StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » tehnici de negociere
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Management in constructii grile



MANAGEMENT IN CONSTRUCTII GRILE



1. Atribuirea contractului de achizitie publica a lucrarilor de constructii este obligatorie numai pentru:

a) lucrari de constructii de locuinte;

b) lucrari de constructii finantate din fondurile publice;

c) lucrari de constructii finantate de persoane fizice;

d) lucrari de constructii realizate de antreprenori autohtoni;

e) lucrari de constructii realizate de antreprenori straini.


2. Nu sunt considerate fonduri publice:




a) sumele alocate din bugetul de stat;

b) sumele alocate din bugetul asigurarilor sociale de stat;

c) sumele alocate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate;

d) sumele alocate din credite externe contractate sau garantate de stat;

e) sumele alocate din fonduri proprii ale mai multor agenti economici.


3. Nu se includ intre principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica de lucrari de constructii:

Raspunsuri probabile:

valoarea contractului;

libera concurenta;

eficienta utilizarii fondurilor publice;

durata de executie;

transparenta;

tratamentul egal;

confidentialitatea;

capitalul social al contractantului.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 4, 8

b) 2, 3, 4

c) 4, 5, 6

d) 2, 6, 7

e) 1, 7, 8


4. Nu fac parte dintre conditiile (cumulative) necesare initierii aplicarii procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica:

Raspunsuri probabile:

contractul este cuprins in programul anual al achizitiilor publice;

a fost publicat un anunt de intentie (daca valoarea contractului este egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 750.000 euro);

sunt asigurate, pentru anul in curs, fondurile necesare;

este intocmita documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;

este constituita comisia de evaluare;

executantul este din aceeasi localitate cu autoritatea contractanta;

lucrarea se va realiza in maximum un an;

s-a demarat activitatea de proiectare pentru acest contract.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2, 5

b) 2, 3, 6

c) 3, 4, 7

d) 6, 7, 8

e) 4, 5, 6


5. Nu constituie procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica:

a) licitatia deschisa;

b) licitatia restransa;

c) negocierea;

d) cererea de oferta;

e) incredintarea directa.


6. Care dintre urmatoarele atributii nu revine comisiei de evaluare intr-o licitatie deschisa?

a) deschiderea ofertelor;

b) verificarea indeplinirii de catre ofertanti a conditiilor referitoare la eligibilitate, inregistrare, capacitate tehnica si economico-financiara;

c) calificarea ofertantilor care indeplinesc conditiile;

d) examinarea ofertelor depuse de ofertantii calificati si clarificarea acestora;

e) corectarea ofertelor gresite.


7. Care dintre urmatoarele proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica se desfasoara in trei etape?

a) licitatie deschisa;

b) licitatie restransa;

c) negociere competitiva;

d) cerere de oferta;

e) negociere cu o singura sursa.


8. Care dintre urmatoarele proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica se desfasoara in doua etape?

a) licitatie deschisa;

b) licitatie restransa;

c) negociere competitiva;

d) cerere de oferta;

e) negociere cu o singura sursa.


9. Autoritatea contractanta este obligata sa publice in Monitorul Oficial al Romaniei, cu ocazia organizarii unei proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica,  urmatoarele tipuri de anunturi:

Raspunsuri probabile:

anunt de intentie;

anunt de participare;

anunt de corectare;

anunt de revizuire;

anunt de anulare;

anunt de atribuire a contractului de achizitie publica;

preanunt;

anunt de respingere.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2, 5

b) 1, 2, 6

c) 3, 4, 5

d) 3, 6, 8

e) 4, 7, 8


10. Pentru participarea la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica in Romania un executant strain are:

a) aceleasi drepturi cu un executant roman;

b) drepturi suplimentare fata de un participant roman;

c) acelasi regim de participare de care beneficiaza executantul roman in tara in care executantul este rezident;

d) drepturi mai mici decat cele atribuite unui executant roman;

e) interdictie de participare.


11. Pentru aplicarea procedurii de licitatie deschisa numarul de executanti care au dreptul sa depuna oferta este:

a) cel stabilit de comisia de evaluare;

b) cel putin cinci;

c) nelimitat (dar nu mai mic de doi);

d) cel mult cinci;

e) cuprins intre doi si cinci.


12. Pentru ca procedura de licitatie deschisa sa poata sa se desfasoare trebuie ca numarul executantilor care au depus oferta sa fie:

a) cel stabilit de comisia de evaluare;

b) foarte mare;

c) minimum doi;

d) minimum cinci;

e) maximum cinci.


13. Daca, la repetarea procedurii de licitatie publica deschisa depun oferta mai putin de doi ofertanti atunci comisia de evaluare poate lua doua din urmatoarele decizii:

Raspunsuri probabile:

atribuirea contractului de achizitie publica ofertantului care a depus oferta;

repetarea procedurii;

refacerea documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei;

schimbarea componentei comisiei de evaluare;

reducerea exigentelor privind criteriile de selectie a ofertantilor;

acceptarea unor oferte dezavantajoase.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2

b) 1, 3

c) 2, 4

d) 3, 5

e) 4, 6


14. Dreptul de participare la prima etapa de selectare a aplicarii procedurii de licitatie restransa sau prin negociere competitiva cu anunt de participare il are:

a) numai executantul care a elaborat si oferte alternative;

b) numai executantul care a mai colaborat cu autoritatea contractanta;

c) numai executantul care produce si materialele necesare;

d) orice executant;

e) orice executant din aceeasi localitate cu autoritatea contractanta.


15. Autoritatea contractanta are dreptul de a stabili candidatii selectati:

a) in functie de numarul de salariati;

b) in functie de capacitatea financiara;

c) in functie de lucrarile pe care le-au executat anterior;

d) numai dintre executantii autohtoni;

e) numai dintre candidatii calificati.


16. Prezentarea scrisorii de interes si a documentelor de calificare se face pe cheltuiala:

a) candidatului (ofertantului);

b) autoritatii contractante;

c) consultantului;

d) furnizorului de materiale;

e) furnizorului de utilaje.


17. Candidatul calificat (la prima etapa a licitatiei restranse sau negocierii competitive) pote deveni, prin hotararea comisiei de evaluare:

a) ofertant;

b) candidat selectat;

c) executant caruia i s-a adjudecat lucrarea publica;

d) executant preferat;

e) candidat retinut pentru selectii viitoare.


18. Nu este eligibil ofertantul care se afla in una din urmatoarele situatii:

Raspunsuri probabile:

este in stare de faliment ori lichidare;

are de returnat credite pe termen scurt;

are de returnat credite pe termen lung;

furnizeaza informatii false in documentele prezentate;

nu a mai executat nici o lucrare pentru autoritatea contractanta;

nu si-a indeplinit obligatiile de plata exigibile a impozitelor si taxelor catre stat;

nu a prezentat lista subcontractantilor;

nu a mai colaborat cu proiectantul lucrarii scoase la licitatie.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 3, 7

b) 1, 4, 6

c) 2, 3, 6

d) 4, 5, 8

e) 5, 7, 8


19. Documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei se intocmeste, obligatoriu, de catre:

a) autoritatea contractanta;

b) executant;

c) ofertant;

d) contractant;

e) banca finantatoare.


20. In documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei nu se includ:

Raspunsuri probabile:

informatii generale privind autoritatea contractanta;

caietul de sarcini;

cerintele minime de calificare si documentele  pentru probarea acestora;

instructiuni privind modul de elaborare si prezentare a propunerii financiare;

studiul de prefezabilitate;

devizul general;

informatii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publica;

studiul de oportunitate.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 3, 8

b) 2, 6, 7

c) 3, 5, 7

d) 5, 6, 8

e) 2, 4, 5


21. Clarificarile asupra documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei sunt facute, in scris, de catre autoritatea contractanta si transmise:

a) bancilor finantatoare;

b) tuturor executantilor (antreprenorilor);

c) tuturor executantilor (antreprenorilor) care au obtinut documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;

d) executantilor care au cerut, in mod expres, clarificarile;

e) executantilor care prezinta oferte acceptabile.


22. Dintre documentele care insotesc oferta nu fac parte:

Raspunsuri probabile:

scrisoarea de inaintare;

garantia pentru participare;

garantia de buna executie;

documentele de calificare;

propunerea tehnica;

propunerea financiara;

studiul de fezabilitate;

garantia bancara.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 5, 6

b) 2, 3, 8

c) 4, 5, 6

d) 4, 6, 7

e) 3, 7, 8


23. Propunerea tehnica (documentatie ce insoteste oferta) nu cuprinde, in mod obligatoriu:

a) programul calitatii;

b) graficul de executie a lucrarii;

c) listele cuprinzand cantitatile de lucrari;

d) fisele tehnice aferente listelor cuprinzand cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice;

e) propuneri de solutii constructive pentru lucrarea scoasa la licitatie.


24. In cadrul propunerii financiare ofertantul va completa, pe langa formularul de oferta, urmatoarele formulare:

Raspunsuri probabile:

valoarea totala a lucrarii ce urmeaza a fi executata, inclusiv taxa pe valoarea adaugata (distinct);

valoarea consumurilor totale de resurse materiale;

valoarea consumurilor totale cu forta de munca;

valoarea profitului asteptat;

valoarea creditului bancar contractat pentru lucrare;

cifra de afaceri din ultimul an;

valoarea utilajelor de constructii din gestiunea ofertantului;

structura fortei de munca a ofertantului.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 5

c) 1, 4, 7

d) 3, 4, 8

e) 5, 6, 8


25. Depunerea ofertei alternative este permisa numai:

a) pentru ofertantii care au compartiment de proiectare;

b) impreuna cu oferta de baza;

c) pentru lucrari cu valoarea de peste un miliard lei;

d) pentru lucrari de constructii de locuinte;

e) pentru constructii care se executa in regie.


26. Garantia pentru participare la licitatie se poate constitui sub urmatoarele forme:

Raspunsuri probabile:

scrisoare de garantie bancara in favoarea executantului;

scrisoare de garantie bancara in favoarea autoritatii contractante;

ordin de plata in contul autoritatii contractante;

ordin de plata in favoarea executantului;

lichiditati si/sau titluri de valoare, depuse la casieria autoritatii contractante;

lichiditati in casieria executantului;

titluri de valoare depuse in banca executantului;

angajamente verbale.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 4, 6

b) 2, 3, 5

c) 1, 6, 7

d) 2, 3, 8

e) 6, 7, 8


27. Autoritatea contractanta are dreptul sa vireze garantia de participare in bugetul propriu atunci cand ofertantul se afla in una dintra situatiile:

Raspunsuri probabile:

isi retrage oferta in perioada de valabilitate a acesteia;

nu constituie garantia de buna executie daca oferta sa este declarata castigatoare;

a prezentat oferta cu valoarea cea mai mare;

nu a prezentat si o oferta alternativa;

refuza sa semneze contractul de achizitie publica atunci cand oferta sa este declarata castigatoare;

refuza sa execute o lucrare necuprinsa in documentele licitatiei;

inchiriaza peste jumatate din utilajele de constructii necesare executarii lucrarii;

subcontracteaza o parte din lucrari.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 3, 7

b) 1, 2, 5

c) 2, 3, 4

d) 4, 5, 6

e) 6, 7, 8


28. Comisia de evaluare constituita de autoritatea contractanta pentru atribuirea unui contract de achizitie publica raspunde de:

Raspunsuri probabile:

exactitatea calculelor din oferte;

existenta tuturor documentelor solicitate in cadrul ofertelor;

verificarea eligibilitatii, inregistrarii si a indeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnica si economico-financiara de catre ofertanti;

deschiderea, examinarea si evaluarea ofertelor;

stabilirea marimii ofertei;

stabilirea ofertei castigatoare;

asigurarea numarului minim de ofertanti;

corectitudinea datelor inscrise in oferte.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 3, 5

b) 3, 4, 5

c) 3, 4, 6

d) 4, 6, 8

e) 2, 7, 8


29. Comisia de evaluare poate respinge o oferta in urmatoarele cazuri:

Raspunsuri probabile:

numarul ofertelor este prea mare;

membrii comisiei nu agreeaza ofertantul;

ofertantul nu este din aceeasi localitate cu autoritatea contractanta;

oferta de baza nu respecta cerintele prevazute in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;

ofertantul nu trimite, in perioada precizata de comisia de evaluare, clarificarile solicitate;

explicatiile solicitate pentru pretul redus nu sunt concludente;

ofertantul nu a mai executat o lucrare de aceasta complexitate;

ofertantul realizeaza si lucrari cu caracter industrial.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 3, 4

b) 2, 5, 6

c) 4, 5, 6

d) 2, 6, 7

e) 1, 3, 8


30. Continutul propunerii financiare poate suferi doar una dintre urmatoarele modificari:

a) modificari ale erorilor aritmetice;

b) modificari ale nivelului ofertei;

c) modificari ale preturilor unitare;

d) modificari ale volumelor de lucrari;

e) modificari ale structurii lucrarilor.


31. Atribuirea contractului de lucrari publice de catre comisia de evaluare se poate realiza prin aplicarea criteriilor:

Raspunsuri probabile:

cifra de afaceri cea mai mare;

oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico- economic;

existenta resurselor necesare executarii lucrarii;

pretul cel mai scazut;

pretul cel mai apropiat de pretul mediu al tuturor ofertelor;

numarul de personal al ofertantului.

O singura combinatie este corectǎ

a) 1, 3

b) 2, 4

c) 3, 5

d) 5, 6

e) 1, 5


32. Atribuirea contractului de achizitie publica pe baza criteriului „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic” presupune acordarea punctajului pe baza urmatorilor factori de evaluare:

Raspunsuri probabile:

pretul ofertei;

marimea cifrei de afaceri;

numarul de personal;

durata de executie;

capacitatea de productie;

programul calitatii propus pentru executia lucrarii;

organigrama compartimentului de ofertare;

structura personalului de executie.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2, 3

b) 1, 4, 6

c) 2, 4, 6

d) 3, 5, 7

e) 1, 3, 8


33. Anularea aplicarii procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica se face la propunerea autoritatii contractante (doar inaintea transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii) si numai in urmatoarele circumstante:

Raspunsuri probabile:

nu s-a asigurat concurenta necesara procedurii (numarul de ofertanti este mai mic decat cel prevazut);

toti ofertantii sunt din alta localitate;

toti ofertantii sunt din alte tari;

parte din oferte nu sunt corespunzatoare;

nici unul dintre ofertanti nu a indeplinit conditiile de calificare prevazute in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;

au fost prezentate numai oferte necorespunzatoare;

un concurent al autoritatii contractante vrea sa dezvolte un proiect similar;

una dintre oferte este mult subevaluata.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2, 3

b) 1, 5, 6

c) 2, 3, 4

d) 4, 5, 6

e) 6, 7, 8


34. Ofertele sunt  considerate necorespunzatoare deoarece:

Raspunsuri probabile:

sunt insotite de o oferta alternativa;

sunt insotite de propuneri de inlesniri financiare acordate de catre ofertant;

sunt prezentate prea analitic;

sunt prezentate prea sintetic;

sunt prezentate pe hartie neomologata;

sunt depuse dupa data limita de depunere a ofertelor;

propunerile pentru clauzele contractuale sunt in mod  evident dezavantajoase pentru autoritatea contractanta;

propunerea financiara a fiecarei oferte depaseste valoarea fondurilor alocate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2, 6

b) 2, 5, 7

c) 3, 4, 6

d) 5, 7, 8

e) 6, 7, 8


35. Constituie contraventii, si se sanctioneaza conform legii, urmatoarele infractiuni:

Raspunsuri probabile:

efectuarea unei achizitii publice prin eludarea sau incalcarea prevederilor Ordonantei de urgenta privind achizitiile publice;

retragerea ofertei inainte de deschiderea acesteia;

solicitarea unui pret oferta mai mare decit cel real;

transmiterea unei oferte incomplete;

transmiterea unui numar de exemplare mai mic decat cel solicitat in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;

neprezentarea unui reprezentant al ofertantului la sedinta de deschidere a ofertelor;

aplicarea procedurii pentru atribuirea unui contract de achizitie publica in scopul testarii preturilor pietii;

aplicarea procedurii pentru atribuirea unui contract de achizitie publica fara autorizatii, avize, acorduri si aprobari legale.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 7, 8

b) 1, 2, 3

c) 2, 6, 7

d) 4, 5, 8

e) 3, 4, 6



36. Autoritatea contractanta are obligatia de a acorda o marja de preferinta interna pentru ofertele care prevad indeplinirea contractului de achizitie publica:

Raspunsuri probabile:

in cel mai scurt timp;

la cel mai mic pret;

la cea mai buna calitate;

fara subantreprenori;

cu mana de lucru formata din cetateni romani care reprezinta cel putin 90% din totalul mainii de lucru;

cu produse de origine romana;

cu subcontractanti romani care realizeaza minimum 65% din valoarea contractului de lucrari;

cu subcontractanti straini care realizeaza minimum 80% din valoarea contractului de lucrari.

O singura combinatie este corecta

a) 1, 2, 3

b) 1, 4, 6

c) 4, 7, 8

d) 5, 6, 8

e) 5, 6, 7


37. Organizarea in lant ritmic cu ritm constant sau modulat asigura o serie de avantaje, printre care nu se cuprind:

reducerea consumurilor directe de materiale

continuitatea activitatii formatiilor de munca

specializarea muncitorilor

uniformitatea realizarii volumelor de lucrari

policalificarea muncitorilor

durata de executie acceptabila

aglomerare acceptabila a fronturilor de lucru

reducerea consumurilor directe de manopera

O singura combinatie este corecta :

a) 1, 5, 8

b) 1, 3, 6

c) 2, 5, 8

d) 3, 4, 6

e) 3, 4, 7


38. Perioada de stabilitate a lantului creste, fara modificarea procesului complex, daca:

a) creste numarul de sectoare de lucru

b) creste numarul de echipe de munca folosite

c) creste numarul de utilaje folosite

d) creste gradul de specializare a muncitorilor

e) creste ritmicitatea executiei lucrarilor


La organizarea in lant ritmic nu se asigura:

a) poli-calificarea muncitorilor ;

b) principiul continuitatii activitatii formatiilor de lucru

c) principiul uniformitatii volumelor de lucrari

d) o productivitate acceptabila a muncii

e) sincronizarea proceselor simple de munca


Organizarea proceselor complexe dupa metoda de lucru in lant, solicita, in mod obligatoriu, folosirea:

a) unui numar de formatii de munca specializate egal cu numarul de procese simple de munca

b) formatiilor de munca complexe

c) unui numar de formatii specializate de doua ori mai mic decat numarul proceselor simple de munca

d) unui numar de brigazi complexe egal cu numarul proceselor simple de munca

e) unui numar de loturi specializate mai mic decat numarul proceselor simple de munca.


41. Un proces complex de “turnare beton armat” este format din trei procese simple cu urmatoarele ritmuri de lucru: cofrare = 2 zile; armare = 2 zile; turnare beton = 2 zile si se va desfasura, cu acelasi volum de lucrari, dupa metoda de organizare in lant ritmic, pe sase sectoare de lucru.

Sa se calculeze perioadele de dezvoltare, stabilitate si restrangere a lantului, in aceasta ordine.

Raspunsuri probabile:

1)3 zile

2) 4 zile

3) 8 zile

4) 14 zile

5) 1 zi

6) 4 zile

7) 10 zile

8) 9 zile

a) 1, 2, 8

b) 5, 1, 7

c) 4, 3, 6

d) 5, 7, 8

e) 2, 3, 6


42. Un proces complex de “cofrare” este format din trei procese simple cu urmatoarele ritmuri de lucru: debitare = 2 zile; executare panouri = 2 zile; montare cofraj = 2 zile si se va desfasura, cu acelasi volum de lucrari, dupa metoda de organizare in lant ritmic, pe cinci sectoare de lucru.

Durata de executie a procesului complex pe toate sectoarele de lucru va fi de :

a) 12 zile

b) 16 zile

c) 10 zile

d) 6 zile

e) 14 zile


43. Un proces complex de “turnare beton armat” este format din trei procese simple cu urmatoarele ritmuri de lucru: cofrare = 2 zile; armare = 2 zile; turnare beton = 2 zile si se va desfasura, cu acelasi volum de lucrari, dupa metoda de organizare in lant ritmic, pe sase sectoare de lucru. Formatiile de munca au urmatoarea componenta : cofrare –2 muncitori ; armare – 2 muncitori ; turnare beton – 2 muncitori.

Numarul de muncitori necesari in ziua a treisprezecea a programului va fi de :

a)

b)

c)

d)

e)


44. Un proces complex de “cofrare” este format din trei procese simple cu urmatoarele ritmuri de lucru: debitare = 1zi; executare panouri = 2 zile; montare cofraj = 1 zi si se va desfasura, cu acelasi volum de lucrari, dupa metoda de organizare in lant neritmic, pe cinci sectoare de lucru.

Durata de executie a procesului complex pe toate sectoarele de lucru va fi de :

a) 12 zile

b) 4 zile

c) 10 zile

d) 16 zile

e) 14 zile


45. Un proces complex de “cofrare” este format din trei procese simple cu urmatoarele ritmuri de lucru: debitare = 1zi; executare panouri = 2 zile; montare cofraj = 1 zi si se va desfasura, cu acelasi volum de lucrari, dupa metoda de organizare in lant neritmic, pe cinci sectoare de lucru. Echipele de muna au urmatoarea componenta : debitare – 2 muncitori ; executare panouri – 4 muncitori ; montare cofraj 2 muncitori.

Numarul de muncitori necesari in ziua a cincia a programului va fi de :

a)

b)

c)

d)

e)


Sincronizarea proceselor de munca pe toate sectoarele de lucru este un principiu ce trebuie respectat pentru:

a) proiectarea unui lant neritmic

b) organizarea prin metoda succesiva

c) proiectarea unui lant ritmic

d) organizarea prin metoda combinata

e) organizarea prin metoda paralela


47. Pentru proiectarea unui lant ritmic trebuie sa se respecte urmatoarele principii:

ritmicitatii lucrarilor

specializarii formatiilor de lucru

uniformitatii realizarii sarcinilor de productie

divizarii proceselor complexe

continuitatii activitatii formatiilor de lucru

uniformitatii utilizarii resurselor

egalizarii ritmurilor de lucru

sincronizarii proceselor de munca

O singura combinatie este corecta :

a) 3, 5, 8

b) 1, 2, 7

c) 3, 4, 8

d) 2, 6, 7

e) 2, 3, 5


48. Pentru realizarea unui model de organizare in lant ritmic trebuie ca :

a) procesul complex sa se desfasoare pe un singur sector de lucru

b) procesul complex sa fie compus dintr-un singur proces simplu de munca

c) procesul complex sa nu cuprinda procese naturale

d) atat ritmurile de lucru ale proceselor simple din componenta procesului complex, cat si volumele de lucrari ale proceselor complexe sa fie egale

e) pasul lantului dintre doua procese simple de lucru sa fie mai mare decat unu


Sincronizarea proceselor simple de lucru din cadrul unui proces complex, pe toate sectoarele de lucru, permite organizarea :

a) in lant ritmic

b) in lant neritmic

c) in lant intermitent

d) in flux intermitent

e) in lant intermitent si in flux intermitent


50. Sincronizarea proceselor simple de lucru intr-un model de organizare in lant neritmic se poate asigura pe :

a) jumatate din numarul sectoarelor de lucru

b) toate sectoarele de lucru

c) cel putin unu  si cel mult « n » sectoare de lucru

d) cel putin unu si cel mult  « n-1 » sectoare de lucru

e) cel mult « n+1 » sectoare de lucru


Procesele naturale din cadrul proceselor complexe de lucru nu creaza decalaje fata de procesele simple de lucru care le declaseaza.

a) incorect. Procesul natural nu poate incepe dupa un proces simplu de lucru

b) corect. Procesul natural se desfasoara in paralel cu procesul simplu ce-l declanseaza

c) incorect. Un proces natural declanseaza un proces simplu de lucru si nu invers

d) corect. Procesul natural incepe imediat ce se incheie procesul simplu de lucru ce-l declanseaza, indiferent de vointa organizatorului

e) incorect. La organizarea in lant un proces natural nu se desfasoara pe toate sectoarele de lucru


52. Durata de executie a unui proces complex, executat in lant ritmic, pe mai multe sectoare de lucru, depinde de:

numarul de muncitori

numarul de utilaje

numarul de amplasamente

durata proceselor naturale

numarul de procese simple de lucru si marimea ritmului de lucru al unui  proces simplu

numarul de sectoare de lucru

marimea decalajelor

pasul lantului

O singura combinatie este corecta :

a) 1, 2, 3

b)

c) 3, 4, 5

d) 4, 5, 6

e) 6, 7, 8


53. Durata de executie a unui proces complex, cu volume egale de lucrari pe sectoare, dar cu ritmuri de lucru inegale pentru procesele simple de lucru depinde de:

marimea decalajelor

numarul de utilaje

numarul de amplasamente

durata proceselor naturale si marimea ritmurilor de lucru a proceselor simple

numarul de sectoare de lucru

numarul de muncitori

pasul lantului

numarul formatiilor de munca

O singura combinatie este corecta :

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 8

c) 4, 5, 7

d) 5, 6, 7

e) 1, 4, 5


54. Daca ritmul de lucru al procesului simplu de lucru „i” este mai mare decat ritmul de lucru al procesului simplu „i+1” intr-un model de organizare in lant neritmic, cu volume egale de lucrari pe sectoare, atunci sincronizarea celor doua procese simple se va realiza:

a) pe primul sector

b) pe ultimul sector

c) pe sectorul numarul „2”

d) pe nici un sector

e) in acest model de organizare sincronizarea se realizeaza pe toate sectoarele de lucru


55. Daca ritmul de lucru al procesului simplu de lucru „i” este mai mic decat ritmul de lucru al procesului simplu „i+1” intr-un model de organizare in lant neritmic, cu volume egale de lucrari pe sectoare, atunci sincronizarea celor doua procese simple se va realiza:

a) pe primul sector

b) pe ultimul sector

c) pe sectorul numarul „2”

d) pe nici un sector

e) in acest model de organizare sincronizarea se realizeaza pe toate sectoarele de lucru


56. Un proces simplu de lucru poate fi realizat, intr-un model de organizare in lant, de mai mult decat o formatie de munca numai in modelul de organizare:

a) in lant modulat

b) in lant ritmic

c) in lant neritmic

d) in nici un model de organizare

e) in oricare dintre modelele de organizare in lant


57. Perioada de dezvoltare a lantului presupune:

a) un consum uniform de resurse

b) un consum de resurse din ce in ce mai mare

c) un consum de resurse din ce in ce mai mic

d) in aceasta perioada nu se consuma resurse

e) consumul de resurse este fluctuant


58. Perioada de stabilitate a  lantului presupune:

a) un consum uniform de resurse

b) un consum de resurse din ce in ce mai mare

c) un consum de resurse din ce in ce mai mic

d) in aceasta perioada nu se consuma resurse

e) consumul de resurse este fluctuant


59. Perioada de restrangere a  lantului presupune:

a) un consum uniform de resurse

b) un consum de resurse din ce in ce mai mare

c) un consum de resurse din ce in ce mai mic

d) in aceasta perioada nu se consuma resurse

e) consumul de resurse este fluctuant


60. Indicele de stabilitate a lantului se calculeaza ca raport intre:

a) perioada de dezvoltare a lantului si perioada de stabilitate a lantului

b) perioada de restrangere a lantului si perioada de stabilitate a lantului

c) perioada de stabilitate a lantului si durata de executie

d) perioada de stabilitate a lantului si perioada de dezvoltare a lantului

e) perioada de stabilitate a lantului si perioada de restrangere a lantului


61. Randamentul lantului se calculeaza ca raport intre:

a) numarul de obiecte, stadii fizice sau capitole de lucrari si durata de executie

b) numarul de sectoare si durata de executie

c) numarul de formatii de munca si durata de excecutie

d) numarul de procese simple de munca si durata de executie

e) numarul de muncitori si durata de executie


62. Indicele de uniformitate a folosirii resurselor se calculeaza ca raport intre:

a) numarul de resurse necesare si durata de executie

b) numarul de resurse necesare si perioada de stabilitate a lantului

c) numarul de resurse necesare si numarul de sectoare de lucru

d) nivelul mediu zilnic al unei resurse si nivelul maxim al acesteia, in una din zilele programului

e) nivelul mediu zilnic al unei resurse si nivelul mediu lunar al aceleasi resurse


63. Organizarea proceselor de productie dupa metoda de organizare in lant va fi cu atat mai eficienta cu cat:

necesarul de resurse este mai mare

gradul de mecanizare este mai mare

gradul de automatizare este mai mare



numarul de procese complexe este mai mare

numarul proceselor simple de lucru din cadrul procesului complex este mai mare

perioada de stabilitate a lantului este mai mare

decalajele sunt mai mici

consumul de resurse (folosirea resurselor) este mai uniforma

O singura combinatie este corecta :

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 3, 4, 5

d) 4, 5, 6

e) 6, 7, 8


Metoda de organizare in lant este specifica proceselor de productie:

a) simple;

b) complexe;

c) de preparare-prelucrare;

d) de transport;

e) de cota „0”.


65. Eficienta economica a organizarii in lant poate fi apreciata cu ajutorul urmatorilor indici sau indicatori:

Raspunsuri probabile :

perioada de dezvoltare a lantului

randamentul lantului

consumul mediu de resurse

cheltuieli la 1000 lei productie realizata

randamentul folosirii resurselor

indicele de stabilitate a lantului

indicele de uniformitate a folosirii resurselor

indicele de indeplinire a consumului planificat de resurse

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


66. Integrarea proiectelor de constructii in structura organizatorica a firmei se poate realiza prin modelul de organizare:

Raspunsuri probabile:

functionala;

structurala;

radiala;

pe proiecte,

matriciala;

succesiva;

combinata;

paralela.

O singura combinatie este corecta:

a) 1, 4, 8

b) 1, 4, 5

c) 2, 3, 6

d) 3, 5, 7

e) 6, 7, 8


Calculul duratei activitatilor din cadrul unui grafic retea se poate realiza:

a) grafic

b) determinist

c) prin incercari

d) pe baza de proiecte tip

e) prin adancirea divizarii proceselor de lucru-tip


68. Sa se calculeze durata drumului critic, cea mai mare rezerva de timp totala si cea mai mare rezerva de timp libera (si sa se precizeze, in aceasta ordine) pentru urmatorul grafic retea:


3 zile


6 zile


5 zile


3 zile


2 zile


8 zile


4 zile

Raspunsuri probabile:

1) 4 zile

2) 8 zile

3) 5 zile

4) 10 zile

5) 14 zile

6) 17 zile

7) 8 zile

8) 20 zile

O singura grupa de raspunsuri este corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


69. Cu ajutorul metodei tabelului, pentru un grafic retea nu se pot determina:

rezervele libere de timp

termenele minime de incepere ale activitatilor

pasul lantului

rezervele totale de timp

marimea sectorului de lucru

termenele maxime de terminare a activitatilor

termenele medii de incepere a activitatilor urmatoare

termenele maxime de incepere a activitatilor

O singura grupa de raspunsuri este corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


70. Cresterea gradului de neuniformitate a consumului de resurse influenteaza:

a) consumul total de materiale pentru o lucrare

b) marimea cheltuielilor de organizare de santier

c) structura resurselor consumate

d) consumul total de forta de munca pentru o lucrare

e) coeficientul numarului de schimburi / zi


71. Prin procesul de alocare a resurselor cu ajutorul graficului retea se asigura:

a) distribuirea resurselor disponibile in concordanta cu urgenta activitatilor din program

b) distribuirea medie a resurselor pe activitati

c) consumul rational de resurse

d) consumul uniform de resurse

e) necesarul de resurse pentru fiecare activitate a programului


72. Prin aplatisarea varfurilor in consumul de resurse se asigura:

a) reducerea consumului de resurse necesare pentru o lucrare

b) cresterea volumului de resurse necesare pentru o lucrare

c) incadrarea in consumul minim de resurse

d) eliminarea deficitului dintr-o anumita resursa

e) consumul mai uniform al aceluiasi volum de resurse pentru o lucrare


Drumul critic intr-un grafic retea este considerat:

a) drumul cel mai lung, reprezentand cel mai scurt timp pentru realizarea tuturor lucrarilor

b) drumul cel mai lung si deci cel mai lung  timp pentru realizarea tuturor lucrarilor

c) drumul cel mai lung, ceea ce reprezinta costul maxim al lucrarii

d) drumul cel mai scurt si deci timpul cel mai scurt pentru realizarea tuturor lucrarilor

e) drumul cel mai scurt si deci costul minim al lucrarii


74. Intr-un nod al retelei unui grafic retea cu activitatile pe noduri nu se inscrie (de obicei):

a) durata activitatii

b) timpul minim de incepere

c) timpul minim de terminare

d) rezerva libera de timp

e) timpul maxim de incepere


Care dintre rezervele de timp precizeaza,intr-un grafic retea, daca activitatea este critica:

a) rezerva totala de timp

b) rezerva libera de timp

c) rezerva interferenta de timp

d) rezerva independenta de timp

e) rezerva intermediara de timp


76. Explicati “paradoxul” : “O faza dintr-un grafic retea nu consuma nici timp, nici resurse. O faza poate avea un termen minim si un termen maxim”:

a) datorita acestui paradox consumul de resurse este “minim”

b) enuntul nu este corect

c) calculul termenelor “minim” si “maxim” pentru aceeasi faza se face in etape diferite

d) pentru o faza nu se utilizeaza termenii  “minim” si “maxim”

e) o faza nu  consuma timp si nici resurse doar daca nu face parte dintr-un grafic retea


77. Rezerva libera de timp, intr-un grafic retea arata cu cat poate fi devansata activitatea ce o detine fara perturbarea programului initial:

a) incorect. Existenta rezervei libere de timp arata numai ca activitatea poate fi devansata

b) corect. Devansarea lucrarilor imbunatateste programul initial

c) incorect. Rezerva libera de timp nu se foloseste in programarea lucrarilor de constructii

d) corect. Devansarea lucrarilor conduce la reducerea duratei de executie

e) incorect. O activitate dintr-un proiect de constructii nu poate fi devansata


78. Graficul retea calendaristic contine rezervele libere de timp ale activitatilor si permite aprecierea urgentei fiecarui drum:

a) corect. Suma rezervelor libere arata cat de urgent este drumul respectiv fata de un alt drum

b) incorect. Un drum cu activitati ce detin rezerve libere de timp este nereal

c) incorect. Un drum ce contine rezerve libere de timp este incomplet

d) corect. Drumul cu cele mai mici rezerve libere de timp este cel mai putin urgent

e) corect. Drumul cu cele mai mari rezerve libere de timp este cel mai urgent


79. La alocarea resurselor pentru toate activitatile unui proces complex nu poate fi utilizat drept criteriu de preferinta:

a) rezerva totala de timp

b) durata

c) termenul minim de incepere

d) rezerva libera de timp

e) rezerva totala plus durata


Printre criteriile de referinta utilizate in alocarea resurselor , nu se afla:

rezerva totala

rezerva libera

durata

termenul minim de incepere

termenul maxim de terminare

rezerva totala plus durata

rezerva libera plus durata

rezerva libera cea mai mare

O singura grupa de raspunsuri este corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


Nu poate fi considerata activitate a unui grafic retea:

o faza (eveniment)

un proces simplu de lucru

o asteptare

o conditionare organizatorica

o perioada de timp friguros

un model de organizare a procesului de productie

un proces natural

o conditionare tehnologica

O singura grupa de raspunsuri este corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


Dintre graficele retea nu fac parte:

graficele retea cu activitatile reprezentate pe sageti

arborii

graficele retea cu activitati comasate

graficele retea calendaristice

retelele radiale

graficele retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei

graficele retea calendaristice cu evidentierea rezervelor de timp

retelele mixte

O singura grupa de raspunsuri este corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


83. Daca varful de consum de resurse este mai mare decat posibilitatile de asigurare a acestora intr-o anumita perioada a programului, eliminarea acestui neajuns se poate realiza, fara cheltuieli suplimentare, prin:

a) reprogramarea unor activitati critice

b) reprogramarea unor activitati ce detin rezerve libere de timp, in cadrul acestor rezerve

c) reprogramarea unor activitati ce detin rezerve libere de timp peste nivelul acestor rezerve

d) marirea cantitatilor de resurse cu cheltuieli suplimentare minime

e) acest neajuns nu se poate rezolva


84. Programarea lucrarilor de constructii-montaj cu ajutorul graficelor retea asigura:

a) reducerea consumului de resurse pentru realizarea acestora

b) cresterea productivitatii muncii, ca urmare a esalonarii corespunzatoare a lucrarilor

c) identificarea activitatilor ce conditioneaza desfasurarea temporala a programului

d) stabilirea celei mai eficiente metode de organizare a productiei

e) facilitarea introducerii progresului tehnic


Nu poate fi considerata activitate a unui grafic retea:

a) un proces simplu de lucru

b) un proces natural

c) o asteptare

d) durata de executie a lucrarii

e) o conditionare tehnologica


Dintre avantajele programarii lucrarilor de constructii cu ajutorul graficului retea nu fac parte urmatoarele:

permite cunoasterea drumului critic si a activitatilor care il compun

asigura posibilitatea nivelarii folosirii resurselor

permite cunoasterea cu precizie a succesiunii tehnologice a lucrarilor

contribuie direct la reducea costului de productie

asigura o programare elastica si dinamica si permite refacerea usoara a programului

asigura reducerea consumului de manopera

contribuie la reducerea consumului de materiale directe

asigura posibilitatea prelucrarii pe calculator a programelor foarte complicate

O singura grupa de raspunsuri este corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


Cel mai eficient criteriu de alocare a resurselor este “rezerva totala + durata activitatii” deoarece:

a) asigura repartizarea resurselor pentru cele mai urgente activitati si in acelasi timp permite recuperarea rapida a resurselor nestocabile

b) asigura repartizarea resurselor pentru cele mai importante activitati si in acelasi timp diminueaza consumul total de resurse

c) asigura repartizarea resurselor pentru activitatile din aproprierea drumului critic si recuperarea rapida a acestora

d) asigura repartizarea uniforma a resurselor si recuperarea lor rapida

e) asigura repartizarea resurselor proportional cu nivelul disponibil al acestora


88. Nivelul cheltuielilor directe din cadrul devizului pe categorii de lucrari (devizul oferta) se calculeaza pe baza :

Raspunsuri probabile:

volumului lucrarilor de executat ;

valorii lucrarilor executate suplimentar ;

cheltuielilor de organizare de santier ;

cheltuielilor diverse si neprevazute ;

consumurilor specifice de resurse ;

preturilor /tarifelor unitare de procurare a resurselor ;

cheltuielilor de proiectare ;

preturilor/tarifelor, medii pe tara, a resurselor.

O singura combinatie este corecta:

a) 1, 3, 5

b)

c)

d)

e)


Volumul lucrarilor de executat se stabileste in cadrul :

a) devizului pe categorii de lucrari ;

b) devizului general ;

c) antemasuratorii ;

d) analizei de pret ;

e) extrasului de resurse.


90. Volumele de lucrari din antemasuratoare se calculeaza pe baza :

a) devizului pe categorii de lucrari ;

b) cotelor din desenele de executie ;

c) datelor din planurile generale;

d) datelor din planul de amplasare in zona;

e) devizului pe obiect.


91. Intr-un articol de antemasuratoare se inscriu :

Raspunsuri probabile:

simbolul articolului ;

necesarul de materiale ;

necesarul de muncitori ;

necesarul de ore de functionare utilaj ;

denumirea articolului ;

calculele cantitatilor de executat pe baza cotelor din desenele de executie ;

valoarea articolului de antemasuratoare ;

durata de executie.

O singura combinatie este corecta

a)

b)

c)

d)

e)


Valoarea ofertei pentru o categorie de lucrari se stabileste insumand :

Raspunsuri probabile:

volumul de lucrari al categoriei ;

totalul cheltuielilor directe ;

taxa pe valoarea adaugata ;

totalul cheltuielilor indirecte;

profitul;

valoarea cheltuielilor neprevazute;

valoarea cheltuielilor de organizare de santier ;

cheltuielile de proiectare.

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


Devizul oferta (devizul pe categorii de lucrari) nu cuprinde:

a) valoarea pentru materiale, manopera si utilaj pe articole de deviz

b) totalul cheltuielilor directe pe categoria de lucrari

c) totalul cheltuielilor indirecte pe categoria de lucrari

d) profitul

e) fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de productie


94. Devizul pe categorii de lucrari cuprinde :

Raspunsuri probabile :

valoarea pentru materiale, manopera si utilaj pe articole de deviz

total cheltuieli directe pe categoria de lucrari

cheltuieli indirecte pe categoria de lucrari

fondul de rulment pentru primul ciclu de productie

taxa pe valoarea adaugata

productivitatea muncii

pragul de rentabilitate

cheltuieli la 1000 de lei productie de constructii-montaj

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


La elaborarea normelor orientative de consumuri de resurse se presupune ca lucrarile se executa

Raspunsuri probabile:

in conditiile cele mai bune de organizare

la lumina zilei sau la lumina artificiala corespunzatoare

la temperaturi ambiante de peste +5 C

la temperaturi ambiante de sub +5 C

in conditii medii de organizare

la nivelul cotei zero

in spatii inchise

cu utilaje corespunzatoare unei mecanizari de nivel maxim

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


In antemasuratoare se inscriu:

Raspunsuri probabile:

articole de deviz propriu-zise

articole suplimentare

articole de preparare-prelucrare

articole de diferente

articole de cota zero

articole orientative de baza

articole de deviz financiar

articole orientative elaborate de INCERC

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


Pe ce baza se intocmeste si ce cuprinde Antemasuratoarea:

a) se intocmeste pe baza desenelor de executie, cuprinde articole de antemasuratoare si calcule de volume de lucrari pe fiecare articol

b) se intocmeste pe baza planurilor generale, cuprinde articole de antemasuratoare si calcule de volume de lucrari

c) se intocmeste pe baza breviarelor de calcul, cuprinde articole de antemasuratoare si calcule ale volumelor de resurse

d) se intocmeste pe baza desenelor de executie, cuprinde articole de antemasuratoare si calcule de volume de resurse pe fiecare articol

e) se intocmeste pe baza desenelor de executie, cuprinde articole de antemasuratoare si calculul valorii pe fiecare articol


Un executant poate folosi urmatoarele norme de consumuri de resurse pentru a stabili valoarea ofertei:

Raspunsuri probabile:

Norme proprii ;

Norme medii pe ramura ;

Norme republicane ;

Norme orientative elaborate sub coordonarea INCERC ;

Norme impuse de autoritatea contractanta ;

Norme medii specifice categoriei de lucrari.

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


Analiza de pret se intocmeste pe baza:

a) devizului pe categorii de lucrari

b) normelor de consumuri de resurse pe unitatea de volum de lucrare si a preturilor unitare de procurare a resurselor

c) desenelor de executie

d) extraselor de materiale-furnituri

e) pretului pe unitatea de masura a articolului de deviz


100. Devizul general cuprinde:

a) preturile unitare de achizitie a materialelor principale

b) numarul de muncitori necesari executarii obiectivului

c) cantitatea necesara de materiale

d) cheltuieli pentru investitia de baza

e) numele furnizorului de materiale


101. Intre costul de deviz si costul efectiv nu pot apare deosebiri ca urmare a:

a) maririi preturilor de achizitie a materialelor

b) respectarii integrale a documentatiei de deviz

c) cresterii productivitatii muncii

d) schimbarii solutiilor constructive

e) schimbarii tarifelor de inchiriere a utilajelor


102. Consumurile normate de materiale incluse in normele orientative se determina luandu-se in calcul:

Raspunsuri probabile:

conditiile de lucru specifice fiecarui antreprenor

productivitatea medie a muncii

cantitatile de materiale care intra efectiv in lucrare

pierderile de materiale datorate sustragerii acestora

distantele de la depozite la locul de punere in opera

pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare

pierderile netehnologice (cauzate de transportul, manipularea, depozitarea materialelor)

indicii de actualizare a consumurilor de materiale

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


Antemasuratoarea nu serveste la elaborarea:

a) devizului general

b) devizului pe categorii de lucrari

c) extrasului de materiale-furnituri

d) extrasului de forta de munca

e) extrasului de utilaje de constructii


104. Normele de consumuri orientative de manopera cuprind manopera consumata pentru:

Raspunsuri probabile:

transporturile de orice fel, de la punctul de preluare a materialelor pana la frontul de lucru;

exploatarea utilajelor de constructii,

realizarea desenelor de executie;

organizarea santierelor;

manipularea materialelor in depozite;

paza materialelor de la fronturile de lucru;

executarea lucrarilor propriu-zise, conform tehnologiei adoptate;

degajarea locului de lucru de materiale si scule si transportarea lor in afara zonei de lucru.

O singura combinatie este corecta :

a) 1, 2, 7

b) 2, 3, 5

c) 4, 5, 8

d) 1, 7, 8

e) 3, 4, 6


105. Normele de consum de ore functionare utilaj din cadrul normelor orientative contin:

a) timpii efectivi de functionare a utilajului pentru executarea unei unitati de lucrare;

b) timpii efectivi de functionare a utilajului pentru executarea unei unitati de lucrare si timpii de alimentare;

c) timpii efectivi de functionare a utilajului pentru executarea unei unitati de lucrare si timpii de pozitionare in cadrul frontului de lucru;

d) timpii efectivi de functionare a utilajului pentru executarea unei unitati de lucrare si timpii de reglare a utilajului;

e) timpii efectivi de functionare a utilajului pentru executarea unei unitati de lucrare si timpii de reparatii curente a utilajului.


106. Norma orientativa de consum de resurse pe unitatea de volum de lucrare cuprinde:

a) Varianta de baza, in care se indica consumurile corespunzatoare unor situatii precise, specificate riguros in enunt;

b) Corectii, pentru unele situatii, diferite de cele avute in vedere la varianta de baza;

c) Varianta de baza si corectii;

d) Varianta aproximativa pentru orice situatie particulara;

e) Varianta de baza pentru orice categorie de lucrari.


La elaborarea normelor orientative de consumuri de resurse se presupune ca lucrarile se executa :

Raspunsuri probabile:

in conditiile cele mai bune de organizare

la nivelul tehnicii actuale tinand seama de tendinta de crestere a gradului de industrializare a lucrarilor ;

la temperaturi ambiante de sub +5 C

cu mijloace de lucru obisnuite si utilaje corespunzatoare unei mecanizari medii ;

la nivelul cotei zero

in spatii inchise

cu utilaje de ultima generatie.

pe front de lucru nestingherit ;

O singura combinatie este corecta :

a)

b)

c)

d)

e)


108. Constructorul poate folosi urmatoarele categorii de norme de consumuri de resurse:

Raspunsuri probabile:

norme medii pe ramura constructii;

norme medii pe tara;

norme impuse de catre beneficiar;

norme impuse de catre proiectant;

norme orientative (elaborate sub coordonarea INCERC);

norme orientative (elaborate sub coordonarea INCERC), adaptate la particularitatile de dotare si organizare proprii;

norme proprii;

constructorul nu foloseste norme de consumuri de resurse.

O singura combinatie este corecta :

a) 1, 3, 4

b) 2, 5, 8

c) 5, 6, 7

d) 3, 4, 5

e) 6, 7, 8


109. Simbolul normei de deviz nu poate oferi informatii despre:

Raspunsuri probabile:

consumul unitar de manopera;

consumul unitar de materiale;

valoarea articolului de deviz;

apartenenta la categoria de lucrari;

apartenenta la capitolul de lucrari;

pozitia articolului de deviz;

pozitia variantei tehnologice in cadrul articolului de deviz;

caracterul orientativ al articolului de deviz.

O singura combinatie este corecta:

a) 1, 2, 3

b) 3, 4, 5

c) 5, 6, 7

d) 6, 7, 8

e) 1, 6, 8


110. Preturile (tarifele) unitare de procurare a resurselor pentru calculul valorii oferta sunt:

Raspunsuri probabile:

pretul producatorului (fara TVA) pentru materiale;

pretul materialelor impus de constructor;

preturile umbra ale materialelor (preturile pietei mondiale);

preturile medii ponderate ale materialelor;

salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi (conform contractelor individuale sau colective de munca);

salariile medii orare pe ultimul an al muncitorilor direct productivi;

tarifele pe ora de functionare efectiva a utilajelor;

tarifele pe ora de stationare pe amplasament a utilajelor.

O singura combinatie este corecta :

a) 1, 4, 7

b) 1, 5, 7

c) 2, 3, 6

d) 4, 7, 8

e) 2, 6, 8


111. Analiza de pret serveste la:

a) elaborarea devizului general;

b) elaborarea extrasului de resurse;

c) elaborarea desenelor de executie;

d) determinarea cheltuielilor indirecte;

e) determinarea preturilor pe unitatea de masura a articolului de deviz.


In etapa calitativa a proiectarii unui grafic retea, pentru o lucrare de constructii, se realizeaza :

a) topologia graficului retea

b) determinarea duratelor activitatilor

c) determinarea drumului critic

d) calculul volumului de resurse necesare lucrarii

e) proiectarea solutiilor constructive


In etapa cantitativa a proiectarii unui grafic retea se calculeaza:

duratele activitatilor

valoarea lucrarilor programate

profitul prognozat

costul diferitelor solutii constructive

costul diferitelor solutii tehnologice

termenele minime si maxime de incepere si de terminare a activitatilor

marimea rezervelor totale si libere de timp ale activitatilor




succesiunea optima a activitatilor

O singura grupa de raspunsuri este integral corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


Principalele elemente ale unui grafic retea sunt:

rezerva libera de timp

rezerva totala de timp

resursa forta de munca

resursa materiale

activitatea

faza

solutia constructiva

drumul

O singura grupa de raspunsuri este integral corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


O activitate a unui grafic retea poate fi reprezentata :

a) pe sageti sau in nodurile retelei

b) pe sageti sau in faze

c) pe sageti sau in cadrul rezervei de timp

d) in nodurile retelei sau in cadrul rezervei de timp

e) in nodurile retelei sau in faze


116. Un proces simplu de lucru poate constitui o activitate intr-un grafic retea si se caracterizeaza prin :

a) consum de timp si de resurse pentru realizarea sa

b) consum de timp fara consum de resurse

c) consum de resurse fara consum de timp

d) consum de rezerve de timp

e) un proces simplu de lucru nu poate constitui o activitate intr-un grafic retea


117. Poate constitui o activitate intr-un grafic retea :

o rezerva totala de timp

o rezerva libera de timp

o solutie constructiva

o solutie organizatorica

o solutie tehnologica

un proces simplu de lucru

un proces natural

o conditionare tehnologica sau organizatorica

O singura grupa de raspunsuri este integral corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


118. Faza sau evenimentul intr-un grafic retea se caracterizeaza prin aceea ca :

a) nu consuma timp si nici resurse

b) consuma timp dar nu consuma resurse

c) consuma resurse dar nu consuma timp

d) intr-un grafic retea nu se folosesc faze

e) determina marimea drumului critic


119. Faza sau evenimentul intr-un grafic retea reprezinta :

a) partea din lucrare finantata de constructor

b) partea din lucrare finantata de investitor

c) un anumit stadiu de realizare a lucrarilor

d) durata pana la incheierea lucrarilor

e) nici unul din raspunsurile de mai sus


Intr-un grafic retea exista:

a) o singura faza initiala, o singura faza finala si una sau mai multe faze intermediare

b) o singura faza initiala si o singura faza finala, fara faze intermediare

c) o singura faza initiala, o singura faza finala si, intotdeauna, o singura faza intermediara

d) doar o singura faza initiala

e) intr-un grafic retea nu exista faze


Drumul intr-un grafic retea folosit la programarea lucrǎrilor de constructii este :

a) o succesiune de faze si rezerve totale de timp

b) o succesiune de procese naturale

c) o succesiune de faze si rezerve libere de timp

d) o succesiune de faze si activitati intre faza initiala si faza finala a retelei

e) intr-un grafic retea nu se utilizeaza notiunea de drum


Drumul critic intr-un grafic retea folosit la programarea lucrǎrilor de constructii este :

a) drumul cu durata cea mai mica, data de succesiunea activitatilor  intre faza initiala si faza finala

b) drumul cu durata cea mai mare, data de succesiunea activitatilor  intre faza initiala si faza finala

c) drumul cu durata medie, data de succesiunea activitatilor  intre faza initiala si faza finala

d) drumul cu durata cea mai mica, data de succesiunea activitatilor intre doua faze oarecare ale graficului retea

e) intr-un grafic retea nu exista un drum critic


123. La inscrierea activitatilor si fazelor intr-un grafic retea trebuie sa se respecte urmatoarele reguli :

sa se traseze o singura activitate intre doua faze oarecare

sa nu se introduca prea multe faze

sa nu se ordoneze activitatile decat dupa marimea duratei de executie

sa nu se ordoneze fazele decat dupa marimea duratei acestora

o activitate sa fie limitata de mai mult de doua faze

o activitate sa fie limitata de mai putin  de doua faze

o activitate sa nu se intoarca, direct sau prin intermediul altor activitati in faza din care a plecat

in toate fazele (cu exceptia fazelor initiala si finala) trebuie sa intre si din ele trebuie sa iasa cel putin o activitate

O singura grupa de raspunsuri este integral corecta.

a)

b)

c)

d)

e)


Suprapunerea in timp a doua activitati strict succesive se poate realiza prin :

a) divizarea proceselor de lucru si intercalarea lor cu procese naturale

b) divizarea proceselor de lucru si intercalarea lor cu asteptari

c) divizarea proceselor simple de lucru si inlocuirea unora dintere acestea cu procese naturale

d) divizarea proceselor simple de lucru sau introducerea unor conditionari organizatorice – asteptari

e) doua activitati strict succesive nu se pot suprapune in timp


Durata de executie a unei activitati se poate calcula (determinist) pe baza marimii urmatorilor indicatori si indici :

a) volumul de lucrari, norma de productie a unui muncitor pe zi, numarul de muncitori repartizati si numarul de schimburi pe zi

b) volumul de lucrari, norma de productie a unui muncitor pe zi, numarul de muncitori repartizati si procentul de indeplinire a normelor

c) volumul de lucrari, norma de productie a unui muncitor pe zi, numarul de muncitori repartizati si nivelul productivitatii muncii

d) volumul de lucrari, norma de productie a unui muncitor pe zi, numarul de muncitori repartizati si ritmul de lucru al activitatii

e) volumul de lucrari, norma de productie a unui muncitor pe zi, numarul de muncitori repartizati si pasul lantului


126. Durata de executie a unei activitati se poate calcula (probabilistic) pe baza marimii urmatorilor indicatori:

a) durata medie, durata optimista si durata probabila

b) durata medie, durata pesimista si durata probabila

c) durata optimista, durata pesimista si durata probabila

d) durata optimista si durata pesimista

e) durata unei activitati nu se poate calcula probabilistic


127. Termenul minim al unei faze „i” este:

a) cel mai departat termen de faza „0” in care se incheie toate activitatile ce ajung in faza „i”

b) cel mai apropiat termen de faza „0” in care se incheie toate activitatile ce ajung in faza „i”

c) egal cu durata de executie a primei activitati ce se incheie in faza „i”

d) mai mic decat durata activitatilor ce ajung in faza „i”

e) mai mare decat durata activitatilor ce ajung in faza „i”


128. Termenul maxim al fazei „i”  este:

a) cel mai departat termen de faza „0” in care se incheie toate activitatile ce ajung in faza „i”

b) cel mai apropiat termen de faza „0” in care se incheie toate activitatile ce ajung in faza „i”

c) egal cu durata de executie a  primei activitati ce se incheie in faza „i”

d) mai mic decat durata activitatilor ce ajung in faza „i”

e) mai mare decat durata activitatilor ce ajung in faza „i”


129. Termenul minim de incepere al activitatii „ij” este:

a) termenul cel mai tarziu la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „i”

b) termenul cel mai devreme  la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „i”

c) termenul mediu la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „i”

d) termenul cel mai devreme la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „i”

e) termenul cel mai tarziu la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „i”


130. Termenul maxim de incepere a activitatii „ij” este:

a) termenul cel mai tarziu la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „i”

b) termenul cel mai devreme  la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „i”

c) termenul mediu la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „i”

d) termenul cel mai devreme la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „i”

e) termenul cel mai tarziu la care poate incepe activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „i”


131. Termenul minim de terminare a activitatii „ij” este:

a) termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „i”

b) termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „j”

c) termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „i”

d) termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul mediu al fazei „i”

e) pentru o activitate a unui grafic retea nu se calculeaza termenul minim de terminare


132. Termenul maxim de terminare a activitatii „ij” este:

a) termenul cel mai tarziu la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul maxim al fazei „j”

b) termenul cel mai tarziu la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „j”

c) termenul cel mai tarziu la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul minim al fazei „i”

d) termenul cel mai tarziu la care se poate termina activitatea si este egal cu termenul mediu al fazei „i”

e) pentru o activitate a unui grafic retea nu se calculeaza termenul maxim de terminare


133. Rezerva totala de timp a unei activitati este egala cu:

a) timpul minim cu care poate fi intarziata activitatea

b) diferenta dintre termenul maxim de terminare a activitǎtii si termenul minim de terminare a acesteia

c) timpul mediu cu care pateu fi intarziata activitatea

d) o activitate nu poate avea rezerva totala de timp

e) rezerva totala de timp se calculeaza doar cu titlu informativ


134. Rezerva libera de timp a unei activitati este egala cu:

a) timpul cu care poate fi devansata o activitate astfel incat sa nu conduca la depasirea timpului minim al fazei urmatoare

b) timpul cu care poate fi intarziata o activitate astfel incat sa nu conduca la depasirea timpului minim al fazei urmatoare

c) timpul cu care poate fi devansata o activitate astfel incat sa nu conduca la depasirea timpului maxim al fazei urmatoare

d) timpul cu care poate fi intarziata o activitate astfel incat sa nu conduca la depasirea timpului maxim al fazei urmatoare

e) o activitate nu poate avea rezerva libera de timp


135. Drumul critic are, pentru aceeasi lucrare:

a) marimi diferite daca se folosesc grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti si grafice retea cu activitatile reprezentate pe nodurile retelei

b) aceeasi marime daca se folosesc grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti si grafice retea cu activitatile reprezentate pe nodurile retelei

c) fie aceeasi marime, fie marimi diferite daca se folosesc grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti si grafice retea cu activitatile reprezentate pe nodurile retelei

d) o marime medie daca se folosesc grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti si grafice retea cu activitatile reprezentate pe nodurile retelei

e) marimi multiple daca se folosesc grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti si grafice retea cu activitatile reprezentate pe nodurile retelei


136. In cadrul unui grafic retea una singura dintre urmatoarele combinatii de activitati nu consuma resurse:

a) un proces de munca si o conditionare organizatorica

b) un proces de munca si un proces natural

c) o asteptare si un proces de munca

d) o asteptare si un proces natural

e) o conditionare tehnologica si un proces de munca


137. In cadrul unui grafic retea nu inregistreaza consumuri de timp si nici de resurse:

a) o activitate

b) o faza (eveniment)

c) un drum

d) un proces natural

e) un model de organizare a productiei


138. Activitatea dintr-un grafic retea care nu consuma nici timp si nici resurse se numeste:

a) activitate critica

b) activitate secundara

c) activitate fictiva

d) eveniment

e) activitatea multipla


139. Un grafic retea de tip PERT se deosebeste, in principal, de un grafic retea de tip CPM prin:

a) regulile de calcul a drumului critic

b) tipul rezervelor de timp calculate

c) modul de impartire a procesului complex in procese simple de lucru – activitati

d) modul de calcul a duratei activitatilor

e) cele doua tipuri de grafice retea nu se deosebesc


140. Care va fi durata unei activitati dintr-un grafic retea de tip PERT daca pentru aceasta activitate se cunosc: durata optimista 6 zile, durata probabila 8 zile si durata pesimista 10 zile.

a) 7 zile

b) 8 zile

c) 10 zile

d) 11 zile

e) 6 zile


141. Pentru o lucrare de constructii se proiecteaza urmatorul grafic retea:

Activitatea

Durata (zile)











Sa se calculeze cu cate zile poate fi intarziata activitatea 3 – 4 fara a afecta temenul final de predare.

a) 0 zile

b) 1 zi

c) 2 zile

d) 3 zile

e) 4 zile


142. Sa se calculeze si sa se precizeze termenul maxim de incepere a activitatii 3 – 4 din cadrul urmatorului grafic retea:

Activitatea

Durata (zile)












a) 3 zile

b) 4 zile

c) 7 zile

d) 11 zile

e) 14 zile


143. Sa se calculeze si sa se precizeze termenele minim si maxim de incepere a activitatii 3 – 4 din cadrul urmatorului grafic retea:

Activitatea

Durata (zile)












a) 3 si 4

b) 4 si 7

c) 7 si 11

d) 11 si 11

e) 11 si 14


144. Sa se calculeze si sa se precizeze termenele minim si maxim de terminare a activitatii 1 - 3 din cadrul urmatorului grafic retea:

Activitatea

Durata (zile)












a) 3 si 4

b) 4 si 7

c) 7 si 11

d) 11 si 11

e) 11 si 14


145. Se cunosc urmatoarele date despre activitatile unei lucrari de constructii transpuse in graficul retea de tip PERT:


Activitatea


Durata estimata (in zile)



Optimista

Probabila

Pesimista





















Care dintre urmatoarele durate este egala cu drumul critic al graficului retea?

a) 9 zile

b) 11 zile

c) 14 zile

d) 15 zile

e) 17 zile


Raspunsuri corecte


intrebare

raspuns


b


e


a


d


e


e


c


b


b


c


c


c


a


d


e


a


b


b


a


d


c


e


e


a


b


b


b


c


c


a


b


b


b


e


a


e


a


a


a


a


e


e




b


a


a


c


a


d


a


d


d


d


e


b


a


a


b


a


c


c


a


d


e


b


a


b


b


c


a


b


a


e


a


d


a


c


e


a


d


b


a


b


b


c


d


a


a


e


c


b


a


a


e


a


b


d


a


c


b


d


b


a


a


d


a


c


b


c


a


b


e


a


d


e


a


a


d


a


c


a


d


b


b


e


b


c


b


a


d


a


b


a


b


b


b


d


b


c


d


b


e


d


c


c


e




loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact