Definitia si clasificarea actelor juridice civile

Definitia si clasificarea actelor juridice civile

Definitia actului juridic

Actul juridic civil reprezinta o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

Actul juridic civil are doua sensuri:

- primul sens desemneaza tocmai manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice (negotium iuris) care are semnificatia de operatiune juridica.

- al doilea sens desemneaza inscrisul constatator al manifestarii de vointa, adica suportul material care consemneaza manifestarea de vointa exprimata.

Clasificarea actelor juridice civile

Clasificarea actelor juridice se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii:

1. Dupa numarul partilor, actele juridice civile se impart in:

acte unilaterale;

acte bilaterale;

acte multilaterale.

Actul unilateral este rezultatul vointei unei singure parti (ex. testament, acceptarea succesiunii, renuntarea 131b14b la mostenire etc.).

Actul bilateral este acela care reprezinta vointa concordanta a doua parti: contractul de vanzare-cumparare, donatia, imprumutul etc.).

Actul multilateral reprezinta rodul de vointa intre trei sau mai multe parti (ex. societati comerciale etc.)

2. Dupa scopul urmarit la incheierea lor, actele juridice civile se impart in:

acte cu titlu oneros;

acte cu titlu gratuit

Actul cu titlu oneros este acela in care in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial.

Actele cu titlu oneros se impart la randul lor in:

acte comutative;

acte aleatorii.

Sunt comutative acele acte juridice cu titlu oneros la a caror incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor (ex. contractul de vanzare-cumparare).

Sunt aleatorii acele acte juridice cu titlu oneros in care partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi (ex. vanzarea cu clauza de intretinere, contractul de renta viagera).

Actul cu titlu gratuit este acela prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari in schimb obtinerea unui alt folos patrimonial (ex. mandatul gratuit, donatia, comodatul etc.).

Actele cu titlu gratuit se impart la randul lor in:

liberalitati;

acte dezinteresate.

Liberalitatile sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat (ex. donatii, legate).

Actele dezinteresate sunt acelea prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial (ex. mandatul gratuit, depozitul neremunerat).

3. Dupa efectul lor, actele juridice se clasifica in:

acte constitutive;

acte translative;

acte declarative.

Actele constitutive sunt acele acte care dau nastere la un drept subiectiv civil ce nu a existat anterior (ipoteza conventionala). Ex. instituirea unui uzufruct, conventia de ipoteca.

Actele translative sunt actele juridice care au ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in altul (ex. contractul de vanzare-cumparare, donatia).

Actul declarativ este actul juridic care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv preexistent (ex. conventia de partaj, tranzactia etc.)

4. Dupa importanta lor, actele juridice civile se impart in:

acte de conservare;

acte de administrare;

acte de dispozitie.

Actele de conservare sunt acele acte juridice ce au ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Acest act este intotdeauna avantajos pentru autorul sau deoarece cu o cheltuiala mica se salveaza un drept de o valoare mai mare (ex. intreruperea unei prescriptii printr-o actiune in justitie, somatie, inscrierea unei ipoteci etc.)

Actele de administrare sunt acele acte juridice prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun sau a unui patrimoniu (ex. inchirierea unui bun, asigurarea unui bun etc.)

Actele de dispozitie sunt acele acte care au ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ex. ipoteca, gaj).

5. Dupa continut, actele juridice civile se impart in:

acte patrimoniale;

acte nepatrimoniale.

Actele patrimoniale sunt acele acte juridice care au un continut evaluabil in bani, acestea fiind in principiu actele care privesc drepturile reale si drepturile de creanta (ex. contractele de vanzare-cumparare, imprumut etc.)

Actele nepatrimoniale sunt acele acte juridice care nu au un continut evaluabil in bani (ex. conventia parintilor unui copil din afara casatoriei privind numele pe care acesta urmeaza sa-l poarte).

6. Dupa modul de incheiere, actele juridice civile se impart in:

acte consensuale;

acte solemne;

acte reale.

Actele consensuale sunt acelea care se incheie prin simpla manifestare de vointa si de aceea actul consensual constituie regula din punct de vedere al formei in care se incheie actele juridice civile (ex. vanzarea, cumpararea).

Actele solemne sunt acele acte la a caror incheiere este nevoie ca manifestarea de vointa sa fie incheiata intr-o anumita forma (ex. ad solemnitatem sau ad validitatem: contractul de ipoteca, testamentul etc.)

Actele reale sunt acele acte juridice care nu se pot incheia decat daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea lucrului (ex. imprumutul, darul manual, depozitul).

7. Dupa momentul producerii efectelor, actele juridice civile se impart in:

acte intre vii (inter vivos);

acte pentru cauza de moarte (mortis cauza).

Actele intre vii sunt acele acte care-si produc efectele neconditionat de moartea autorului lor (acestea sunt cele mai numeroase).

Actele pentru cauza de moarte sunt acele acte care nu isi produc efectele decat la moartea autorului lor (ex. testamentul).

8. Dupa rolul vointei partilor, actele juridice civile se impart in:

acte subiective;

acte conditie.

Actele subiective sunt actele juridice al caror continut este determinat prin vointa autorului. Marea majoritate a actelor intra in aceasta categorie.

Actul juridic-conditie reprezinta actul juridic civil la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar in privinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga (ex. contractul de inchiriere).

9. Dupa legatura lor cu modalitatile, actele juridice civile de impart in:

acte pure si simple;

acte afectate de modalitati.

Actele pure si simple sunt acele acte care nu cuprind o modalitate, respectiv termen, conditie, sarcina. Conditia este rezolutorie si suspensiva.

Actele afectate de modalitati sunt acele acte care cuprind modalitati, adica termen, conditie sau sarcina. Unele acte juridice sunt afectate esentialmente de modalitati (ex. contractul de vanzare-cumparare, contractul de asigurare).

10. Dupa raporturile dintre ele, actele juridice civile se impart in:

acte principale;

acte accesorii.

Actele juridice principale sunt acele acte care au o existenta de sine statatoare, soarta lor nedepinzand de un alt act juridic. Majoritatea actelor juridice civile sunt principale.

Actele juridice accesorii sunt acelea care depind de soarta unui alt act juridic care este principal (accesorium sequitur principale) ex. clauza penala, contractul de gaj etc.

11. Dupa legatura lor cu cauza, actele juridice civile se impart in:

acte juridice cauzale;

acte juridice abstracte.

Actele juridice cauzale sunt acelea a caror valabilitate implica analiza cauzei, a scopului sau. Astfel, daca scopul este imoral, ilicit ori lipseste, insusi actul este lovit de nulitate (ex. jocurile de noroc).

Actele juridice abstracte sunt acele acte a caror valabilitate nu implica analiza cauzei. Acestea sunt detasate de elementul cauza (ex. titlul de valoare care poate fi la purtator, nominativ sau la ordin).

12. Dupa modalitatea incheierii, actele juridice civile se impart in:

acte juridice strict personale;

acte juridice facute prin reprezentant.

Actele juridice strict personale sunt acelea care nu pot fi incheiate decat personal, fara a putea fi incheiate prin reprezentare (ex. testamentul).

Actele juridice facute prin reprezentant sunt acele acte care pot fi incheiate atat personal cat si prin reprezentant. Majoritatea actelor juridice civile pot fi incheiate prin reprezentant.

13. Dupa reglementare si denumire, actele juridice civile se impart in:

acte juridice numite;

acte juridice nenumite.

Actele juridice numite tipice sunt acele acte care au o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie (tipica). Majoritatea actelor civile este formata din acte numite (tipice).

Actele juridice nenumite (atipice) sunt acele acte care nu au nici reglementare, nici denumire proprie (ex. testamentul, ipoteca conventionala).

14. Dupa modul de executare, actele juridice civile se impart in:

acte cu executare dintr-o data;

acte cu executare succesiva.

Actele cu executare dintr-o data (uno ictu) sunt acele acte care presupun o singura prestatie din partea debitorului (ex. darul manual). Acesta se mai numeste si act de executare instantanee.

Actele cu executare succesiva sunt acele acte a caror executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp (ex. arendarea, inchirierea).