zi de la inceputul anului;

e)      a 325-a zi de la inceputul anului.


37. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat de intretinere a stocului de produse finite este:

a)      C1t = c1t [(QtS - QtD) + St-1];

b)      C1t = c1t [QtD - QtS + Dt-1];

c)      C1t = c1t (QtS - Qtr)/ Qm;

d)      C1t = c1t (QtS - Qtr) ;

e)      C1t = c1t [QtD - QtS + St-1];

Unde: (QtS) = cantitatea de piese produsa in perioada t ;

(QtD) = nivelul cererii de produse in perioada t ;

(St-1) = nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t - 1;

Qm = norma de productie trimestriala pe muncitor

(Qtr) = productia care poate fi produsa conform normativelor ;

(Dt-1) = deficitul de produse in perioada t-1 (Dt-1);


38. Executia produsului cutie pentru locomotiva electrica necesita activitatile cu duratele si relatiile de precedenta din tabelul urmator:


Tabelul 1.

Nr.

Crt.

Denumirea activitatii

Simbol

Durata

(zile)

Activitati precedente


Pregatire S.M.I.





Pregatire acoperis





Pregatire pereti laterali





Asamblare S.M.I.





Pregatire accesorii





Asamblare acoperis





Asamblare cabine in pereti laterali





Prelucrare S.M.I.





Confectionare accesorii





Finisare S.M.I.





Asamblare cutie





Indepartarea schelei si montare accesorii




Daca durata activitatii "asamblare acoperis" (3-8) creste cu 2 zile , durata ciclului de fabricatie sporeste cu:

a)      1 zi ;

b)      2 zile;

c)      3 zile;

d)      0 zile

e)      4 zile.


39. Relatia de determinare a extracostului programarii agregat de supramunca este:

a)      C2t = c2t [(QtS - QtD) + St-1];

b)      C2t = c2t [QtD - QtS + Dt-1];

c)      C2t = c2t (QtS - Qtr)/ Qm;

d)      C2t = c2t (QtS - Qtr) ;

e)      C2t = c2t [QtD - QtS + St-1];

Unde: (QtS) = reprezinta cantitatea de piese produsa in perioada t ;

(QtD) = reprezinta nivelul cererii de produse in perioada t ;

(St-1) = reprezinta nivelul stocului de produse finite la sfarsitul perioadei t - 1(St-1);

(Qm) = reprezinta norma de productie din perioada t pe muncitor Qm ;

(Qtr) = reprezinta productia care poate fi produsa conform normativelor ;

(Dt-1) = reprezinta deficitul de produse din perioada t-1.




40. Executia produsului cutie pentru locomotiva electrica necesita activitatile cu duratele si relatiile de precedenta din tabelul urmator:

Tabelul 1

Nr.

Crt.

Denumirea activitatii

Simbol

Durata

(zile)

Activitati precedente


Pregatire S.M.I.





Pregatire acoperis





Pregatire cabine in pereti laterali





Asamblare S.M.I.







Pregatire accesorii





Asamblare acoperis





Asamblare cabine in pereti laterali





Prelucrare S.M.I.





Confectionare accesorii





Finisare S.M.I.





Asamblare cutie





Indepartarea schelei si montare accesorii





- Durata ciclului de fabricatie a produsului este de:

a)      67 zile;

b)      90 zile;

c)      65 zile;

d)      92 zile;

e)      57 zile.


RASPUNSURI

Intrebare

Raspuns

Intrebare

Raspuns

Intrebare

Raspuns


b


e


b


b


c


e


b


e


b


a


d


a


c


a


e


e


a


d


e


a


a


c


b


d


d


c


d


c


b


d


e


b




e


b




c


c




d


e




e


d








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact