StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul proiectelor
Trimite articolul prin email Managementul calitatii in proiectele de constructii : Managementul proiectelor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Managementul calitatii in proiectele de constructii



MANAGEMENTUL CALITATII IN PROIECTELE DE CONSTRUCTII


Rezumat

Problema calitatii lucrarilor de constructii are o deosebita importanta deoarece, spre deosebire de alte activitati ale productiei materiale aici nu se admit abateri de la calitate in privinta rezistentei,  stabilitatii, durabilitatii, sigurantei in exploatare.

Responsabilitatile privind asigurarea calitatii nu se rezuma doar la nivelul constructorului sau al beneficiarului, ele au devenit o problema nationala si, in ultimul timp, europeana sau chiar mondiala. Sunt analizate implicatiile factorilor ce   contribuie la constituirea si mentinerea calitatii obiectelor de constructii, precum si obligatiile ce revin acestora prin legislatia in vigoare. Legea calitatii in constructii a instituit 'Sistemul calitatii in constructii' care este tratat pe larg in acest capitol. In cadrul lui se detaliaza 'Sistemul de conducere si asigurare a calitatii in constructii'. Capitolul abordeaza particularitatile organizarii controlului de calitate si prezinta, pe scurt, necesitatea implementarii 'Managementului Calitatii Totale' in constructii. Dupa prezentarea modalitatilor de receptie a lucrarilor de constructii se analizeaza costurile calitatii si relatia calitate - cost global.




Capitolul se incheie cu precizari privind organizarea controlului de calitate la nivelul firmei de constructii.


Cuprins:

Calitatea in constructii. Scurt istoric. Calitatea in legislatia interna si internationala.

Sistemul calitatii in constructii.

Sistemul de conducere si asigurare a calitatii in constructii.

Organizarea controlului de calitate.

Costurile calitatii. Calitate - cost global.

Organizarea controlului de calitate la nivelul firmei de constructii.


Calitatea in constructii. Scurt istoric. Calitatea in legislatia interna si internationala

Activitatea de constructii este recunoscuta ca una dintre cele mai vechi preocupari ale omului si se materializeaza in medii construite in care se desfasoara intregul sistem de activitati si preocupari umane (productive, sociale, culturale etc.). Deci, mediul construit influenteaza totalitatea activitatilor materiale si spirituale,         fapt ce a condus, inca din antichitate, la impunerea garantiei calitatii productiei de constructii.

Astfel, 'codul lui Hammurabi', 1700 i. Hr. facea constructorul raspunzator de calitatea si rezistenta operei sale prin precizarea: 'daca se prabuseste casa (constructia) si omoara locatarii mesterul constructor va fi ucis'.

Legiferarea si organizarea asigurarii calitatii constructiilor in tara noastra este prezenta, mai intai in 'Memoriul despre lucrarile savarsite de Departamentul Lucrarilor Publice' publicat la Iasi in 1856 prin care era creata 'Politia asupra zidirilor private' care solicita ca:

- 'toti lucratorii de zidiri, sa nu fie ingaduiti a lucra pana nu-si capata atestatul Departamentului doveditoriu gradului de cunoastere ce au';

- 'in viitor toate cladirile sa nu se mai zideasca decat cu caramida pe lat, iar acelea facute cu caramida pe muchie sa se prefaca' etc.

Calitatea constructiilor trebuie sa fie abordata complex, stiintific,         deoarece implicatiile noncalitatii sunt mult mai mari fata de marea majoritate a celorlalte produse. Constructiile, ca produse ale activitatii umane prezinta urmatoarele particularitati:

- consuma un capital foarte mare;

- sunt supuse unui numar mare de factori aleatori, imprevizibili, ca urmare a duratei mari de viata;

- trebuie sa satisfaca necesitatile a doua, trei generatii ceea ce face dificila standardizarea si prelungeste perioada de acumulare a experientei necesara perfectionarii produselor;

- cu toate perfectionarile tehnologice, se mentin lucrari cu caracter artizanal la care calitatea este data de calificarea si indemanarea executantului;

- este dificil de apreciat un raport optim intre cresterea costului executiei pentru imbunatatiri calitative si reducerea pe aceasta cale a costului exploatarii;

- nu se admit defecte sau rebuturi (in special legate de stabilitate, rezistenta, durabilitate si siguranta in exploatare) etc.

Calitatea constructiilor nu este doar o problema a constructorului, ea este problema nationala si, in ultimul timp, europeana sau chiar mondiala. In acest sens, Comunitatea Economica Europeana (C.E.E.) a dat mandat Comitetului European de Standardizare sa stabileasca norme prin care, intre statele membre, sa se recunoasca reciproc organismele si laboratoarele care sa confirme calitatea.

Institutul Roman de Standardizare a aderat Ia Comitetul European de Standardizare, precum si la Reteaua Internationala de Terminologie, fapt ce a condus la adoptarea normelor Organizatiei Internationale de Standardizare (I.S.O.) incluzandu-le in nomenclatorul de standarde romanesti, astfel:

-I.S.O. 8404/1994 - Calitate. Vocabular;

-I.S.O. 9000/1994 - Standarde pentru conducerea calitatii si asigurarea calitatii. Ghid pentru selectie si utilizare.

-I.S.O. 9001/1994 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service.

-I.S.O. 9002/1994 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.

-I.S.O. 9003/1994 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea                                                  calitatii in inspectie si incercarea finala.

-I.S.O. 9004/1994 - Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Ghid.

S-au adoptat, de asemenea, normative din seriile I.S.O. 10.011/93 si E.N. 45.000 /1992.

Standardul S.R. I.S.O. 8404 din 1994 defineste calitatea prin ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii ofera acestuia aptitudinea de a satisface cerintele exprimate sau implicite ale clientului.

Aceasta definitie poate fi insa confundata cu definitia valorii de          intrebuintare a unui produs. Pentru a defini corect calitatea produsului trebuie precizata si masura in care 'caracteristicile' satisfac cerintele exprimate sau implicite (atat o coliba cat si o vila satisfac cerinte de locuit, insa o fac intr-o masura diferita ca urmare a calitatii diferite a celor doua produse).

Alinierea cerintelor calitatii in constructii, din tara noastra, la cerintele internationale s-a materializat in legea nr.10 'Lege privind calitatea in constructii' adoptata la 18 ianuarie 1995 si publicata in M.O. nr.12 din 24 ianuarie 1995. Prevederile acestei legi se aplica:

- constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora - indiferent de forma de proprietate sau destinatie;

- lucrarilor de modernizare; modificare, transformare, consolidare si reparatii ale constructiilor.

Pentru a obtine o constructie de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte:

- rezistenta si stabilitate;

- siguranta in exploatare;

- siguranta la foc;

- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

- protectie impotriva zgomotului.

Aceste obligatii revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor si anume: investitorilor, cercetatorilor, proiectantilor, verificatorilor de proiecte, fabricantilor si furnizorilor de produse pentru constructii, executantilor, responsabililor tehnici cu executia, proprietarilor, utilizatorilor, expertilor tehnici, precum si autoritatii publice si    asociatiilor profesionale de profil.

Legea calitatii in constructii a instituit 'sistemul calitatii in constructii' definit ca ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, executie, exploatare si postutilizare a acestora.


Sistemul calitatii in constructii

Sistemul calitatii in constructii se compune din:

Reglementarile tehnice in constructii care se stabilesc prin regulamente si proceduri si care au ca obiect, conceptia, calculul, alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor.

Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor se certifica de catre producator. Nu se folosesc produse fara certificarea calitatii.

Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee care stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a lor.

Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor

Proiectele se verifica obligatoriu de catre specialisti verificatori de proiecte atestati (altii decat cei ce au elaborat proiectul).

Executia este verificata de investitori prin diriginti de specialitate iar      expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici autorizati.

Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o obligatie ce revine tuturor factorilor ce participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si se materializeaza intr-un sistem propriu fiecarui factor.

Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se face conform prevederilor legale.

Activitatea metrologica in constructii urmareste asigurarea, etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control necesare.

Receptia constructiilor urmareste certificarea realizarii acestora conform cu documentatia de executie si cu cartea tehnica a constructiei in care se inscriu date referitoare la realizarea si exploatarea constructiei. Se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului care are sarcina sa o completeze la zi.

Comportarea in exploatare si interventiile in timp se inscriu in cartea tehnica. Interventiile (reconstruire, consolidare, transformare, extindere, reparatii) se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau de un expert tehnic avizat.

Postutilizarea constructiilor se refera la activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si produselor recuperabile, precum si de reciclare a deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.

Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre 'Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului' care urmareste aplicarea unitara a prevederilor legale privind calitatea constructiilor la nivelul intregii tari.

Dintre componentele sistemului calitatii in constructii doar conducerea si asigurarea calitatii in constructii cade integral in sarcina constructorului.


Sistemul de conducere si asigurare a calitatii in constructii[1]

Acest sistem are urmatoarele componente:

Datele de intrare ale sistemului care cuprind documentatia tehnico - economica anexata contractului (tema - program de cercetare, proiectul, specificatiile tehnice, caietele de sarcini etc.).

Elementele principale de continut formate din :

Programul de asigurare a calitatii prin intermediul caruia se stabilesc:

- dispozitiile specifice pentru definirea si obtinerea calitatii;

- obiectivele privind calitatea;

- regulile de operare;

- resursele necesare asigurarii calitatii;

- secventele activitatilor legate de calitate.

Programul de asigurare a calitatii foloseste ca documente:

- manualul de asigurare a calitatii;

- procedurile aferente:

- sistemului de conducere si asigurare a calitatii;

- tehnologiilor de executie;

- tehnologiilor de proces.

Organizarea sistemului de conducere si asigurare a calitatii care cuprinde:

- definirea metodelor, responsabilitatilor si a obiectivelor privind asigurarea calitatii;

- numirea (delegarea) conducerii si membrilor compartimentului de asigurare a calitatii si controlului acesteia;

- impunerea independentei compartimentului de asigurare a calitatii fata de conducerea nemijlocita a productiei;

- formarea si instruirea personalului.

Functiunile sistemului de conducere si asigurare a calitatii. Gradul de obligativitate a aplicarii acestor functiuni este impus de categoria de importanta a constructiilor (stabilita in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei si pe considerente economice).

Tabelul 12

Categoria de importanta

Modelul de asigurare a calitatii

Exceptionala (A)

Modelul nr.1 sau reglementare speciala

Deosebita (B)

Modelul nr.1

Normala (C)

Modelul nr.2 sau 3

Redusa (D)



Modelul nr.3 (optional)


Lista orientativa a modelelor de asigurare a calitatii sub aspectul cerintelor fata de functiunile sistemului se prezinta astfel:

Tabelul 13

Denumirea functiilor sistemului de conducere si asigurare a calitatii

Modelul




- manual de asigurare a calitatii




- analiza contractului




- controlul documentelor




- aprovizionarea




- produse (servicii) furnizate de beneficiar




- receptie




- controlul proceselor privind executia




- verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate




- controlul si verificarea pe parcursul executiei si in final




- controlul si verificarea finala a produselor, lucrarilor si serviciilor




- mijloace de control, masurare si incercare




- stadiul controalelor si incercarilor




- controlul neconformitatilor




- actiuni corective




- primirea, manipularea si depozitarea produselor






- inregistrari privind calitatea




- audit al sistemului calitatii




- urmarirea comportarii in exploatare




- instruirea personalului





Elementele metodologice ale dezvoltarii si aplicarii sistemului

Sistemul de conducere si asigurare a calitatii se aplica diferentiat in functie de categoria de importanta a constructiei:

- modelul nr.1 de asigurare a calitatii cuprinde numarul total de cerinte si functiuni si se aplica in etapele: proiectare, fabricare a materialelor; executie si exploatare;

- modelul nr. 2 de asigurare a calitatii cuprinde un numar partial de functiuni si se aplica in etapele: proiectare, fabricare a materialelor si executie;

- modelul nr. 3 de asigurare a calitatii cuprinde un numar minimal de functiuni, se aplica doar in etapa de executie si numai in faza finala.


Documentele tehnice ale sistemului

Elaborarea si aplicarea sistemului de conducere si asigurare a calitatii se fundamenteaza prin:

Documente privind datele de intrare ale sistemului

- detalii de executie;

- specificatii de performanta;

- caiete de sarcini.

Documente ale programului de asigurare a calitatii

- manual de asigurare a calitatii;

- proceduri de asigurare a calitatii;

- planul de control al calitatii, verificari si incercari.

Planul de audit

Documente si inregistrari referitoare la calitate

- certificate de calitate (buletine de incercari, procese verbale de receptie a materialelor);

- procese verbale de receptie calitativa a lucrarilor ascunse si      receptii partiale;

- rapoarte privind costuri ale calitatii;

- rapoarte de audit;

- rapoarte de nonconformitate;

- rapoarte de actiuni corective.

Conform regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii, unitatile participante (din cercetare, proiectare, executie, utilizare si postutilizare a constructiilor) au obligatia sa:

- elaboreze si aplice sistemul de conducere si asigurare a calitatii in unitatea proprie;

- infiinteze compartimentele de asigurare a calitatii si de control tehnic al calitatii;

- elaboreze procedurile aferente sistemului;

- pregateasca si sa califice personalul.

Legea privind calitatea in constructii stipuleaza urmatoarele obligatii si raspunderi pentru participantii la realizarea obiectelor de constructii:

a. investitorul

- stabileste nivelul calitativ ce se va realiza in proiectare si executie;

- obtine acorduri si avize conform legii;

- verifica executia prin diriginti de specialitate sau consultanti;

- solutioneaza neconformitatile, defectele in exploatare, deficientele de proiectare;

- asigura receptia la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie;

- urmareste intocmirea cartii tehnice a constructiei si o preda       proprietarului;

- propune expertiza constructiei pentru realizarea interventiilor.

b. proiectantul

- precizeaza, prin proiect, categoria de importanta a constructiei;

- asigura prin proiecte si detalii de executie, nivelul de calitate al         constructiei;

- prezinta proiectele specialistilor verificatori atestati, stabiliti de         investitor si solutioneaza neconcordantele semnalate;

- elaboreaza caietele de sarcini, instructiunile tehnice pentru executie, exploatare, intretinere, reparatii si urmarire a comportarii in timp;

- stabileste fazele de executie, participa la verificarea calitatii acestora;

- elimina defectele de calitate din proiectare;

- participa la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia         lucrarilor executate.

c. executantul

- sesizeaza investitorul asupra neconcordantelor proiectului;

- incepe constructia numai pentru proiecte verificate si constructii autorizate;

- asigura nivelul calitativ prin sistem propriu de conducere si asigurare a calitatii in constructii;

- convoaca factorii responsabili la verificarea stadiilor fizice prevazute;

- solutioneaza neconformitatile pe baza solutiilor proiectantului;

- sesizeaza Inspectoratul de stat in constructii despre producerea accidentelor tehnice in timpul executiei;

- remediaza, pe proprie cheltuiala, defectele de executie;

- readuce terenurile folosite pentru organizarea de santier la starea initiala;

- stabileste raspunderile pentru nerespectarea calitatii.

d. verificatorul de proiecte si expertii tehnici

- au aceeasi raspundere cu proiectantul la proiectele acceptate;

- raspund pentru solutiile date.

e. proprietarii constructiei

- efectueaza la timp lucrarile de intretinere si reparatii conform normelor din cartea tehnica;

- completeaza si pastreaza, la zi, cartea tehnica a constructiei;

- executa modificari la constructii numai pe baza de proiecte verificate si autorizate;

- efectueaza lucrari pentru etapa de postutilizare.

f. administratorii si utilizatorii

- folosesc constructia conform instructiunilor de exploatare (cartea tehnica);

- executa lucrari de intretinere si reparatii conform contractului;

- urmaresc comportarea in exploatare;

- sesizeaza Inspectia de stat in constructii despre accidentele tehnice inregistrate.

Participantii la realizarea si utilizarea constructiilor raspund 10 ani pentru vicii ascunse si toata durata de existenta pentru vicii de structura (din proiectare sau executie).


Organizarea controlului de calitate

Asigurarea calitatii lucrarilor este posibila prin:

- ridicarea nivelului de calificare al lucratorilor;

- respectarea disciplinei tehnologice;

- intarirea exigentei in executie;

- aplicarea unor forme operative de control tehnic al calitatii in toate fazele de executie si anume:

a. Faza premergatoare executiei lucrarilor de constructii

- examinarea si verificarea documentatiei tehnico-economice;

- verificarea calitatii materialelor de constructii si a prefabricatelor;

- verificarea calitatii utilajelor inchiriate;

- verificarea capabilitatii subantreprenorilor.

b. Faza executarii lucrarilor de constructii

- verificarea calitatii lucrarilor de structura;

- verificarea calitatii lucrarilor de finisaj.

c. Faza receptiei obiectelor de constructii terminate

d. Faza exploatarii obiectelor de constuctii

e. Faza postutilizare; recuperare; refacere mediu

Pentru cresterea calitatii lucrarilor de constructii trebuie sa se actioneze in directiile:

- cresterii calitatii documentelor de proiectare;

- cresterii calitatii materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor;

- introducerii unor materiale noi (mase plastice, otel, aluminiu, sticla etc.);

- perfectionarii solutiilor constructive si introducerii progresului tehnic;

- cresterii nivelului tehnic si a gradului de specializare a utilajelor de constructii si a mijloacelor de transport;



- perfectionarii metodelor de organizare;

- motivarii superioare a personalului.

O noua teorie asupra calitatii lucrarilor de constructii este Managementul Calitatii Totale (MCT).

Sistemul de management al calitatii totale vizeaza toate aspectele activitatii firmei si desemneaza calitatea ca element strategic.

Strategia M.C.T. se concretizeaza in efortul integrat al tuturor nivelurilor companiei pentru a creste satisfactia clientului, prin realizarea practica a imbunatatirilor continue.

M.C.T. se impune in constructii deoarece:

- constructiile sunt cunoscute pentru calitate scazuta;

- exista o lipsa de preocupare pentru respectarea termenelor de predare;

- nu se respecta costurile anticipate de client;

- se inregistreaza performante reduse la nivelul firmei.

Spre deosebire de industrie, in constructii calitatea este impusa de:

- client;

- arhitect;

- proiectant;

- experti verificatori de proiect;

- antreprenori generali;

- subantreprenori;

- furnizori de materiale si utilaje.

In conditiile sistemului M.C.T. fiecare este clientul celuilalt.

Particular pentru constructii este faptul ca proprietarul este singurul 'neexpert' si totusi el este cel care trebuie sa ia deciziile cele mai importante. Proprietarul nu are experienta deoarece el conduce un proiect o singura data sau, in cel mai bun caz, la intervale mari de timp. Aceasta este cauza principala care genereaza conflicte intre participanti (legate de materiale, masini, solutii constructive, relatii dintre oameni, bani, etc.).

Particularitatile M.C.T. in constructii sunt date de nerepetabilitatea proiectelor abordate ceea ce face ca resursele fizice si umane angajate in proiect sa fie disponibilizate la incheierea acestuia.

Calitatea, in domeniul constructiilor, este, in primul rand, o problema de responsabilitate sociala. Asigurarea securitatii si confortului pentru beneficiarii constructiilor reprezinta o obligatie morala si contractuala pentru firmele de constructii.

In tabelul urmator se face o paralela intre managementul traditional al calitati si M.C.T.

Tabelul 14


Managementul traditional al calitatii

Managementul calitatii totale

Calitate

produsele sunt conforme cu specificatia;

se pune accent pe controlul final

produsele sunt conforme cu nevoile consumatorilor;

se pune accent pe controlul calitatii procesului de productie

Clienti

- intelegerea partiala a nevoilor clientilor

- proces sistematic de cautare, intelegere si satisfacere a necesitatilor clientilor

Defecte

- se admite un anumit procent de defecte, pierderi, retusuri

- nu se admit erori (zero defecte in fabricatie, zero probleme in exploatare)

Inovatii

- revolutii tehnologice (automatizare)

- perfectionare graduala si continua a fiecarei activitati

Rezolvarea problemelor

- nesistematizat, la nivel administrativ sau al specialistilor

- in mod participativ, disciplinat; decizii pe baza unor informatii precise



Costurile calitatii. Calitate - cost global.

Cu toate ca factorii care influenteaza calitatea se pot identifica usor, factorii care influenteaza costul calitatii sunt mai greu de identificat.

Conform standardelor internationale costurile calitatii sunt date de:

- costul studiului pietei in privinta cerintelor de calitate;

- costul cercetarii legat de imbunatatirea calitatii;

- costul proiectarii legat de asigurarea cerintelor de calitate;

- costul asigurarii calitatii resurselor necesare executiei:

- costul organizarii de santier in legatura cu asigurarea realizarii calitatii;

- costul exploatarii legat de asigurarea calitatii;

- costul auditurilor de calitate ale sistemului, obiectului de constructii etc.;

- costul pregatirii profesionale in domeniul calitatii;

- costul prevenirii noncalitatii;

- costul eliminarii neconformitatilor de calitate;

- costul evaluarii calitatii.

Cu cat creste calitatea unei constructii, cu atat creste si costul lucrarilor de executie dar, scade proportional, datorita calitatii ridicate, costul exploatarii constructiei. Durata de folosire a obiectelor de constructii este foarte mare si deci; recuperarea costurilor suplimentare in executie este usor de realizat. Se pune insa intrebarea: ' cat de mult putem creste costul executiei pentru imbunatatirea         calitatii?'. Raspunsul la intrebare se poate da prin calculul costului global al constructiei (suma costurilor de executie si de exploatare) si se prezinta ca in diagrama urmatoare (figura nr. 51, p. 253).




Figura nr. 51 Optimizarea calitatii in functie de costul global.


Organizarea controlului de calitate la nivelul firmei de constructii

In majoritatea firmelor de constructii organizarea si realizarea controlului calitatii lucrarilor se asigura de catre:

- managerul general, care raspunde de implementarea si evaluarea sistemului de calitate;

- managerul tehnic, care raspunde de:

- activitatea compartimentului 'control, calitate, receptii';

- nivelul de calificare al personalului;

- aplicarea programului de asigurare a calitatii;

- avizarea fiselor posturilor pentru sefii compartimentelor din         subordine.

- managerul comercial, care raspunde de compartimentele de         aprovizionare si depozitare si urmareste procurarea produselor la nivelul de calitate prevazut in proiect;

- seful compartimentului control, calitate, receptii, care este subordonat managerului general si are urmatoarele responsabilitati:

- concepe structura organizatorica menita sa asigure functionarea sistemului de calitate elaborat;

- raspunde de instruirea personalului din santiere;

- efectueaza controlul de calitate pentru toate fazele de executie;

- analizeaza cauzele ce conduc la neconformitati si initiaza actiuni corective;

- dispune oprirea lucrarilor, atunci cand se constata abateri de la cerintele de calitate;

- responsabilul cu activitatea laboratoarelor de santier este subordonat sefului compartimentului control, calitate, receptii si are urmatoarele sarcini:

- coordoneaza activitatea laboratoarelor, (prelevari probe beton, mortar, etc.);

- coordoneaza efectuarea incercarilor nedistructive;

- intocmeste trimestrial si anual, sinteza probelor prelevate si le transmite Inspectoratului de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

- seful de santier, care raspunde de:

- asigurarea conditiilor necesare inceperii si derularii lucrarilor;

- calitatea materialelor puse in opera;

- identificarea neconformitatilor si implementarea actiunilor     corective.

- seful de lot, care raspunde de calitatea lucrarilor executate si are urmatoarele obligatii:

- organizeaza locurile de munca;

- controleaza calitatea lucrarilor executate de echipe;

- urmareste respectarea proiectelor.

- seful de echipa, care raspunde de respectarea prevederilor din proiect si din fisele tehnologice. Acesta raspunde de calitatea lucratorilor din subordine;

- muncitori, care raspund de calitatea lucrarilor executate.

Dupa felul in care se executa si dupa pozitia organului de control fata de firma, controlul poate fi:

a. Control interior, care are rolul de a atesta calitatea productiei proprii si care se realizeaza prin:

- control intern, compus din:

- autocontrol;

- control ierarhic.

- control extern, efectuat prin sondaj in toate etapele de executie, de catre personalul compartimentului de calitate, control, receptii, cu scopul de a valida operatiile de control intern.

b. Control exterior, efectuat de catre beneficiar sau un reprezentant al acestuia si are ca scop validarea controlului interior al executantului.

c. Control de stat, care se realizeaza de catre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.





H.G.nr.261/ 8 iunie 1994 Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii'.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact