Salarizarea. impozite si obligatii catre stat. mod de calculare a salariilor

Definitie. Salariu de baza (de incadrare)

-Salariul - contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

-exprimat in bani.
-La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.

-salariul are dublu sens-cost

-venit

-salariul cost- cheltuielile suportate de ag. ec. , venit pt salariati, plata muncii, contributile la asigurarile sociale si fonduri de somaj

-salariul-venit-factori de productie munca, este o forma de venit personal

Salariul de baza

- negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora.

-salariul fara alte elemente (sporuri, indemnizatii etc.).

-se aplica si sporurile.

-Salariul brut-salariul net plus contributii la asigurarile in sistemul de stat (contributii la fondurile de asigurari sociale - pensii, asigurari de sanatate, somaj, impozitul pe sal 939j92j ariu).

-salariul nominal - suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitate

-inclus impozitul - se numeste si salariul nominal brut

-daca preturile cresc, negocierea salariului nominal va creste

Salariul minim garantat Salariul de baza minim brut pe tara garantat- prin hotarare a Guvernului.

-salariul minim fixat prin lege, negociat intre sindicate, patron si guvern

-programul normal de munca mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat (de exemplu, pentru un program de 2 ore/zi, respectiv 10 ore/saptamana, salarul mimin este de 82.5 RON).

-daca intrerupeti temporar activitatea, salariatii vor beneficia de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.

Plata salariului
-in bani o data sau de doua ori pe luna (avans sau chenzina I si lichidare sau chenzina a doua).

- pentru a doua varianta, valoarea avansului poate reprezenta 40% din salariul de baza sau 50%/60% din salariul net.

-se dovedeste-prin semnarea statelor de plata,

-prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.
- inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.
-obligatatoriu salariului brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara

-Nu puteti negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara. Sunteti obligat sa garantati in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara

Durata timpului de munca -timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.

-Durata normala a timpului de munca:
- 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, cu norma intreaga (ful-time)
- 6 ore/zi si 30 ore/saptamana, tinerilor pana la 18 ani
- 2, 3, 4, 5, 6, 7 ore/zi si 10, 15, 20, 25, 30, 35 ore/saptamana (part-time)

-Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este,

- 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.

- organizarii procesului muncii in schimburi (ture)- timpului de munca poate fi prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada maxima de 3 saptamani, sa nu depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamana.
- timpul de munca zilnica de 12 ore va fi urmata de 24 de ore de repaus.

-Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile (graficul saptamanal, lunar) sunt aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate.

-Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
-Evidenta prezentei fiecarui salariat la programul de lucru se tine pe baza condicii de prezenta.

-Condica de prezenta:

- se supune controlului inspectiei muncii ori de cate ori este solicitat.

-se intocmeste pontajul.

-Pontajul -sub forma unui tabel, cu urmatoarele coloane:- nume angajat,

-functie,

- zilele din luna,

-totalul de ore lucrate in luna,

-numarul de ore suplimentare,

-numarul de ore lucrate in timpul noptii, -numarul de zile/ore intreruperi (concediu de odihna sau de boala, invoiri, absente nemotivate).

-este completat de sefii locurilor de munca.

-Prezenta la lucru -inregistrata si prin sisteme electronice

- cartele electonice- ai acces la locurile de munca

- inregistreaza ora sosirii, ora plecarii etc.

Structura salariului. Contributii la bugetul de stat

-Salariul cuprinde:
- salariul de baza
- alte elemente
- indemnizatiile (de neconcurenta etc.)
- sporurile
- alte adaosuri (bonusuri, premii etc.)

Salariul de baza
-Salariul de baza (salariul tarifar de incadrare) -salariul minim oferit unui salariat pentru munca prestata intr-o luna, fara alte elemente de natura sporurilor, indemnizatiilor, premiilor etc.

-Este salariul brut (contine contributiile datorate de angajat catre bugetul statului).

-Ca punct de refetinta la nivel national se ia in considerare salariul minim pe economie,

- Fiecare societate, prin politica salariala practicata, poate stabili un nivel al salariului minim practicat in cadrul socitatii peste Salariul minim pe economie
- sistemul bugetar, nivelul salariilor de incadrare sunt stabilite prin legi specifice.

Alte elemente:
- indemnizatiile (de conducere, de neconcurenta, de mobilitate etc.)
- sporurile
- alte adaosuri (bonusuri, prime, premii etc.)

Indemnizatii

-Legislatia in vigoare prevede obligatoriu urmatoarele tipuri de indemnizatie:

- Indemnizatia de -neconcurenta, de cel putin 25% din salariu.
- mobilitate poate imbraca forma de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
- conducere,

-fidelitate etc.

Sporurile la salariu

Legislatia in vigoare reglementeaza urmatoarele sporuri:
- Sporul pentru munca suplimentara
- sporul pentru munca prestata in timpul noptii
- Sporul de vechime
- Sporul pentru conditii grele, nocive, toxice, de risc

a) Sporul pentru munca suplimentara
-munca prestata peste programul normal de munca (de regula, 8 ore/zi, 40 ore/saptamana) si nu poate depasi 8 ore.

- salariatii care au efectuat ore suplimentare, pentru aceste ore se va acorda timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile calendaristice.

-daca nu este posibil sa se acorde timp liber pt orele suplimentare va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Atentie! Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.

b) Sporul de noapte- munca de noapte,

- intre orele 22,00-06,00, iar durata normala a muncii de noapte nu va depasi 8 ore intr-o perioada de 24 de ore.
-poate sa se reduca programului de lucru cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza sau un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

c) Sporul de vechime
Se acorda -a institutiile bugetare,

-RA,

- companiile cu angajati organizati in sindicate.

-Companiile cu capital privat, in functie de posibilitatile financiare si intelegerile intre patronat si salariati pot acorda si un astfel de spor. Pentru fidelizarea angajatilor se poate acorda si spor pentru vechimea in cadrul companiei.

-Sporul de vechime-in functie de vechimea in munca, pe transe de vechime:

de ex: intre 0-5 ani, 3%, intre 5-10 ani, 9% etc.).

-in institutiile bugetare sau in companiile unde si statul detine capital.
-Sporul pentru -conditii grele,

-nocive,

-toxice, de risc.

-Incadrarea conditiilor de munca in conditii grele, nocive, toxice, se realizeaza in conformitate cu legislatia specifica in vigoare cu colaborarea inspectoratului teritorial de munca.

-se pot stabili -ca un procent din salariul de baza

sau

-pot lua forma unor antidoturi sau diferite prestatii.

Alte adaosuri

-se pot concretiza in: cota din vanzari, telefon mobil, masina de serviciu, decontarea transportului, prime din profit.

-Legislatia fiscala in vigoare reglementeaza -ca societatile comerciale sa stabileasca anumite plafoane la anumite cheltuielile (cu telefoanele mobile, combustibili pentru utilizarea masinii societatii in scop personal etc.).

- Sumele rezultate ce depasesc plafoanele atrage includerea acestora in drepturile salariale, pentru impozitare.
-Cota din vanzari presupune stabilirea unor obiective de vanzari si acordarea unui procent din aceste vanzari (realizate, incasate).

-Suma de bani primita de salariat in cursul unei luni poate purta si urmatoarele denumiri:

-Indemnizatie de concediu: suma de bani aferenta zilelor de concediu de odihna efectuat de salariat.

-Durate de concediu:
- concediului de odihna anual -minim 21 de zile lucratoare (stabilit prin legea contractului colectiv de munca la nivel national);

-prin Codul muncii, durata concediului de odihna 20 de zile lucratoare.

-Durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

- Durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.

- concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.-salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani

-Prestatiile de asigurari sociale -un venit de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale (salariului), ca urmare a batranetii, invaliditatii, accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite in continuare riscuri asigurate.

-se acorda sub forma de: pensii, indemnizatii, ajutoare, alte tipuri de prestatii prevazute de lege.

-Modul de calcul al acestor prestatii este reglementat prin legislatia specifica in vigoare.

-Salariatii activi pot beneficia de urmatoarele indemnizatii:
a) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
b) prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;
c) indemnizatie pentru maternitate;
d) indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;
e) ajutor de deces.
Contributiile la bugetul de stat

-suportate atat de angajat cat si de angajator.

-Nivelul acestora este stabilit prin legi specifice.

-Impozitul pe salarii-se cuvine bugetului de stat din drepturile cuvenite salariatilor

-contributia salariatilor la asigurarile sociale (CAS (10,5%)din salariul brut lunar al fiecarui salariat

-contributia la constituirea fondului de ajutot de somaj-(0 %) din salariul brut lunar al fiecarui salariat

-contributia la fondul pt asigurarile sociale de sanatate- (6,5%)din salariut brut lunar al fiecarui salariat

-La stabilirea bazei de impozitare (suma pentru care se retine impozitul pe salarii) asupra veniturilor din salarii se iau in considerare deducerile personale (de baza si suplimentara.

-Deducerea personala -o suma neimpozabila care se acorda salariatului pentru fiecare luna a perioadei de impozitare, in functie de situatia proprie si/sau a persoanelor aflate in intretinere, dupa caz.

Deducerea personala de baza
-Deducerea personala de baza - o suma, care se acorda fiecarui salariat care are functia de baza in cadrul societatii.

-anul 2005 deducerea personala de se stabileste diferit, in functie de venitul brut realizat in luna din salarii.

-pentru venituri pana la 1000 lei, deducerea personala este de 250 lei.
- angajatii cu venituri de peste 1000 lei, deducerea personala este calculata pe transe de venit, conform OMF nr. 19/07.01.2005.
-peste 1000 lei deducerea personala este de 220 lei

Deducerea personala suplimentara
-Deducerea personala suplimentara se acorda fiecarui salariat cu functia de baza in functie de situatia sa proprie (pentru membrii de familie - rude - pana la gradul al II-lea).
-Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere sunt calculate in OMF nr. 19/07.01.2005
-Sumele asupra carora se aplica aceste retineri, precum si exceptiile, sunt stabilie prin legile specifice.

De exemplu,

-fondul de somaj -se aplica la salariul de incadrare plus alte sporuri cu caracter permanent,

-CAS nu se retine pentru prestatiile sociale.

-Cota de sanatate nu se acorda veniturilor care nu se impoziteaza.
Atentie! Pentru a retine contributiile la bugetul de stat consultati in mod obligatoriu legislatia in domeniu.

- dupa scaderea impozitului si alte retineri prevazute prin lege (ex. fond de somaj) din salariul brut rezulta salariul net.

De exemplu:
Salariu de incadrare: 1184 lei
Nr. de ore lucrate: 168
Spor de vechime: 10%
Spor de noapte: 15%, numar de ore de noapte lucrare: 56

Structura salariului va fi urmatoarea:

Retineri din salariu
-Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. O retinere des utilizata este garantia materiala, care reprezinta 10% din salariul de incadrare.

-Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului (lipsuri in gestiune, retinerea de rate neachitate de salariat la cumpararea in urma creditarii la banci etc.) nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
-Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.

-Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.

-din salariul brut si alte retineri in afara de cele prevazute de lege-rate

-chirii

-amenzi

-prime de asigurare

-debite

-diverse imputatii etc

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

Angajatorul are obligatia de a contribui la fondul de garantare pentru plata drepturile salariale care rezulta din contractele individuale de munca, in conditiile legii.

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale asigura plata creantelor care privesc salarizarea.
La constituirea si la utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor respecta urmatoarele principii:
a) patrimoniul institutiilor de administrare a fondurilor trebuie sa fie independent de capitalul de exploatare al unitatilor si trebuie sa fie constituit astfel incat asupra acestuia sa nu poata fi pus sechestru in cursul procedurii in caz de insolvabilitate;
b) angajatorii trebuie sa contribuie la finantare in masura in care aceasta nu este acoperita integral de catre autoritatile publice;
c) obligatia de plata a institutiilor de administrare a fondurilor va exista independent de indeplinirea obligatiei de contributie la finantare.

-salariul real-cantitatea de bunuri care pot fi cumparate cu salariul nominal

-puterea lui de cumparare depinde de marimea salariului nominal si nivelul preturilor de bunuri ec

-daca preturile cresc iar salariul nominal ramane constant, salariul real va scadea

-daca preturile scad la acelasi salariul, salariul real va creste

-marimea salariul real se calculeaza ca raport intre salariul nominal si nivelul pretturilor (in procente)

SR=SN

P

-salariul direct -renumeratia efectiva primita de salariat (salariu net si sumele corespunzatoare pt concediul legal si al 13 salariu)

-salariul colectiv- atribuite salariatiilor cand firma are rezultate bune economico-financiare

-diferite forme-prime

-al 13 salariu

-facilitati facute salariatilor in anumite serviciim(crese pt copii, casa de odihna etc)

-salariul social-venituri care completeaza salariul nominal si care provine de la bugetul de stat sub forma de alocatie pt copii, diferite ajutoare sociale