StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Infatisari si dezbateri



Infatisari si dezbateri

Sediul materiei : art 125- art 157.

         

Pentru fiecare sedinta de judecata presedintele completului de judecata va dispune intocmirea unei liste de sedinta care va fi afisata la usa salii de sedinta cu  o zi inaintea temenului de judecata sau cel putin o ora inaintea sedintei de judecata la instantele la care activitatea  se desfasoara in 2-3 timpi (art. 103 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti[1]).



Lista de sedinta va cuprinde enumerarea cauzelor care se judeca la un complet de judecata intr-o sedinta  si reflecta ordinea in care se vor dezbate cauzele. Au prioritate pentru inscriere pricinile declarate urgente (cauzele care potrivit legii se judeca cu precadere, ex: ordonante presedintiale, cauze comerciale, etc.). Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.

 

Desfasurarea sedintei de judecata

Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini fixate inaintea lor nu se impotrivesc.

La inceputul sedintei de judecata parti 757c27h le prezente sau reprezentate pot cere instantei amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri, toate partile sunt legal citate si solicita amanarea sau in cauza s-a solicitat judecata in lipsa     (art 104 alin 11 din Regulament).

La cererea partilor dosarul va putea fi lasat la urma,  fixand o anumita ora, cand dosarul va fi strigat din nou.In cazul in care nici una din parti nu se prezinta la strigarea cauzei, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei cand, dupa o noua strigare, in ordinea listei, se va proceda conform dispozitiilor procedurale. Pentru motive temeinice, presedintele poate dispune luarea cauzelor intr-o alta ordine decat cea inscrisa in pe lista de sedinta.(art. 104 alin.13 din Regulament)

Grefierul de sedinta anunta publicului din sala intrarea judecatorilor.

Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.

Presedintele deschide, suspenda, si ridica sedinta de judecata. Durata suspendarii va fi anuntata si afisata pe usa salii de sedinta prin grija grefierului.(art.104 alin 8 din Regulament)

Derularea sedintei de judecata implica momente procesuale precis reglementate de Codul de procedura civila  a caror succesiune legala este obligatoriu a fi transpusa in practica, respectiv: incercarea de impacare a partilor, examinarea exceptiilor de procedura, administrarea probelor, dezbaterea fondului pricinii.

Dezbaterea fiecarei cauze incepe cu apelul partilor pe care il face grefierul de sedinta. Apelul implica precizarea numelui si prenumelui partii si a calitatii sale procesuale. Apelul este urmat de prezentarea orala a referatului cauzei care consta in expunerea succinta a obiectului pricinii, stadiului in care se afla judecata acesteia, a modalitatii in care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor chemate la proces si daca s-au realizat celelalte masuri dispuse de instanta la termenele anterioare.(art.104 alin 10 din Regulament).

Referatul  este obligatoriu pentru toate cauzele. El constituie – prin forma si continut – o componenta a solemnitatii sedintei, puncteaza stadiul judecatii pricinii, pune in valoare rolul grefierului in proces.

Referatul va fi conceput anterior sedintei de juudecata, odata cu pregatirea acesteia de catre grefier. Continutul referatului va fi redat integral in cuprinsul incheierii de sedinta (si nu doar enuntul privind prezentarea lui).

Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si apoi paratului. Aceasta ordine este rezultatul aplicarii principiului consacrat si in art. 1169 Cod Civil potrivit caruia cel ce face o propunere inaintea judecatii treebuie sa o dovedeasca.

Acest principiu impune ca cel care a facut o afirmatie sa si-o sustina in fata instantei cu prioritate fata de cei carora le este opusa. De aceea ordinea inscrisa in art. 128 alin 2 Cod pr. Civ . va fi schimbata ori de cate ori paratul va invoca o exceptie de procedura, situatie in care acesta isi va sustine exceptia iar reclamantul va vorbi ulterior pentru a raspunde acesteia.

In caz de trebuinta , presedintele poate acorda cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.

In fata primei instante judecatorii au datoria sa incerce impacarea partilor, scop in care ei pot solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. In ipoteza in care acestea se impaca judecatorul va constatata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da.(art. 131 alin 2 cod. pr. civ.). Hotararea se pronunta fara drept de apel .( art. 273 cod pr. civ.)

Examinarea exceptiilor de procedura si administrarea probelor constituie etape procesuale de mare complexitate , cea din urma implicand de cele mai multe ori o mai mare durata de timp. Ambele etape , ca de altfel intreaga procedura a infatisarii partilor in fata instantei presupune publicitatea dezbaterilor asupra tuturor aspectelor invocate, respectarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor procesuale de catre parti. Publicitatea sedintelor de judecata nu inseamna doar prezenta fizica a participantilor sau a celorlalte persoane care asista la proces in sala de sedinta ci dreptul acestora de a-si expune public si oral cererile, sustinerile si apararile . Expunerea orala permite contactul nemijlocit al partii cu instanta si deci audierea sa nemijlocita, la randul sau acest tip de audiere constituind  o garantie pentru un proces echitabil in acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului[2].

Principiul oralitatii este aplicabil tuturor instantelor si pe intreaga durata a procesului pentru ca asigura contradictorialitatea efectiva a dezbaterilor; se dezbat oral regularitatea procedurii de citare, motivele de amanare a judecatii, exceptiile procedurale, cererile de probe, administrarea unora dintre probe ( depozitiile martorilor, interogatoriul persoanelor fizice, lamuririle expertului), concluziile asupra fondului pricinii judecate,etc. 

Formularea in scris a apararilor este de multe ori obligatorie ( ex: intampinarea – art 115, 118 cod procedura civila) insa  forma scrisa a acestora nu poate substitui dreptul partilor  de a face si expuneri orale asupra acelorasi aspecte, tocmai in virtutea acestui principiu.



Omisiunea instantei de a da partilor posibilitatea pentru a dezbate oral  orice element care poate sa influenteze solutia se sanctioneaza cu nulitatea hotararii. Sustinerile orale ale partilor si dispozitiile instantei se consemneaza in caietul de note de catre grefierul de sedinta si vor fi redate in incheierea de sedinta, respectiv in practicaua hotararii (art. 104 alin. 15-18, Regulament).

Sustinerile partilor se pot concretiza si in concluzii scrise(art.146 cod pr. Civ.) pe care partile le pot depune. Acestea constituie o facultate a partilor, chiar atunci cand sunt cerute de catre instanta,  au un rol complementar  fata de dezbaterile orale si de aceea nu pot constitui motiv pentru suprimarea sau cenzurarea excesiva a concluziilor orale ale partilor, ceea ce ar echivala cu o incalcare nepermisa a  principiului oralitatii procesului civil.

Rolul activ al instantei

Art 129 cod pr. civ. :

“Alin (2) judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui, in toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei.

Alin (3) - abrogat

Alin (4) cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.

Alin (5) judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale , pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.

Alin (6) in toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.”

Textul invocat defineste rolul instantei in procesul civil, rol activ, impus de obligatia de a stabili adevarul obiectiv, scop in care instanta are indatorirea de a intreprinde orice demers procedural in masura sa conduca la stabilirea adevarului.

Continutul rolului activ  este determinat prin chiar textul citat,si anume:

- judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii  (oral sau in scris) cu privire la  situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor(art. 129 alin4) ;

-judecatorul este in drept sa puna in dezbaterea partilor  orice imprejurari de fapt ori de drept , chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare(art. 129 alin. 5);

-judecatorul este dator sa  staruie , prin toate mijloacele legale, pentru a preveni  orice greseala privind aflarea  adevarului in cauza pe baza  stabilirii faptelor si prin aplicarea  corecta a legii in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale (art. 129 alin 5);

-judecatorii vor putea  ordona administrarea probelor pe care le considera necesare , chiar daca partile se impotrivesc(art. 129 alin 5).

Din examinarea continutului rolului activ al judecatorului se observa ca de cele mai multe ori legea lasa la latitudinea acestuia facultatea aplicarii  acestei institutii in functie de elementele concrete ale fiecarui proces si de masura in care scopul aflarii adevarului impune aceasta.

S-a apreciat in doctrina ca principiul rolului activ al instantei nu este  un principiu general al procedurii civile.

Esentiala in aplicarea sa este insa determinarea ratiunii reglementarii acestui principiu.          Apreciem aceasta ratiune ca fiind  aceea de inlaturare a  riscului  unor solutii gresite datorate unei aparari incomplete sau deficitare a partilor, unei cercetari incomplete a situatiei de fapt, unei prezentari confuze a situatiei de fapt deduse judecatii, in general de asigurare a egalitatii de arme pentru partile aflate in proces in acceptiunea art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Rolul activ al judecatorului este limitat numai la lamuriri de fapt si de drept pe care le poate cere partilor , la dispozitia de administrare a unor probe chiar impotriva vointei partilor, fara a incalca insa principiul disponibilitatii. Astfel  judecatorii sunt obligati sa hotarasca numai asupra obiectului cererii deduse judecatii, ( art 129 alin 6 cpc) si numai in privinta partilor chemate in judecata, iar initiativele sale in desfasurarea procesului nu pot incalca sau  minimaliza rolul aparatorului, astfel incat sa constituie o modalitate mascata de antepronuntare  si sa  induca partilor impresia de partialitate.




Prin urmare rolul activ al judecatorului este reglementat doar in scopul de a asigura valorizarea deplina in principal a  regulilor contradictorialitatii si disponibilitatii ca si   a celorlalte reguli si principii de desfasurare a procesului civil prin:

-determinarea certa a pretentiilor cu care a fost investita instanta;

- realizarea egalitatii de tratament juridic a partilor;

 -administrarea tuturor probelor (admisibile potrivit legii , concludente, pertinente, verosimile) necesare pentru stabilirea adevarului.

Aplicarea  acestui principiu in spiritul reglementarii sale si in limitele conferite de lege si impuse de nevoia armonizarii  cu aplicarea  celorlalte principii este una dintre cele mai complexe sarcini ce revine  judecatorului, suveran in determinarea continutului acestuia in fiecare litigiu in parte atat cat impune nevoia stabilirii adevarului obiectiv.

Prima zi de infatisare

Potrivit art 134 Cod pr. Civ. prima zi de infatisare este aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.

Prima zi de infatisare marcheaza un moment procesual important pentru definirea cadrului procesual in care se poarta judecata. Pana la acest moment se poate modifica cererea de chemare in judecata sau, la acest termen, se poate cere amanarea judecatii in vederea modificarii sau intregirii cererii de chemare in judecata (art 132 cod pr. civ) sau se pot formula unele cereri de atragere a tertilor in procesul civil ( ex: cererea de chemare in judecata a altor persoane, cererea de chemare in garantie, cererea de aratare a titularului dreptului), ori se pot invoca exceptiile de procedura relative, se pot formula cereri de probe noi.

Cea mai frecventa este insa procedura modificarii sau intregirii cererii.

Prin modificare se intelege cererea prin care se urmareste schimbarea unor elemente importante ale cererii de chemare in judecata ( parti,obiect, etc).  Prin intregire se urmareste completarea unor lipsuri din cererea de chemare in judecata sau adaugarea  unor elemente suplimentare (ex: elemente de identificare a bunurilor, locul situarii lor, motive de fapt suplimentare ).

Ori de cate ori se primeste in conditiile art 132 cod pr.civ. o cerere de modificare sau intregire a cererii de chemare in judecata, cererea modificata sau intregita va fi comunicata paratului pentru formularea intampinarii.

Nu constituie o modificare a cererii de chemare in judecata si nu se va acorda termen ci se va mentiona in incheierea de sedinta declaratia verbala facuta in instanta cand:

-se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii ;

-reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;

-cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;

-inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

Cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare in situatia in care intampinarea nu este obligatorie (art 119 alin 3 cod pr. Civ.).

Atat cererea de modificare a cererii principale cat si cererea reconventionala sau de introducere a unei alte persoane in judecata care nu au fost formulate in termenul prevazut de lege pot fi primite daca partea adversa nu se opune pentru ca dispozitiile procedurale relative la termenul de depunere a acestora au caracter relativ.

Daca insa partea adversa se opune, instanta va dispune judecata separata a acestora (art. 135 cod pr. Civ), sens in care vor fi inaintate la serviciul registratura al instantei unde vor urma traseul prevazut pentru actele de sesizare a instantei prevazut de art. 93 si urmatoarele din Regulament.



[1] A fost aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Masgistraturii nr. 387/22 septembrie 2005 publicata in Monitorul Oficial Nr. Nr. 958/28.X.2005. Va fi denumit in continuare Regulament

[2], Bianca Selejan Gutan, op. cit., p. 142







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept civil

Dreptul familiei
Codul civil








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics